7,586 matches
-
Metode activ-participative folosite în predarea matematicii elevului deficient de auz Prof. Daniela Sima Prof. psihopedagog Ana Staicu Școala pentru Hipoacuzici București Politica de consiliere a excluziunii sociale trebuie să aibă ca fundament inovația socială, adică „ soluții mai eficiente, eficace și mai sustenabile decât soluțiile existente și pentru care valoarea creată este crescută în mod principal pentru societate ca întreg mai mult decât pentru indivizi particulari „J. Phills și K. Deiglmeier”. Inovația socială
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
la noi” nu este În nici un caz menit să aibă valoare doar „pentru noi”: acesta este conținutul formal al exigenței de universalitate, implicând ceea ce voi numi principiul universalizabilului. Însă antirasismul nu poate fi abordat doar din punctul de vedere al fundamentelor sale, tot așa cum rasismul nu poate fi redus la o problemă pentru gândire. Rasismul este și ceea ce trebuie În mod imperativ combătut la nivelul acțiunii, chiar dacă este insuficient cunoscut sau greșit Înțeles. Dificultățile speculative Întâmpinate În Încercarea de a da
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prin cuvintele filosofului mexican Leopoldo Zea, care vorbește despre „concilierea barocă a ireconciliabilelor” (Zea, 1987, p. 35). De fapt, o conciliere a unor ireconciliabile aparente, pentru că artiștii n-au Încetat niciodată să pună În practică un principiu care corespunde Însuși fundamentului culturilor din această zonă a lumii; este exact sensul remarcei lui Tzvetan Todorov: „Interculturalul este parte constitutivă a culturalului”. Desigur, au existat Întotdeauna tentative de a fonda școli asimilaționiste, palide imitații ale operelor europene, hrănite din iluzia unei universalități prin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unei conferințe la Cambridge, În 1949, acesta abordează problema egalității nu În plan economic, cum se făcuse până atunci, ci sociologic. De fapt, Marshall Încearcă să rezolve problema integrării claselor din societățile capitaliste recurgând la principiul cetățeniei. El caută acele fundamente ale unei comunități politice care transcend atașamentele particulare legate de statutele sociale inegale. După cum remarca Pierre Birnbaum, Marshall crede că „logica internă a cetățeniei ar fi un factor eminamente favorabil instaurării solidarității, fără a face Însă să dispară conflictul” (Birnbaum
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
decide, În orice moment, să le schimbe modalitățile de funcționare sau să le pună capăt. Fiecare individ acceptă, prin urmare, să-și supună comportamentul constrângerilor exercitate de ceilalți. ν Dacă acest silogism este corect, atunci dominația poate fi considerată Însuși fundamentul vieții În societate, pentru că, prin definiție, a domina Înseamnă a exercita o constrângere asupra comportamentului celorlalți. Trebuie să ridicăm de la bun Început o obiecție: chiar dacă cel care suportă constrângerea și-o asumă pe deplin, chiar dacă este convins de necesitatea ei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tentativelor de regionalizare sau de discriminare pozitivă pe baza unei identități anume (cazul imigranților harki 1, de exemplu, și, mai general, al musulmanilor) dezvăluie o puternică crispare În numele unei concepții asupra statului. Principiul egalității În fața legii, care este unul dintre fundamentele „pactului republican”, pare, În ochii unora, să interzică luarea În considerare a tuturor diferențelor culturale și deci a ceea ce americanii numesc affirmative actions. Referințele la „suveranitate” În cadrul construcției europene, la „unitatea intangibilă a Republicii” care interzice recunoașterea existenței unui popor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aservi” (Pascal, 1963, p. 545), astfel că, așa cum subliniază Martine Percharman, este „În mod necesar nedrept prin faptul că Încearcă să «rețină» pentru sine ceea ce ar trebui Împărțit cu alții” (Percharman, 2001, p. 117). Ca urmare, dreptatea nu poate fi fundamentul organizării statului, cu atât mai mult cu cât voința lui Dumnezeu „este singură ș...ț toată dreptatea” (Pascal, 1963, p. 625). Trebuie să reamintim aici că Pascal, bazându-se pe doctrina augustiniană a „celor două stări ale naturii umane”, consideră
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
utilizarea forței sau a violenței de către guvernanți, În special de către legiuitor, distruge ordinea juridică ce este Însăși condiția puterii lor și instaurează Între ei și popor o stare de conflict” (Kervégan, 1995, p. 657). Drepturile individului sunt În același timp fundamentul și limita autorității politice. Regăsim cu claritate aceeași inspirație În Declarația de Independență: „Toți oamenii s-au născut egali; sunt Înzestrați de către Creator cu anumite drepturi inalienabile; printre acestea se numără dreptul la viață, la libertate și la căutarea fericirii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
