9,441 matches
-
picioare pe toată durata competiției, îmbulzeala din mulțime, căldura și zgomotul pot crește nivelul de activare fiziologică a spectatorilor, mai ales a celor care se numesc suporteri. O identificare puternică cu jucătorii poate de asemenea declanșa o stare de activare fiziologică intensă. În opinia cercetătorilor, identificarea puternică poate activa gânduri și cogniții ostile față de adversari. Conform modelului, combinarea stărilor de activare crește posibilitatea utilizării stereotipurilor și schemelor simplificate pentru efectuarea unor judecăți sociale negative, fapt ce sporește probabilitatea manifestării agresivității la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
stimei de sine, mai ales în cazul unei înfrângeri. Agresivitatea spectatorilor se bazează pe un ansamblu de procese ale căror modalitate de intervenție și de combinare o fac inevitabilă. În cazul reacției unor indivizi care se simt amenințați pe plan fiziologic dar și psihologic și care se identifică cu idolul lor recompensat deseori pentru acte de agresiune, nu ne putem aștepta la altceva decât la manifestări agresive. Explicația în termeni de învățare și socializare diferențiată pare mai adecvată pentru înțelegerea agresivității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai puțin sensibil și mai puțin afectat în plan emoțional, lucru valabil atât pentru adulți, cât și pentru copii. Efectele violenței televizate pot influența funcționarea psihologică a individului la diferite niveluri. Se poate produce, de exemplu, o desensibilizare a activării fiziologice după cum au arătat Lazarus, Speisman, Mordkoff și Davidson (1962). Indivizii cărora le-au arătat scene violente de mai multe ori și la intervale scurte au manifestat o scădere progresivă a activării fiziologice. Studiul asupra generalizării efectului desensibilizării la diferite contexte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
poate produce, de exemplu, o desensibilizare a activării fiziologice după cum au arătat Lazarus, Speisman, Mordkoff și Davidson (1962). Indivizii cărora le-au arătat scene violente de mai multe ori și la intervale scurte au manifestat o scădere progresivă a activării fiziologice. Studiul asupra generalizării efectului desensibilizării la diferite contexte din viața reală (Linz, Donnerstein și Penrod, 1988 citat de Smith et al., 1998) arată că bărbații care priviseră 5 zile consecutiv 5 ficțiuni cu violențe asupra femeilor au apreciat ca fiind
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
activare și aplicare a schemelor cognitive legate de agresivitate sunt implicate în manifestarea actelor agresive. Percepția informațiilor contextuale (expunerea recentă la violență) influențează manifestarea comportamentului agresiv al individului prin intermediul stării sale afective imediate (activând cognițiile, afectele și starea de activare fiziologică). Sporind nivelul de activare fiziologică sau inducând o stare afectivă legată de agresivitate, pe de o parte, și amorsând cognițiile agresive deja existente sau creând altele noi, pe de altă parte, mijloacele media violente cresc probabilitatea manifestării agresivității. Iar efectul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cognitive legate de agresivitate sunt implicate în manifestarea actelor agresive. Percepția informațiilor contextuale (expunerea recentă la violență) influențează manifestarea comportamentului agresiv al individului prin intermediul stării sale afective imediate (activând cognițiile, afectele și starea de activare fiziologică). Sporind nivelul de activare fiziologică sau inducând o stare afectivă legată de agresivitate, pe de o parte, și amorsând cognițiile agresive deja existente sau creând altele noi, pe de altă parte, mijloacele media violente cresc probabilitatea manifestării agresivității. Iar efectul pe termen lung implică și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de Malamuth, 1998) a demonstrat importanța identificării variabilelor legate de agresiunile sexuale în prezicerea tendințelor agresive generale. Experimentul a cunoscut trei etape. Într-o primă etapă, au fost evaluate personalitatea și atitudinile subiecților. Apoi s-a recurs la înregistrarea reacțiilor fiziologice și a autoevaluării cu privire la activarea sexuală produsă în urma descrierii unor acte sexuale abuzive sau nu. În cea de-a treia etapă, subiecții puteau să administreze șocuri electrice unui complice al experimentatorului în timpul unei sarcini de învățare. Rezultatele înregistrează corelații semnificative
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
înregistrează corelații semnificative între toate variabilele și dimensiunea agresivității fizice, exceptând stereotipurile rolurilor sexuale. Malamuth concluzionează că nivelul general de agresivitate corelează pozitiv cu agresivitatea sexuală. Semnalele erotice la fel ca cele asociate violenței pot induce o stare de activare fiziologică non sexuală (Zillmann, Johnson și Day, 1974 citat de Tedeschi et al., 1994) transferată în furia subiecților provocați în prealabil și tradusă în act agresiv. Transferul de activare se realizează prin mijlocirea unor procese cognitive mult mai subtile. La fel
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
