5,667 matches
-
doilea, deoarece primul se referă la unități "de sens" (== semantice) și sintactice, iar celălalt, vorbind de gramatica poeziei, include fonologia (!) și apoi unități morfologice, sintactice și lexicale. Cercetarea modernă a convenit însă că stratul "gramatical" (Jakobson vorbește și el de "gramatica poeziei") se referă la nivelul morfosintactic al expresiei și, eventual, ar putea include și pe cel lexical, în sensul stabilit în citatul al doilea de mai sus. A analiza cuvintele din punct de vedere lexical înseamnă a studia proveniența lor
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
cum se întâmplă uneori și la noi în cercetări de limbă literară), că nu trebuie absolutizată ideea de normă, față de care limbajul poetic ar fi o simplă "deviere" (tendință foarte accentuată în studiile recente statistice, matematice - Guiraud, ca și de gramatică transformațională - N. Chomsky), se preferă, tot în linie structurală, analiza sistematică a faptelor de stil, nu absolutizarea unor observații locale, care poate duce la concluzii greșite, chiar lucrând statistic, deoarece unitățile numărate n-au aceeași pondere. Ultima observație este importantă
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
cercetărilor, ca și difuzarea structuralismului însuși, accelerându-se necontenit, este firesc ca, după 1949, anul primei ediții a Teoriei literaturii, o serie de orientări în poetică să se fi precizat, ori chiar să fi apărut altele cu totul noi. Statistica, gramaticile generative, teoria informației, semiotica, semantica, amplu tratate 26 în cercetarea lingvistică a ultimilor ani, influențează evident poetica (și teoria literară) în sensul ca măresc ori rafinează "modelul fonologie" oferit de praghezi, ori intuițiile extraordinare, dar încă imprecise, ale formaliștilor ruși
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
comună) cu interlocutorul". Hai(de) "exprimă, în esență, necesitatea și nerăbdarea locutorului de implicare a alocutorului într-o acțiune verbală sau nonverbală" (situație în care funcția conativă și cea emotivă se suprapun). 3.2.1.2. Încadrare gramaticală Lucrările de gramatică 27 repartizează termenul hai în clasa morfologică a interjecției, clasându-l "în funcție de sursa referențială și de natura semnificației" ca interjecție propriu-zisă, alcătuită dintr-o singură componentă (simplă), iar din perspectiva funcțiilor comunicative îndeplinite, ca interjacție alocutivă (de orientare a mesajului
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
ședințe parlamentare; corpusuri de limbă vorbită (CORV, IVRLA, IV); chaturi preluate de pe internet; literatură contemporană conținând dialog simulat. Pentru perioada prerevoluționară, pentru care nu există corpusuri de texte orale de medie formalitate (transcrise), au fost utilizate (inclusiv pentru exemplificările din gramatici și dicționare) texte literare care inserează replici dialogate, simulând (verosimil) comunicarea orală autentică. 2 Cf. terminologia sociolingvistică interacțiune verbală personală/tranzacțională în Ionescu-Ruxăndoiu, Chițoran (1975: 285). 3 Înțelegem prin mobilizare/demobilizare acțiunea de convocare/anulare a prezenței la cuvânt intreprinsă
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
amintim, aici, doar că boala „stabilită” pentru Eminescu, aceea de paralizie generală, excludea teoretic, „științific”, posibilitatea ca el să mai fi fost capabil de creație, deci întreaga sa activitate dintre 1883-1889 era pusă în paranteze. Și este vorba de traducerea „Gramaticii Sanscrite” a lui Fr. Bopp, de traducerea piesei de teatru „Lais” de Emile Augier în versuri rimate, de poezii precum „Kamadeva”, „De ce nu-mi vii”, etc. Cantitativ, vreo câteva sute de pagini, aproape o mie, care trebuie scoase de sub incidența
