5,266 matches
-
lovi, Doamne, această băutură scârboasă?" (48: 10). El speră să poată reînnoi "această existență" (Y., 30: 9) și îl întreabă pe Ahură Măzdă dacă dreptul îl va învinge pe păcătos de pe acum (Y., 48: 2; vezi mai departe). Câteodată îl ghicim șovăitor, tulburat, umil, dornic de a cunoaște mai concret voința Domnului: "Ce poruncești tu? Ce laudă vrei să-ți aducem, în chip de cult?" (Y., 34: 12). ' Ar fi dificil de justificat prezența, în partea cea mai venerabilă a Avestei
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
străine de forțe călătoare,/ păsări de țiglă trec chemându-se prin nori/ ori niște cenușii aripi de mori de vânt?", atmosfera sumbră este dublată de reificarea universului. Totul înseamnă oglindire ca și cum privirea îndreptată în jos spre oglinda lacului încearcă să ghicească în ea tainica desfășurare a cosmicului: "Prin oglindă Soarele coboară într-un cufăr/ în roșul său somn -/ numai la ora caldă cu mister/ urcă să fie tava florilor de nufăr", e o lume, în consecință, răsturnată în care cosmicul susține
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de luptă în sine, iar cântecul se transformă într-unul mortuar, nu e un imn închinat victoriei, ci un tablou al morții, al bolii cu toate grozăviile ei. Granițele dintre eros și thanatos se șterg, iar eul poetic pare să ghicească în orice gest o imagine a morții. De aceea face trimitere și la motivul biblic al dansului Salomeei care înseamnă invitație erotică, adevărată ispită ("Salomeea dănțuia strălimpezilor pelerini/ ce abureau din miezul planetei prin fântâni", Salomeea). Remitologizarea se produce și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pune semnul egal între eul liric și autorul declarat al poemului constituie o prelungire a tehnicilor avangardei care îl scotea astfel în evidență pe cel pe care tradiția recentă a discursului poetic considera că trebuie să rămână o umbră abia ghicită în țesătura versurilor (o prelungire a normelor de impersonalitate ale clasicismului), dar și o revenire spre discursul simplu, direct al unor reprezentanți ai Evului Mediu îndepărtat sau ai Renașterii. Discursul lui Stelaru recuperează într-adevăr ceva și din retorismul romantic
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a seriozității textului se multiplică și aici, de la dublarea modalizatorilor incertitudinii, condiționalului-optativ i se adaugă adverbul poate, sintagma "nu știu ce vis neisprăvit", ghilimele utilizate pentru a pune sub semnul întrebării existența realității pe care o desemnează termenul respectiv ("Ar trebui să ghicesc poate în noapte/ chemările unui "dincolo" nebănuit/ și să plâng chinuit de înălțimea pereților/ sau de nu știu ce vis neisprăvit..."). Strofa finală marchează punerea-n opoziție a realității cu universul literar, "Din toate astea nu se-ntâmplă nimic -/ sunt atâtea lucruri
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
desfacerea lor de balastul clișeizărilor: "admiram soarele pentru că era mare și departe,/ pentru că era nestatornic și umbla în pielea goală". Se aduce o sugestie a senzualității atribuite tocmai unui simbol consacrat al rațiunii, mai aproape de viziunea psihanalitică asupra soarelui, care ghicește în el un simbol al libidoului. Tărâmul imaginației, "harta politică a lumii", are marcată zona preferată "o să găsiți însemnată pe ea baza mea navală, Tasmania,/ de unde mi-aruncam elanurile și urina în mare". E spiritul de frondă care-l caracterizează
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
muri de foame. A fost achitată ("Police Office"). Pe lângă natura lor senzațională, aceste relatări sunt de tip story deoarece nu încep cu un rezumat al rezultatului proceselor. Relatările încep cu începutul poveștii, în acest caz beția, iar cititorul trebuie să ghicească finalul. În felul lor modest, aceste schițe implică subiectivitatea cititorului cu ceea ce acesta nu știe. În cazul presei ieftine, aceste reportaje pot fi catalogate a fi lipsite de pretenții intelectuale dar indică longevitatea relatărilor "colorate" (subiective). Concluzia vizavi de aceste
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
reușește niciodată să descrie femeile "misterioase"; "ele pot apărea numai la începutul românului ca fiind ciudate, enigmatice; însă, daca nu cumva povestea rămâne neterminata, sfârșesc prin a-și descoperi secretul și atunci devin personaje coerențe și translucide. (...) niciodată nu poți ghici cum se vor purta, dejoacă orice calcule; de fapt, imediat cum resorturile actelor lor sunt dezvăluite cititorilor, ele apar ca niște simple mecanisme; (...) oricât de abila ar fi intrigă, există întotdeauna o cheie și n-ar putea fi altfel, chiar dacă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ne-am da niciodată seama că îmbogățirea rapidă și sărăcirea rapidă provin din aceeași rădăcină, că "legarea de pământ" a celor mizerabili este un rezultat la fel de legitim al tensiunilor glocalizante precum libertățile nelimitate ale celor bogați (după cum nimeni nu ar ghici din analizele sociologice că Holocaustul și alte genociduri se simt "ca acasă" în societatea modernă, la fel ca și progresul economic, tehnologic, științific și al standardului de viață) (cf. Bauman, 2005, pp. 72-73). În anul 1996, la un Raport de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
