4,800 matches
-
1850 marchează în Franța apogeul unei civilizații rurale ale cărei graiuri și obiceiuri se consolidează înainte de a intra în declin. Este momentul în care se fixează peisajele rurale, în care primează încă diversitatea modurilor de viață, a obiceiurilor culinare, a graiurilor, după regiuni. Sub al Doilea Imperiu începe o uniformizare progresivă a comportamentelor, dar, în anii1880, se produc rupturile care însoțesc cucerirea satelor de către republicani. Efectele șoselelor, ale căii ferate, ale poștei, extinderea migrațiilor tradiționale, precum cea a zidarilor din departamentul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a stins, că moartea îi și răsucește cadavrul, îndreptîndu-l într-o altă direcție. O, tu, mohorîtă jumătate hindusă a Naturii, care i-ai durat din oasele înecaților tronul, undeva în miezul acestor mări fără verdeață - regină păgînă, îmi vorbești în graiul ucigătoarelor taifunuri, dar și în cel al liniștii de mormînt ce le urmează. Balena asta a ta, care și-a întors capul către soare, apoi s-a răsucit la loc, mi-a dat o învățătură. O, tu, coapsă vînjoasă, încinsă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
literaturii"... Tot Moldova, ca mai înainte. E curios cum dl Maiorescu trece peste aceste locuri, când Alecsandri, în "scrisorile" sale către dl I. Negruzzi, chiar de la apariția Convorbirilor, pomenește necontenit de România literară, ceea ce va fi făcut și prin viu grai. Desigur că conducătorii "Junimii" cunoșteau pe "sora" mai mare a revistei lor și vor fi citit și pe A. Russo, în care se găsește tot atâta critică cât în toți ceilalți critici la un loc și în mai multe direcții
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lipsă de poporanism este încă o notă care apropie pe C. Nerguzzi de dl Maiorescu 3. 1 Ibidem, p. 359. 2 Ibidem, p. 340. 3 C. Negruzzi, reducând izvoarele limbii literare mai mult la cărțile vechi, ca și Eliade, și graiul muntenesc fiind mai aproape de limba cărților vechi, declară că el, fiindcă vrea să scrie literar, va scrie în graiul muntenesc (Albina rom., X, 59, anul 1839), neînțelegînd, cum înțelegea A. Russo, ce este și ce trebuie să fie limba literară
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
359. 2 Ibidem, p. 340. 3 C. Negruzzi, reducând izvoarele limbii literare mai mult la cărțile vechi, ca și Eliade, și graiul muntenesc fiind mai aproape de limba cărților vechi, declară că el, fiindcă vrea să scrie literar, va scrie în graiul muntenesc (Albina rom., X, 59, anul 1839), neînțelegînd, cum înțelegea A. Russo, ce este și ce trebuie să fie limba literară românească. Această înclinare raționalistă a lui C. Nerguzzi se manifestă și în sistemul său ortografic, ceea ce dealtmintrelea e firesc
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu șovăiește de a vorbi despre poporul român - țărănimea - ca de un popor "menit a se urca la treaptă cât de înaltă", nu șovăiește de a face declarații de iubire acestui popor, care e "curat, înțelept, vesel și poetic în graiul său" și a cărui adâncă cumințenie, imaginație, spirit satiric, inimă bună se vădesc în proverbele, poeziile, obiceiurile sale. "Eu, zice el splendid, de câte ori aud doina, îmi pare că aud Moldova plângând după gloria sa cea veche" 1. Gîndiți-vă la impresia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
din "Junimea", 1 Loc. cit., p. 63. din școala care și-a bătut joc cu cea din urmă cruzime de ardelenism. Vorbind de o piesă localizată (Revizorul lui Gogol), în care localizatorul, dl P. Grădișteanu, pune în gura unui tip graiul ardelean șarjat, ridiculizat, Eminescu protestează, zicând că: "...a face ridicolă o pronunție înlăuntrul unui ș-aceluiași popor este procedura unui om care caută efect cu orice preț"1 . Dar această "procedură a unui om care caută efect cu orice preț
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu mă gândesc la evoluția psihicului de-a lungul istoriei speciei umane. Știu că acest psihic nu poate fi conceput decât ca produs la o specie animală, care a trăit în turmă - în societate. Și fac abstracție și de importanța graiului, efect al vieții sociale, pentru existența psihicului uman așa cum este el. Vreau să spun numai atâta, că senzația o pot avea fără amestecul actual al vreunui element psihic de proveniență socială.) Dacă lucrurile stau astfel, atunci poezia, cu cât este
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
raliat. Lui Maiorescu, Ibrăileanu îi consacră un articol obiectiv mai târziu, caracterizîndu-l "pînă astăzi cel mai bun scriitor de idei al romînilor". Cele mai bune pagini de interpretare critică le închină Ibrăileanu lui Eminescu. AL. PIRU, Istoria literaturii române, Editura "Grai și suflet- Cultura Națională", București, 1994, p. 149. Spiritul critic în cultura românească, opera lui Ibrăileanu, este o carte scrisă cu vervă sclipitoare, cuprinzând întîia reabilitare de răsunet adusă literaturii de la 1848. Ea repară nedreptatea care se făcuse acestei literaturi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
