16,377 matches
-
apetit teoretic, nereceptat cum se cuvine, probabil din pricina aparențelor de calofilie rece și de plutire în abstract a dicțiunii”. Prima treaptă ar sta sub semnul “contemplării impersonale (...) al acuității reci a percepției ce dă la iveală, asemenea gheții înflorind pe geam, geometrii cristaline.” Laurențiu Ulici considera că în primele două cărți “ținuta severă formal absurdului(...)accentuează linia impersonală de oracol sau de ritual, sporind misterul semantic al fluxului verbal.” A doua treaptă ar fi ilustrată de poemele din Desen în oglindă
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
cu dragostea cum rămâne? - Mai vorbim altădată, zise ea, râzând și se ascunse după Lună. Miercuri am fost un copil care a crezut cu naivitate că tot ce zboară se mănâncă. Și am văzut că nu-i așa! Că pe geamul la care mă uitam cu speranța că se va deschide, se așeză o muscă. Eu am dat cu piatra să o vânez! Și nu știu dacă am nimerit musca, dar geamul l-am spart. Și, prin spărtură, în loc să apară chipul
SĂPTĂMÂNA ÎN CARE AM STAT ÎN ECLIPSĂ de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369309_a_370638]
-
Și am văzut că nu-i așa! Că pe geamul la care mă uitam cu speranța că se va deschide, se așeză o muscă. Eu am dat cu piatra să o vânez! Și nu știu dacă am nimerit musca, dar geamul l-am spart. Și, prin spărtură, în loc să apară chipul dorit de mine, apăru un bărbat care tocmai se lăsase la vatră și care mă obligă să plătesc stricăciunea. Și nu avui parte nici de cioburi, fiindcă bărbatul lăsat la vatră
SĂPTĂMÂNA ÎN CARE AM STAT ÎN ECLIPSĂ de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369309_a_370638]
-
Atunci am început să râd atât de tare încât luna a tresărit, și ți-am spus: - Mai vorbim altădată! Dar tu aveai, deja, iubirea mea întreagă! Miercuri, am văzut cum te apostrofa bărbatul care tocmai se lăsase la vatră, pentru geamul spart. Dar să știi că cioburile le-a păstrat doar pentru el, pentru că nu a știut ce să facă cu ele. Joi, am vrut toată ziua să te sun, dar, ba eram supărată pentru că nu m-ai recunoscut, dorind, astfel
SĂPTĂMÂNA ÎN CARE AM STAT ÎN ECLIPSĂ de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369309_a_370638]
-
i se mai spune, de pildă, e unul dintre acestea. Nevârstnica Mireluța, după modelul său și-a dorit să fie dascăl, „cu mult înainte de a afla că aceasta e o meserie. Eram la grădiniță și, în pauze, mă furișam pe sub geamurile clasei Bunicului meu, care cânta cu copiii despre Domnul Tudor sau despre Ștefan, Ștefan Domn cel Mare... Ca el voiam să fiu.”( s.a.) (p. 174). O amprentă asupra formării personalității personajului principal al cărții a lăsat și mătușa ei, Emilia
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
ascunde-n noi livezi, Sub săgeata-nsingurării. Clopote de crini se-ndeamnă Să-i creeze un răstimp, Din parfumul lor, o cheamă Să respire anotimp. Tihna fumului de pipă, Se transformă-n nor de ceață! Iarna vieții, nu dezminte, Bate-n geam cu mâini de gheață! Referință Bibliografică: Tâmpla, în rostul înserării! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1490, Anul V, 29 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TÂMPLA, ÎN ROSTUL ÎNSERĂRII! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369429_a_370758]
-
șieși, în rezonanță cu mentalitatea în care marginile cosmosului nu se întindeau mai departe de limitele satului. Căci în această zare încăpeau, laolaltă cu oamenii, fauna și flora locului, și toate basmele și poveștile lui. Moș Niculae - ghetele găurite lângă geamul spart Corneliu Beldiman Moș Niculae nu poate lipsi din aspirațiile niciunui copil. Chiar dacă ghetele sînt găurite și geamul casei spart, așteptările rămîn la fel de candide și darul, cît de mic ar fi, capătă o valoare intestimabilă. iarnă săracă - în joc de-
CORNELIU TRAIAN ATANASIU,COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369446_a_370775]
-
în această zare încăpeau, laolaltă cu oamenii, fauna și flora locului, și toate basmele și poveștile lui. Moș Niculae - ghetele găurite lângă geamul spart Corneliu Beldiman Moș Niculae nu poate lipsi din aspirațiile niciunui copil. Chiar dacă ghetele sînt găurite și geamul casei spart, așteptările rămîn la fel de candide și darul, cît de mic ar fi, capătă o valoare intestimabilă. iarnă săracă - în joc de-a viscolul doar frunze uscate Corneliu Traian Atanasiu Cît de tare ar bate vîntul și de vitregă ar
CORNELIU TRAIAN ATANASIU,COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369446_a_370775]
-