fel de bazar compozit de personaje dubioase și, de regulă, cu o notorietate negativă, care plătesc să-și spele imaginea, care imita formatul celebru al mozaicului duminical inventat de un odios turnător al Securității devenit idolul TVR-ului postcomunist. Ați ghicit, et in Arcadia Ego, deci m-am uitat și eu, alături de alte câteva milioane de creiere transparente din această țară, la emisiunea Mihaelei Rădulescu. "Răduleasca" - cum e afectuos alintată de plebe duduia cu pricina, este, categoric, un personaj fascinant (ocheadă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
relațiilor ascunse dintre obiecte, prin cultivarea senzațiilor coloristice, muzicale, olfactive, imagini complexe (sinestezii). Mallarme afirmă: „A numi un obiect Înseamnă a suprima trei sferturi din plăcerea pe care ți-o dă un poem, plăcere care constă În bucuria de a ghici Încetul cu Încetul; să sugerezi, iată visul nostru." El denumește prin această afirmație starea de inefabil și inexprimabil necesare poeziei. Cultivarea simbolului are, de asemenea, o importanță majoră În cadrul acestui curent. Utilizat În poezia anterioară (de pildă, la romantici) pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sub masca unei aparente ignoranțe și naivități, Ilie Moromete e un fel de Moș Ion Roată, „face pe prostul, trăgând pe sfoară, bătându-și joc cumplit de interlocutorul tratat cu aparentă considerație.” (spune Dumitru Micu) Nimeni nu poate bănui sau ghici intențiile sale, deoarece, verbal, el exprimă opusul reacțiilor interioare, făcându-și un deliciu din comunicarea gândurilor ocolite. Folosind jocul dublu, eroul aplică În discuție o adevărată strategie, Întinzând curse adversarului, pentru a-i descoperi slăbiciunea cu ajutorul căreia să-l doboare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
creații ale lui Mircea Eliade. Hora fetelor Înseamnă motivul folcloric al ielelor: „În clipa următoare, se simți prins de mâini și fetele Începută să se Învârtească În cerc, strigând și șuierând și parcă vocile veneau de foarte departe. - N-ai ghicit! N-ai ghicit! Auzi el ca prin vis. Încercă să se oprească, să se zmulgă din mâinile acelea care-l Învârteau În iureș, ca Într-o horă de iele, dar Îi fu peste putință să se desprindă- Simțea Îm nări
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Mircea Eliade. Hora fetelor Înseamnă motivul folcloric al ielelor: „În clipa următoare, se simți prins de mâini și fetele Începută să se Învârtească În cerc, strigând și șuierând și parcă vocile veneau de foarte departe. - N-ai ghicit! N-ai ghicit! Auzi el ca prin vis. Încercă să se oprească, să se zmulgă din mâinile acelea care-l Învârteau În iureș, ca Într-o horă de iele, dar Îi fu peste putință să se desprindă- Simțea Îm nări dogoarea trupurilor tinere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se oprește asupra unor imagini, parcă desprinse dintr-un basm, din Laponia. Îi menționează pe laponi, populație nomadă ce duce o viață "întotdeauna aspră, iar universul lor spiritual - aproape ca al copiilor - populat cu fantasmele pe care credeau că le ghicesc în tot ce-i înconjoară"273. Nomadismul este însă pe cale de dispariție, civilizația făcându-și simțită prezența până în cele mai îndepărtate colțuri ale regiunii. Aceste condiții de trai au favorizat, însă, nașterea unei literaturi cu totul aparte. Una dintre îndeletnicirile
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
scena traducerilor din literatura finlandeză. Romanul prezintă călătoria total absurdă și neprevăzută a unui bărbat pierdut în anonimat, Vatanen, o prezență ștearsă, în compania unui iepure pe care îl salvează după un accident. Nimeni și nimic nu ar fi putut ghici cuantumul extraordinar de aventuri prin care vor trece cei doi. Marcat de o existență complet nesemnificativă, supus ritmului impus în căsnicie de o soție fixistă și dominatoare, Vatanen se află, fără să știe, la un început de drum. Tot ce
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de la București de la un văr care e-n construcții acolo și mi-a zis cum e. Deci tre’ s-aveți o platformă program, așa îi zice. Eu m-am gândit că platforma asta program s-o anunțăm oamenilor de pe... nu ghiciți... o platformă înălțată în curtea primăriei! Chemăm oamenii la un cârnat și un păhărel de bere de unică folosință de căciulă și le zicem platforma program. Mă urmăriți? De pe o platformă re-a-lă. Și sloganul, fiți atent, că m-am gândit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