greci), Mihail Polihroniade ș.a. Alături stau „clasiciștii”: N. Davidescu, N.I. Herescu (Elogiul prieteniei, Arta și arta nouă, Eterna coloare a vieții, Pro Murnu, Destinul imperial al poetului, Amurgul poeziei, Milliarium, Poetul Ion Pillat), Dan Botta (Teatru pentru 10 000, Templele graiului, Horia și geniul suferinței), George Murnu, ca și „raționaliștii”: Șerban Cioculescu (Caragiale în ediție completă, Caragiale și ardelenii, Între actualitate și permanență, Critica de directivă), Vladimir Streinu (Poetic și oniric, Romane în două volume, Începuturile criticii literare, serialul Tipologii literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
În anul 1308, era restaurată și înzestrată cu un sat de vlahi o mănăstire cu hramul Sfântului Niceta, de către regele sârb Ștefan Uroș al II-lea Milutim (1282-1321). Ecoul misionarismului Sfântului Niceta s-a păstrat, peste veacuri în memoria și graiul poporului nostru. Astfel, Niceta este pomenit, până astăzi în colinde ardelene ca sfânt păzitor al caselor prin privegherile sale bisericești, pentru care și-a scris cartea De vigiliis și pe care le organiza cu mare succes, încât ele au determinat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Liviu Rebreanu și B. P. Hasdeu) și la un text foarte critic la adresa lui Mihail Sadoveanu, scriitor pe care C. Varteniuc îl consideră în declin, acuzându-l că nu mai este „simpaticul povestitor al trecutului” și că s-a îndepărtat de „graiul lui Neculce și Creangă”. Rare sunt traducerile: povestirea Più presto! de Giovanni Papini, un poem de Charles Baudelaire și schița Vremuri trăite de Anton Cehov. Alți colaboratori: Ghedeon Coca, Em. Crainicu, V. Cohan, Toma Mugurel, Boris Baidan, Grigore I. Gavriliu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287295_a_288624]
-
de (sic!) "stalinist"" este atribuit celor care "nu sunt de acord cu lozincile antisovietice ca "armata poloneză să fie condusă de ofițeri polonezi"" și care, totodată, "nu sunt de acord cu propaganda antisocialistă ce se face prin presă sau viu grai, propagandă ce otrăvește și mai mult sufletul poporului polonez". La sfârșitul lunii octombrie, pronosticurile referitoare la stabilitatea regimului erau sumbre, nelipsind paralelele cu evenimentele din Ungaria. "Deocamată, guvernul este stăpân pe situație, însă nu ne putem da seama ce vor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
birocratismului. Verificarea legilor existente, sesizând forurile superioare asupra acelor legi care mai păstrează încă rămășițe fasciste sau anti-democratice, propunând înlocuirea lor, dând în același timp sugestii concrete. 46.Organizarea arhivei presei: „Scânteia” până în celula de partid, iar la organizații: „Scânteia”, „Graiul Nou”, „Contemporanul”, „Rampa”. 47. Vom porni din nou o acțiune hotărâtă pentru strângerea materialului ilegal ce se mai găsește încă, în special la Siguranță, Militari și Direcția Penitenciarelor. VI. Comisia de Difuzare În acțiunea de ridicare a nivelului politic, o
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
expurgare pentru prea plinul său tenebros, dar și un calus reparator al dureroaselor lui fisuri. Cât privește pe adulții victimizați, și ei pot apela, cu reale beneficii tămăduitoare, de obturare a breșelor interioare, la diverse activități creative. Confesiunea prin viu grai (adresată unei persoane de încredere) sau realizată în scris (prin intermediul unui jurnal intim), sunt de asemenea binevenite. Chiar dacă memoria umană este o „oglindă spartă”, care restituie doar frânturi de amintire, cum nota O. Paler (2010), întreținerea unui jurnal constituie o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ondulat nu permite nici uneia din cele două dimensiuni să fie hipertrofiată ci generează o situație intermediară. Preferința de sorginte ortodoxă 34 pentru categoriile organicului ale lumii răzbate atât din cultura populară, cât și din criteriile de definire a națiunii sânge, grai, neam -, a credinței numită lege românească -, a bisericii care e considerată un organism viu. "Toată această imens de bogată și de valoroasă cultură populară nu ar fi putut lua ființă și nu s-ar fi putut păstra, dacă nu ar
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai mult teren și putere de influență socială și politică în fața forțelor laicizante. 9 Iată de pildă, în acest sens, într-o singură propoziție, concepția despre statutul ontologic al identitătății culturale la Mehedinți: "Orice prunc, odată cu obiceiurile familiei și cu graiul, dobândește o întreagă avere sufletească, un calapod de cugetare și simțire moștenit de la strămoși" (Mehedinți, 1999:156). 10 Vezi și Bădescu (2003:340-43). 11 Putem spune, ținând cont și de doctoratul în sociologie obținut la Paris cu Durkheim, că Drăghicescu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