cum la un festival atât de multe și zgomotoase erau, încât mi-am luat concediu medical vreo șapte zile. Și-am tăcut. Odin sau Adad, mi-a întors spatele de mare culturist și fâlfâindu-și pelerina albă, a trecut prin geam, împrăștiindu-se precum se adunase. Pe pervaz, ploaia încă mă atenționa. Mai aveam câteva ore până plecam la muncă. Pământul se îneca, apa gâlgâia încet, grăbindu-se undeva spre vreun emisar. M-am grăbit spre pat, poate adorm măcar în
APROAPE DE FINAL de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369476_a_370805]
-
din urmă prieteni/ Plâng lângă tine, la picioarele crucii tale,/ Așa cum a plâns Betania Domnului Isus,/ În ceasul celui mai negru apus./” ( Betania ), stejarul de pe deal - ”/.../ Stejarul de pe deal îmi cântă adesea în zori,/ Când rândunica doarme în cuibu-i de la geam./ (Stejarul de pe deal ) ”, bătrânii satului - ” Sau strâns bătrânii satului la poartă,/ Să-și facă planuri, vești să-și mai împartă.../.../ Vorbeau domol și-n vorba lor înceată,/ Părea că-ntreaga-nțelepciune-noată... ./” ( Doina copilăriei mele ), mama - ”/.../ Iau luna sfetnic și pășesc în noapte
DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369487_a_370816]
-
de mare rafinament artistic; ” Se lasă seara peste dealul plâns/ Și soarele-i zâmbește stejarului stingher./ L-a biciuit tăcerea, sub peticul de cer!/ Șuvoiul atâtor ierni l-a măcinat pe-ascuns. Stejarul de pe deal ) ” Se-aude plânsul vântului la geamuri:/ Se-ntoarce prima frunză din război./ Și-a tot încurajat surorile pe ramuri,/ Pân, se trezi c-așterne covor peste noroi./.../” (Se-aude plânsul vântului la geamuri) sau ” E miezul nopții. Singurătate!/ Vuiește, pierdut în zare, dorul./ A adormit uitat
DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369487_a_370816]
-
l-a măcinat pe-ascuns. Stejarul de pe deal ) ” Se-aude plânsul vântului la geamuri:/ Se-ntoarce prima frunză din război./ Și-a tot încurajat surorile pe ramuri,/ Pân, se trezi c-așterne covor peste noroi./.../” (Se-aude plânsul vântului la geamuri) sau ” E miezul nopții. Singurătate!/ Vuiește, pierdut în zare, dorul./ A adormit uitat, pe deal, la mănăstire./ Nu-i nimeni să-i alunge cu dragoste fuiorul:/ Nici ciripit de păsări, nici licăriri de stele,/ Doar un lătrat stingher, îndepărtat de
DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369487_a_370816]
-
bucura de privirile voastre. După ce dragostea v-a înfășurat în pulberi stelare, aprindeți dimineața de la flacăra unei lumânări. Ascultați apoi muzica fără cuvinte a zilei ce vine în timp ce udați florile spre a le împrospăta gustul apei și lăsați-le în geam, lumina să le sărute în voie culorile. Deschideți fereastra unei amintiri privind aburul ce se înalță din licoarea ce o sorbiți, veți observa că zborul poate fi însăși aripa unui gând desvelit. Alegeți drumul zilei apoi . El poate fi mersul
RITUALUL UNEI CLIPE DE VIAȚĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369536_a_370865]
-
în dimineți, în amiezi ploioase, nu suntem părtași la toate întâmplările sufletului, vedem doar evenimentele orelor rupte de lume. Noi nu avem o relație adevărată, nu știm câteodată în care ape ni se scaldă atenția, cuprindem doar picăturile zvârlite pe geam, la îndemâna trecătorilor, revărsările clipelor peste pământul însetat de dor. Noi nu ne căutăm suficient în stânga și în dreapta, în centrul și la marginea a ceea ce contează. Dar ne bucurăm că fredonăm melodia verii pe aceeași bucată de zare. Între atâtea neputințe
CHEMAREA INIMII de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370640_a_371969]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > CENTAURA Autor: Maria Cristina Pârvu Publicat în: Ediția nr. 1879 din 22 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Centaura Din când în când, în al meu geam mai bat Amintiri ce curg, dar nu trec niciodat'. În brațe mă urcai spre Cer, pe-o scară de mătase, Flacăra acum ți-i apusă, cenușă ai în oase. Cum uitării să dai cerul ce se pierdea-n sclipiri? Martor
CENTAURA de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370674_a_372003]
-
Acasa > Poezie > Amprente > GLAS DE STEA Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1879 din 22 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Plâng stele triste-n noapte incetișor Și-mi bate-n geamul visului un vântișor Ce-a cules tânguirea-n cântece de dor, Nu-s luate-n seamă,păcat de strălucirea lor! Praful de stele e trezit prin magie Din carbon și ape-și creează feerie, Oare când moare una-n galaxie
GLAS DE STEA de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370673_a_372002]
-
ham, sau în laț - prin voința / acțiunea programat-polidirecțională și massmediatizată a mascatelor imperii contemporane de își îmbină roțile dințate în spațiul-matcă al Daciei / Thraciei Pelasgilor > Valahilor («Scriu iar sau mi se pare / și mult mi se floare / cu program în geam, / ca prostituția și constituția, / amândouă huța-huța pe ram. Dar ce te mai legeni, / ce te legeni tu ramule / și cu nevoile tu neamule, / în gândul unui geam / ce-și gâtuie soluția? Și mă trezii neamule-n ham / înzăuat în avorturi