nivelul subconștientului, de aceea "Comunicatorii Experți știu cum să se comporte ca niște ași, în acea zecime de secundă"79. M. Solomon specifică rapiditatea formării primei impresii despre o persoană (7 secunde de contact) și multitudinea de aspecte care sunt ghicite pe baza limbajului corpului: • nivelul economic al persoanei; • nivelul studiilor (educația și inteligența); • onestitatea și credibilitatea; • nivelul de încredere; • gradul de rafinament și complexitate; • genul, orientarea sexuală și disponibilitatea persoanei; • nivelul succesului; • background-ul politic; • registrul valorilor împărtășite; • originea etnică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
va spera sau se va amărî, adică își va trăi viața, cu bune și rele, până la sfârșitul ei, în 1963: ... „Într-o dimineață din septembrie 1919, mă pomenesc vizitată de un bărbat zvelt, mic de statură, căruia nu-i puteai ghici ușor vârsta din pricina unei bărbuțe castanii care-i umbrea obrazul. Ochii îi erau ageri și pătrunzători, dar foarte blânzi. Venise purtând de mână doi băieți: unul cam de patru și celălalt de șase ani... În câteva zile am cunoscut toată
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
că referirile la această parte a analizei mele pe care le-am strecurat în momentele sale anterioare, alături, desigur, de titlul, pe care tocmai l-am numit, al capitolului de carte pe care urmează să îl studiem, ne permit să "ghicim" că obiectul de interes al lui Campbell este exact cel pe care Forbes Hill l-a abordat din perspectivă neo-aristoteliană. Într-adevăr, Campbell este interesată, de această dată, dintr-o perspectivă etică, de aceeași adresă a președintelui american Richard Nixon
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mai întâi lui însuși.” Da’ ia uite-te matale cât farmec are în gândire unul care a venit de pe malurile Dâmboviței și care s-a identificat cu Iașul și cu toate ale lui, bune și rele: Cred că l-ai ghicit pe chiriașul grăbit G. Topârceanu: „... oricâte straturi de colb s-ar așterne pe străzile lui, /ale Iașului n.n./ ele n-au astupat încă de tot urma pașilor lui Eminescu, urma ciubotelor de iuft ale diaconului Creangă, urma atâtor umbre ilustre
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
în disprețul oricărei idei de planning familial. Încălțămintea se dezlipește după câteva purtări (ghetele confecționate înainte de „naționalizare” - 1948, la Filderman - Bacău sau Mociornița - București, te duceau ani de zile!), țigla Mondial se macină după prima ploaie, chiar dacă pe spate se ghicește vag elefantul „patentului” Muschong - Lugoj, „produs” aflat și azi pe case construite anterior instalării la București a „puterii proletariatului”. După eliminarea specialiștilor din ateliere și fabrici (pe criteriul luptei de clasă!) sunt aduse „cadre” cu „origine socială sănătoasă”, scoase din
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
societate de consum”! (Cu condiția suprimării „odiosului”!). Lipsa de respect pentru mediu, plăcerea risipei și a luxului, disprețul față de „munca de jos” - caracteristice „gulerelor albe” din statul comunist - le facilitează acestora (la vremuri noi tot noi!) „implementarea” unui capitalism „original”. Ghicești nivelul „societății de consum” din România de azi după movilele de gunoaie din văile râurilor și de la lizierele pădurilor, după proliferarea magazinelor second hand, dar și după numărul mașinilor de lux și al vilelor împrejmuite cu fier forjat sau ziduri
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o face fie la modul „mascat”, ca în microromanul epistolar intitulat Dublă cetățenie, fie la modul confesiunii „totale”, ca în volumul Capăt de linie. Citind paginile „cu cheie” de sub primul titlu, parcă regret un pic că generațiile tinere nu vor ghici în Victor Mitrea pe simpaticul personaj din vechea boemă ieșeană - Valer Mitru. Sau prototipurile unor Bandrabur, Sorcaru, Mateuț, destul de antipatice ca să mai fie nevoie de o „scară tâlcuitoare” (D. Cantemir) a numelor. Importantă pare a fi eliberarea de un balast
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în disprețul oricărei idei de planning familial. Încălțămintea se dezlipește după câteva purtări (ghetele confecționate înainte de „naționalizare” - 1948, la Filderman - Bacău sau Mociornița - București, te duceau ani de zile!), țigla Mondial se macină după prima ploaie, chiar dacă pe spate se ghicește vag elefantul „patentului” Muschong - Lugoj, „produs” aflat și azi pe case construite anterior instalării la București a „puterii proletariatului”. După eliminarea specialiștilor din ateliere și fabrici (pe criteriul luptei de clasă!) sunt aduse „cadre” cu „origine socială sănătoasă”, scoase din
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]