studii ce indică în mod frecvent o stare de ebrietate avansată a agresorilor sexuali și a victimelor acestora la momentul producerii actului agresiv, Crowe și George (1989) au constatat că alcoolul dezinhibă activarea sexuală la nivel psihologic, dar suprimă reacțiile fiziologice necesare trecerii la acțiune. Astfel dacă individul este excitat sexual, corpul lui nu poate răspunde acestei stări de activare. Nu trebuie totuși neglijată importanța credințelor individului în ceea ce privește consumul de alcool. Indivizii care contează pe efectele consumului de alcool asupra comportamentului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de ceea ce gândesc sau de ceea ce spun, ele sunt ostile și seducătoare. Astfel un act de prietenie este considerat seducție, iar fermitatea apreciată ca fiind ostilitate. Hall și Hirschman (1991) propun patru factori pentru a explica agresivitatea sexuală: activarea sexuală fiziologică, credințele ce justifică violența sexuală, un control afectiv slab și tulburări de personalitate. Se pare că aceleași procese socio-cognitive ce explică agresivitatea non sexuală stau la baza agresivității sexuale. Agresivitatea domestică Definiția propusă de către psihologi pentru conceptul de violență domestică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
domestice. Reprezentanții legii evită încă să intervină în ceea ce ei numesc "certuri de familie" (Walker, 1999). Victimele prezintă adesea un ansamblu de simptome patologice precum dezordine cognitivă, comportament de evitare, depresie, anxietate puternică asociată cu un nivel intens de activare fiziologică (Walker, 1993, citat de Walker, 1999). Factorii și formele agresivității domestice sunt multiple. Configurația factorilor se schimbă în funcție de forma de agresivitate domestică săvârșită, natura lor însă rămâne aceeași. O particularitate a agresivității domestice constă în faptul că ea se declanșează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
abuzului sexual produs în familie sunt mult mai grave pentru că pun în pericol procesele de identificare parentală. Ca și în cazul maltratării psihologice, sechelele abuzului sexual sunt mult mai serioase în cazul copiilor foarte mici. Procesul de structurare psihologică și fiziologică la adolescenți este mai avansat. Adolescentul și-a dezvoltat deja o relație cu părinții și se poate apăra mai bine. Pentru copii mici, în schimb, traumatismul sexual provoacă o accelerare a maturizării, fapt ce poate favoriza dezvoltarea unei personalități deviante
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
resimțită în contextul unei familii ce aplică maltratarea nu se poate manifesta decât în afara acesteia. Copiii maltratați sunt agresivi cu semenii lor și cu persoanele străine din afara familiei. Neglijența, ostilitatea sau agresiunea fizică din partea părinților la fel precum abuzul psihologic, fiziologic sau sexual contribuie la conturarea unei lumi și a unui anumit mod de viață pentru copil. Copiii și adolescenții agresivi (Dodge, 1993, Dodge et al., 1990 citat de Coie et al., 1997) percep lumea ca pe un loc al ostilității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fizice intense, iar alta se limitează doar la urmărirea indivizilor care participă la jocuri agresive. Toate aceste strategii permit, printr-un proces vicariant, eliberarea energiilor agresive și evitarea angajării directe în acte de agresiune. Existența legăturii dintre agresivitate și activarea fiziologică, pe de o parte, și rolul catharsisului în reducerea acestei stări de activare, pe de altă parte, a fost sugerată anterior (Kahn, 1966). Conform unor cercetări recente, activarea fiziologică indusă de provocare și/ sau de anumiți factori simbolici crește probabilitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
directe în acte de agresiune. Existența legăturii dintre agresivitate și activarea fiziologică, pe de o parte, și rolul catharsisului în reducerea acestei stări de activare, pe de altă parte, a fost sugerată anterior (Kahn, 1966). Conform unor cercetări recente, activarea fiziologică indusă de provocare și/ sau de anumiți factori simbolici crește probabilitatea agresivității, direct prin intermediul unor procese de amorsare și indirect datorită procesului de atribuire cauzală. Practicarea unor activități intense care să permită reducerea stării de activare ar trebui să scadă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de atribuire cauzală. Practicarea unor activități intense care să permită reducerea stării de activare ar trebui să scadă nivelul de agresivitate. Hokanson și colegii săi au efectuat o serie de cercetări pentru a evalua importanța efectului catharsisului asupra reducerii activării fiziologice indusă de provocare. Studiile au fost realizate pentru a demonstra limitele acestor relații în cazul agresivității evidente (fizică, verbală), a statutului experimentatorului și altele. Hokanson (1970) ajunge la concluzia că agresivitatea nu duce în mod obligatoriu la reducerea activării fiziologice