natură umană universală și imuabilă, căreia nimeni nu i se poate sustrage. Însă mitul acesta, așa cum observa Roland Barthes, „constă În a plasa Întotdeauna Natura la baza Istoriei” (Barthes, 1957). Astfel, paradigma familială este dublu limitată la a servi drept fundament conceptual clar ideii de fraternitate, pentru că apartenența la un grup, de la cel mai restrâns la cel mai larg, este discriminatorie sau pasivă. Identificarea cu un gen universal, la rândul său, duce la o uniformitate neutră sau totalitară. Să fie societatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
după modelul unei familii În cadrul căreia moștenirea fraților, care sunt În același timp identici și diferiți, poate fi Împărțită În mod echitabil prin lege. Fraternitatea nu este așadar doar o relație afectivă sau privată Între anumite persoane, ci și un fundament al dreptului, un principiu de dreptate socială. La rândul său, economistul american Jeremy Rifkin dezvoltă teoria conform căreia toți oamenii au dreptul la un venit care să le asigure existența prin Însuși faptul că s-au născut, fiind așadar moștenitorii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
faculté de penser, 1796-1798). Acesta, pe urmele lui Etienne de Condillac și ale filosofiei sale „senzualiste”, dorește să rămână fidel pozițiilor raționaliste apărate de enciclopediști, promovând În același timp o „știință a genezei ideilor” susceptibilă de a ne lumina În privința fundamentelor ordinii sociale. Mai târziu, conotația devine puternic peiorativă: pentru Napoleon, mai ales, „ideologii” ă adversari Înverșunați ai politicii sale ă sunt aceia care, precum doctorul Cabanis sau contele de Volney, Întorc spatele realității pentru a se refugia În abstracțiuni și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sunt cele referitoare la limbă, la dispozițiile legale și la reglementările și obligațiile fundamentale care decurg din statutul de cetățean. Atâta tot. Culturile de origine sunt de acum chemate să se apropie, la modul ostentativ, indiferent dacă este vorba despre fundamentele lor primare, ca religia, sau despre aspectele care țin pur și simplu de obiceiuri, ca Îmbrăcămintea, alimentația sau statutul femeii și al copilului În cadrul căminului. Acum, cuvântul „metisaj”, pus la loc de cinste pentru a Însoți și ă În măsura În care această
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de tirania binară, ci și să precizăm, să nuanțăm și să completăm descrierea fenomenului național, fără a pierde din rigoarea sau din simplitatea analizei. Este suficient să facem distincție Între națiunea politică, națiunea culturală și națiunea etnică. Această tripartiție are fundamente romantice: autenticitate, recunoaștere, identitate. Un popor (identitate) se recunoaște el Însuși și se face recunoscut de către celelalte (recunoaștere), păstrându-și astfel specificitatea culturală (autenticitate). Putem face demersul și În celălalt sens: moravurile, limba, uzanțele (autenticitate) corespund unui grup etnic (identitate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a organismelor de credit internaționale (Banca Mondială și FMI) sunt tot atâția parametri care scapă controlului puterilor publice și care devin un obstacol În calea punerii În aplicare a unei politici voluntariste. Această nouă configurație pune sub semnul Întrebării Însuși fundamentul „legitimității democratice”: oricât de rafinate ar fi, mecanismele de condiționare nu mai sunt eficiente; cetățenii nu mai pot fi Înșelați de principiul suveranității populare atunci când reprezentanții lor proclamați Își pierd orice capacitate de intervenție. Nimeni nu mai este atât de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cer să-mi fie recunoscută singularitatea mea ca persoană: teoria hegeliană a recunoașterii Își propune deci să traducă exigențele necesare construirii identității moderne. Acțiunea reciprocă devine specificul omului: comunitatea umană este, În mod fundamental, o comunitate a recunoașterii. Și, dincolo de fundamentul metafizic al acestei teorii (recunoașterea oamenilor este permisă pentru că Dumnezeu s-a făcut Om), trebuie subliniat că filosoful german actualizează pe deplin ideea „că fiecare conștiință poartă În sine, ca o marcă specifică Înseși ființei sale, amprenta alterității ș...ț
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aceeași abordare, precizând din ce În ce mai mult componentele și structura RS ă subansambluri centrale și periferice, funcționale, normative, descriptive. Această tendință structuralistă a stat mereu la baza teoriei dezvoltate de Moscovici și de Durkheim Însuși, deșievoluțiile mai recente i-au conferit un fundament și validitate (Flament și Rouquette, 2003). Regăsim importanța acestui aspect structural În lucrările lui Jean Piaget despre modul În care copiii percep lumea, ale lui Fritz Heider sau Solomon Asch despre formele gândirii sociale sau ale lui Kurt Lewin despre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În aceeași perioadă, termenul și la Constantin Pecqueur (Nicolet, 1982, p. 344, nota 1). El menționează și influența, ceva mai târzie totuși, a lui Charles Renouvier și a scrierii sale, Science de la morale, care, În 1869, „trasează limitele individualismului, descoperă fundamentele logice ale solidarității ș...ț și pe cele ale oricărei vieți politice În instituțiile civismului antic, așadar În democrația directă, dincolo de vremurile Întunecate ale creștinismului medieval” (ibidem, p. 155). Caritatea laicizată? După cum vedem, problema originilor termenului este destul de opacă. Dificultatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