am ajuns în luminișul unei poieni care avea o strălucire aparte, deoarece în mijlocul ei se afla o zână. Aceasta avea părul lung, din raze de soare și pe cap avea o coroană aurie de fructe. Văzând așa frumusețe, rămăsesem fără grai ; parcă eram vrăjită. Sosirea unei păsări pe umărul meu m-a dezmeticit. Zâna cea bună mi-a dăruit niște fructe, apoi a dispărut. În jurul meu, erau doar frunze ruginii, copaci goi și raze de lumină. Parcă toamna ar fi zis
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Nu, niciunul nu este supărat. Sunt doar obosite de atâta muncă de o vară. În sfârșit, toamna a venit cu o frânghie aurie și le va duce pe lumea cealaltă, pe o câmpie: Toamnă, toamnă, Cui ne dai ? Minunatul nostru grai Ne va încălzi natura ! Alina Sfetcu TOAMNA Este toamnă. Frunzele cad neîncetat, formând un covor nesfârșit, multicolor. Splendoarea lor târzie, în lumina sonoră a celor din urmă zile cu soare, mă poartă într-o lume mai puțin cunoscută. Unde ajunsesem
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
În cazul bibliilor și apoi al cărților de literatură și de știință. Chiar și așa, limbile, care au devenit mai apoi franceza, germana, spaniola, italiana și engleza standard, sunt parțial inventate. De obicei, acestea sunt rezultatul combinării elementelor din toate graiurile vorbite Într-o anumită regiune, asupra cărora a intervenit procesul de standardizare al gramaticii 15. Totuși, odată ce o limbă comună a fost acceptată, aceasta și-a creat propriul mit al permanenței. Populația a Început să o privească drept limba ancestrală
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
expresivitate populară fără pereche". Această capacitate de creație a poporului a generat și terminologia sa proprie, care, în ceea ce ne privește, a constituit un limbaj psihiatric naiv, dar pitoresc și bogat în semnificații. BIBLIOGRAFIE 1. Candrea I. A., Densușianu O., Graiul nostru, București, 1907. 2. Costin Miron, Letopisețul Țării Moldovei, București, 1958. 3. Graur Al., Studii de lingvistică generală, București, 1956. 4. Hașdeu B. P., Magnum etimologicum Romane, București, 1892. 5. Ivașcu Gh., Istoria literaturii române, vol. I, București, 1969. 6
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
evoluției lor, toate limbile romanice au avut posibilitatea selecției auxiliarului: descendenții lat. habere, pentru verbele tranzitive, descendenții lat. esse, pentru anumite verbe intranzitive. În spaniolă, catalană, portugheză, galiciană, auxiliarul esse a fost înlocuit cu habere, esse supraviețuind în anumite dialecte/graiuri catalane și aragoneze; auxiliarul esse a supraviețuit în franceză și este foarte productiv în italiană. În privința selecției auxiliarului, Ipoteza Inacuzativă și Analiza Ergativă au fost influențate de situația din italiană. Mackenzie (2006: 109) menționează că explicația lui Burzio nu motivează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
12; (22) Era cu o stea în frunte (Ispirescu) − a fi cu "a avea"; (23) Dumnezeul păcii să fie cu Măria Ta (Antim) − a fi cu cineva "a fi de partea cuiva, a ține cu cineva"; (24) De-a mele graiuri sfinte nu ți-i grije, nici aminte (Dosoftei) − a-i fi (cuiva) aminte "a nu uita, a avea sau a purta de grijă, a se gândi la, a ține să..."; (25) Nu le fu d-a bună (Stăncescu) − a (nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Are ciudă pe alta; - de aici, sensul "a fi sau a sta cu cineva într-un anume raport": (46) Se vede că a avut vreo ceartă cu soră-sa (Ispirescu). g. Uneori, mai ales la scriitorii mai vechi și în graiul poporului găsim drept complement o construcție prepozițională: (47) Părinții fetii... au de bucurie că le-a picat un om așa de bun (Creangă); (48) Ai de gând [ai intenția] să mergi mai târziu la bal? (Alecsandri); (49) Nu știu, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
conferințe, discuții, interviuri, discursuri, toasturi - chestiunea unirii repede s-a pus pe bazele ei istorice, naționale și morale ale dreptului de viață politică și culturală națională a moldovenilor”. Partidul Național Moldovenesc a depus o stăruitoare activitate; în dezbateri prin viu grai și prin intermediul presei, s-a trecut la mobilizarea energiilor. La 26 martie, sosea la Chișinău și primul ministru Al. Marghiloman, în fruntea unei delegații, reprezentând guvernul României. În după-amiaza zilei de 27 martie/9 aprilie 1918, a avut loc ședința
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]