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
iar sau mi se pare / și mult mi se floare / cu program în geam, / ca prostituția și constituția, / amândouă huța-huța pe ram. Dar ce te mai legeni, / ce te legeni tu ramule / și cu nevoile tu neamule, / în gândul unui geam / ce-și gâtuie soluția? Și mă trezii neamule-n ham / înzăuat în avorturi de gală. / Legănări de neam în ham.» - p. 32), imperii-hiene metamorfozând popoare-păduri în chibrituri («Într-un alean rapace / și zoaie de zidit, / ce greier green mai face
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
casele/ adunându-se smerite/ pe malul Luncavățului,/ ploaia se pierde în pletele sălciilor (pag. 216), scriind mereu ”versuri de împotrivire”ca în ” Poemul sfidării voastre”: dealul se ține scai de mine,/ valea mă urmează docilă,/ luceafărul e-n gaura din geam, satul mă îmbrățișează cu arinii./ măceșii au ațipit,/ amurg domol, Isus trebuie să vină...Și - ca într-o sărbătoare românescă - justificând afirmația lui Mircea Eliade, că dacii își spuneau lupi, simbolic vorbind despre semnificația sa inițiatică, presupunând înfrângerea groazei față de
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
mare infecție în oraș. Dezmăț de viruși vișinii.” Conversație ( Mariana Zavati Gardner) -Am uitat umbrelele! Lil își trage scaunul mai aproape de cel al lui Tim, a cărui față se luminează când îi atinge buzele. Afară ploaia ăși deapănă bobinele pe geamul arcuit. -Nu putem ieși...o să fim murați. -Nu-i nicio grabă. E ca plumbul afară. -Trebuie să discutăm. Lil își adăpostește buclele bogate sub brațul lui mușchiulos. -Hai să fim realiști! Nu mă mai duc înapoi nici în ruptul capului! -Atunci
LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI de VOICHIŢA TULCAN MACOVEI în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370735_a_372064]
-
Acasa > Strofe > Atasament > SPUNE-MI... Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1734 din 30 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ai auzit ceva bătând aseară În geamul tău? Eu am rugat un ram Să îți trezească gândul și-o vioară Să-ți cânte-a dor cumplit... Dacă știam Că-ți îmbrăcasei visele cu mine Să te trezească n-aș fi insistat Și-aș fi pășit și eu
SPUNE-MI... de AURA POPA în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369570_a_370899]
-
noastre înrămat De maci albaștri, răsucind lumina Mereu dinspre apus spre răsărit N-aș mai fi scris cu umbre pe retina Unei priviri care s-a molipsit De ploi și de atingeri incomplete... Aseară ți-a bătut un ram în geam Și o vioară ți-a cântat cu sete A dor cumplit de țărmul ce-ți eram... Referință Bibliografică: Spune-mi... Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1734, Anul V, 30 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aura
SPUNE-MI... de AURA POPA în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369570_a_370899]
-
primăvară, Dar nici iarnă nu mai este, Nu mai pișcă geru-n nară, Ba și plouă până peste. Cerul pare ca de ceară, Ca o ceață de pe creste... Încă nu e primăvară, Dar nici iarnă nu mai este. Mă uitam pe geam aseară (Blocul meu un Everest e...) Și-am văzut cum scăpărară Policandre mici, celeste... Încă nu e primăvară... Făurar e pe sfârșite Făurar e pe sfârșite Pe sfârșite-i și zăpada, Trece repejor decada Zilelor de frig sucite Și ne
GRUPAJ DE LIRICĂ VERNALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369603_a_370932]
-
2015 Toate Articolele Autorului Orașul copilăriei Bârladul, avea pe atunci un aspect provincial de târg vechi. Străzile înguste erau pavate cu piatră de râu și străjuite de castani. Clădiri cenușii, și afumate. Magazinele înșirate pe strada principală aveau vitrine cu geamuri prăfuite vara și pline de noroi iarna. În colțul străzii Dimitrov pe care locuiam, era un restaurant, cel mai mare din oraș, unde o dată pe an mergeam împreuna cu părinții și surorile, după ce veneam de la bâlciul care în fiecare an
PRIN ORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369598_a_370927]
-
Plânge iarna... Iarna dă semne să plece Primăvara o petrece Și-o conduce printre văi, Plânge iarna,ochii săi Lacrimi sunt,că de acum Va sfârși perdea de fum, N-or mai fi cărări și case Argintate,flori frumoase Pe la geamuri înghețate, Plânge iarna că din toate Zilele ce-au fost cu ea Doar vreo două-or mai stătea Să albească gândul nor Printre brazi,peste ponor, Celelalte s-au topit Ca un dor de infinit. Iarna dă semne să plece
PLĂNGE IARNA de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369664_a_370993]