părinți? Care este cea mai veche amintire a ta? Tradițiile și contextul cultural Poate că următoarea influență puternică asupra noastră, după zestrea genetică, o are moștenirea culturală. Deși unii sunt influențați în mai mare măsură de aceasta, cu toții avem un fundament cultural care ne-a fost transmis, în mod activ sau pasiv, când eram copii. Pentru unele familii tradițiile culturale sunt mai importante decât pentru altele în viața de zi cu zi. Credințele, valorile și obiceiurile religioase ale familiei își au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
demers cognitiv, precum cel ipotetico-deductiv, care poate fi întreprins. Se pune astfel problema statutului ontologic al acestor elemente primitive și a naturii opțiunilor pe care le oferă, dacă sînt materiale sau ideale. Această situație nu împiedică însă eficacitatea exersării acestor fundamente, necesare în construirea teoriilor. Din punctul de vedere al a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, realizările axiomaticii sînt valorificabile în determinarea tipurilor și genurilor la care se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care vizează producerea sensului. Cîmpul lexical întrunește unitățile lexicale ce corespund unui cîmp noțional, astfel încît aceste unități au, sub aspectul semnificatului, aceeași dominantă semantică. Prin potențialul semnificant din limbă și prin efectele de sens din discurs, cîmpurile lexicale sînt fundamentul izotopiilor, iar, în plan diacronic, analiza cîmpurilor lexicale (precum cele ale înrudirii, ale muncilor agricole etc.) permit surprinderea, prin amprenta lor în limbă, a evoluției moravurilor, a ocupațiilor și tehnicilor (adică a practicilor sociale). În plan sincronic, studiul acestor cîmpuri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este primordial pentru analiza distribuțională, deorece permite determinarea vecinătăților sau contextelor elementelor avute în vedere, denumește totuși un concept destul de vag, în măsura în care nu precizează natura relației dintre elementele coocurente. Există, de aceea, un aspect al analizei discursului care are drept fundament coocurența sau ocurența fiecărui element (cuvînt) în funcție de ocurențele celorlalte elemente și care poate avea reflexe și în statistica textuală, atunci cînd se urmărește prezența simultană (dar nu în mod obligatoriu învecinată) a ocurențelor unor forme într-un fragment de text
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
analiza, L. Hjelmslev a stabilit că atît expresia, cît și conținutul au formă și substanță, forma fiind o configurație lingvistică ce rezultă din rețeaua relațională care definește unitățile și produce diferențele dintre limbi în ceea ce privește raportarea la realitățile lumii. Avînd ca fundament acestă concepție imanentistă asupra sensului, glosematica se opune din punct de vedere epistemologic praxematicii, care recurge la întemeieri practice, iar nu sistematice sau relaționale. V. epistemologie, practică, praxematică. HJELMSLEV 1943; DUBOIS 1973; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a expresiei), cu etapele și cu particularizările raționării inductive. Dar, întrucît această raționare nu urmează scheme fixe, iar redarea discursivă nu înregistrează decît rareori toate etapele ei, discursul prezintă varietăți numeroase, cu selecții, cu omisiuni și cu detalieri din perspectiva fundamentului logic, care nu rămîne niciodată obscur. Din aceste motive, analiza are în vedere pe de o parte conformitatea dintre fundamentul discursului (raționamentul inductiv) și organizarea lui (succesiunea enunțurilor) și, pe de altă parte, varianta ilustrată din perspectiva logicii naturale și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu înregistrează decît rareori toate etapele ei, discursul prezintă varietăți numeroase, cu selecții, cu omisiuni și cu detalieri din perspectiva fundamentului logic, care nu rămîne niciodată obscur. Din aceste motive, analiza are în vedere pe de o parte conformitatea dintre fundamentul discursului (raționamentul inductiv) și organizarea lui (succesiunea enunțurilor) și, pe de altă parte, varianta ilustrată din perspectiva logicii naturale și a variantei stilistice concretizate în expresie. V. deducție, inferență, stiluri ale limbii. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. IO INFERENȚĂ
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acestea, dintre ideal și material, dintre un sentiment și o componentă a unui echipament, dintre o stare și un dispozitiv. Mediologia studiază atît efectele culturale ale progreselor din tehnică și știință (apariția tiparului, a telegrafului, a calculatorului etc.), cît și fundamentele tehnologice ale schimbărilor culturale (apariția unor discipline noi, a unor mișcări sociale etc.). Acestea se situează la intersecția dintre cultură și tehnologie, implicând, pe de o parte, interacțiunea dintre tehnologii (de memorare, transmitere și dislocare) și, pe de altă parte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]