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fiziologice indusă de provocare. Studiile au fost realizate pentru a demonstra limitele acestor relații în cazul agresivității evidente (fizică, verbală), a statutului experimentatorului și altele. Hokanson (1970) ajunge la concluzia că agresivitatea nu duce în mod obligatoriu la reducerea activării fiziologice sau a tendințelor agresive. Rezultatele obținute demonstrează că doar agresivitatea însușită ca un comportament instrumental folosit împotriva unei ținte specifice poate diminua tensiunea indusă de provocare. Alte studii empirice arată că doar angajarea în activități violente precum sporturile violente nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
că trebuia folosită și mai mult (Aronson et al., 1994, p.483). Acest fenomen poate fi explicat printr-un proces de dezangajare morală (devalorizare a victimei) a americanilor față de japonezi. Activarea poate duce la agresivitate atunci când individul consideră că activarea fiziologică este cauzată de provocarea la care tocmai a fost supus, în condițiile în care răspunsul său predominant la provocare este agresivitatea. Agresivitatea poate determina reducerea activării în cazul în care individul consideră că agresivitatea este un răspuns adecvat la provocare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care tocmai a fost supus, în condițiile în care răspunsul său predominant la provocare este agresivitatea. Agresivitatea poate determina reducerea activării în cazul în care individul consideră că agresivitatea este un răspuns adecvat la provocare. În consecință, relația dintre activarea fiziologică și comportamentele agresive este influențată de interacțiunea proceselor de învățare cu procesele biologice. Activarea poate duce, în anumite condiții, la agresivitate, iar agresivitatea poate determina, în anumite situații, reducerea activării, doar că toate aceste condiții și circumstanțe depind de experiența
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
power and pathology of imprisonment. Catalog of Selected Documents in Psychology, 3, 1973, p. 45. Index A A claxona 161-162, 232 A fugi 116, 119 Abordare biopsihosocială 138-139 interacționistă 136-138 tradițională 121-133 Abuz 78, 198-199, 206 Activare emoțională 140, 142 fiziologică 110-112, 204, 222 Agresivitate activ-pasivă 16 animală, 10, 15, 55 caracteristici 12-13 conjugală 205-208 copilului 214-216 definiție 12 directă 16, 25-26, 34, 166, 167 domestică 203-214 fizică 16, 24, 34, 167 indirectă 16, 25-26, 34, 166, 167 instrumentală 17, 137
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
11, 70, 117 indirectă 127 motivațională 11 subiectivă 117 F Factor de aglomerație 38 de anxietate 38 de mediu 37 de proximitate 204, 205 de personalitate 28-34 de sex 20-28 de temperatură 38, 175 de zgomot 38, 43, 161, 177-178 fiziologic 21, 99-106 genetic 20, 21, 100-104 situaționali 19 socio-cultural 88, 107, 132, 184 socio-economic 22, 234 Familia 70-77, 211 permisivă 75-76 Fantasmă 67 Frică 197 Frustrare 37, 48-54, 117, 125, 183 arbitrară 114 ipoteza frustrării-agresiunii 122-125 justificată 52, 114 Furie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
62, 84, 114, 118, 135, 145, 192 sociocognitiv 19, 203 socio-afectiv 19 vicariant 116, 127, 222, 225 Provocare 32, 41, 67, 94, 105 context 22 Pedepsire 73, 74, 95, 199, 224,-227 R Reacție emoțională 29 motrică 120, 140, 178 fiziologică 110, 140 primară 122 secundară 122 vicariantă 116 Recompensă 48, 82 socială 18, 27 Regres rasist 60 Relație lineară 11 interpersonală 106, 214 Reprezentare 22-27, 82, 135 mintală 37 Rețea asociativă 140 Revolta 46, 53 Război 15, 181-186 S Sancțiune
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
195, 217 non-experimental 153-162 observație pe teren 219 Succes 115, 139, 190 Supunere 161, 204, 235 T Tehnici de observare 101 proiective 158 Televiziunea 81 Teoria biologice 128-132 cognitiv 122-123, 194 învățării sociale 127-128, 191, 195 socio-cognitive 134-148 transferul activării fiziologice 64-68 Teorie explicativă 15 mecanicistă 121, 122-125 unidimensională 130, 135 Testul Rorschach 158 Rosenwieg 159 TAT Testosteron 22, 28, 104-106 Trans-sexual 105, 106 Trăire personală 33 V Valoare afectivă 23 instrumentală 23 Variabilă dependentă 154 independentă 154 moderatoare 31 Victimă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la nivel verbal, nonverbal (Marcus & Săucan, 1994, p. 35) și paraverbal prin cuvinte-sentiment/stare/ atitudine (substantive, adjective, adverbe de tipul "bucurie", "fericit", "niciodată" etc.), repetiții, gesturi (exaltate sau foarte reținute, stângăcii, obiecte scăpate din mână, ticuri nonverbale etc.), mimică, reacții fiziologice (înroșire la față, transpirație, dificultate de a respira etc.), voce scăzută, dificil de controlat (voce tremurată) etc. Fiind atenți la/cunoscând aceste manifestări personalizate, pentru fiecare locutor/interlocutor ale emoțiilor, gestionarea acestora poate fi mai ușor condusă pe direcția avantajelor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a Eului au fost identificate variante (cf. Cardon, Lenhardt, Nicolas, 2005) care nuanțează perspectiva de analiză: * Copilul liber/spontan care spune ce vrea atunci când vrea, care spune fără cenzură ce simte/ce gândește, comportamentul lui fiind guvernat atât de "nevoi fiziologice și de senzații (plăcere și durere)", cât și de "patru emoții fundamentale (teamă, tristețe, furie, bucurie)" (Cardon, Lenhardt, Nicolas, 2005, p. 29); * Copilul creator/"micul profesor" (considerat, în unele lucrări, variantă a Copilului liber) care-și comunică intuițiile, face mici
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]