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mințea că Primăria Botoșanilor i-ar fi tăiat pensia de 120 lei lunar lui Eminescu, și cerea să se revină asupra deciziei). În 1887 Eminescu n-a publicat nimic în presă. Asta, dacă nu cumva Hanrieta, neatentă la cuvinte și gramatică ca de obicei, se referă la doctorul Isac și intenția lui de a publica studiul promis despre Eminescu. De ce s-a înfuriat doctorul Isac, iarăși nu se înțelege și, mai ales, pe cine are să compromită minciuna lui Scipione Bădescu: pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la pierderea minților. Facem legătura care se prea poate să fie doar întâmplătoare cu mitul, tot de sorginte ieșeană, după care Eminescu și-ar fi ieșit din minți în urma unor exerciții de Joga făcute fără îndrumător. Poetul tradusese, într adevăr, gramatica sanscrită desigur, cu scopul de a parcurge unele studii de specialitate din biblioteca ieșeană. Sunt vămi ale destinului istoric acestea, adică tribut care se plătește de către memoria colectivă pentru păstrarea destinului ca model, a imaginii așadar. Tot astfel cum această
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
enumeră ce este „în casă”, adică luminarea/lumânarea, somnul cald, molatic și lin sunt înșiruite strict în aceeași serie gramaticală. Și ce înșiruire strâmbă: ceva concret, un obiect, alături de abstracțiuni sensibile... Vreau să spun că chestiunile acestea nu țin de gramatică ori de lingvistică, nu se supun regulilor sau normelor care standardizează: este vorba doar de simțul limbii ca atare, o expresie sinonimică la ceea ce se cheamă îndeobște „filologie”. Când autorul strânge expresia și pune puncte de suspensie după ea - este
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de Rowley, dar a reușit din nou să producă astfel de creații după ce a recuperat din Bristol codul cu pricina (cf. Ingram 1910: 76ff; 1916: 39-40, 57-59, 141). Codul cheie folosit de Chatterton pentru "rowleyeză" se baza pe principiul că gramatica limbii engleze din secolul al XV-lea era în mod fundamental "anarhică", lipsită de legi; pentru a face cuvinte moderne să sune arhaic a utilizat următoarele strategii, detaliate de Claude Rawson: 1) adăugarea unui "e" final cît mai multor cuvinte
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
vigoarea mea și tot focul tinereții mele Dlui George Catcott, dîndu-mi seama că are cel mai mult nevoie de ele. Articol. - Din același motiv caritabil, dau și las moștenire Părintelui Camplin, senior, întreaga mea smerenie. Dlui Burgum toată prozodia și gramatica mea, și de asemenea o jumătate din modestia mea; cealaltă jumătate [o dau] oricărei tinere domnițe care poate dovedi, fără a roși, că vrea această prețioasă marfă. [Orașului] Bristol [dau] tot spiritul meu și caracterul meu dezinteresat, bunuri la pachet
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
răi. Un medicament e făcut prin sinteză chimică "oricare medicament" (CORV: 79 și în CLRA). 2.3.3. Articolul nehotărât un este utilizat adverbializat, în fața grupurilor nominale cuantificate prin numeral sau în fața numeralelor substantivate ca nume proprii. Fenomenul, neînregistrat în gramatici, a fost semnalat recent (Stan 2006a, 2006b). Structurile înregistrate conțin numerale cardinale sau anumite formule numerice de tip fracționar (care includ numerale cardinale). Valoarea de "imprecizie", de "aproximație (numerică)" sau de "eventualitate", exprimată de un, în aceste structuri, este derivată
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
numeralelor cardinale în situații ca: războiul doi (în loc de al doilea) mondial, rândul trei (în loc de al treilea) de la fereastră, deceniul șapte (în loc de al șaptelea) și, mai ales, secția unu (în loc de secția întâi) sau clasa una (în loc de clasa întâi)"5. În ultima gramatică academică a limbii române se arată că tiparul [substantiv + numeral cardinal] are o sferă mai largă de întrebuințare, folosindu-se în cazul substantivelor ce denumesc unități de măsură a timpului (ore, zile, săptămâni, ani etc.) sau a distanței, diviziuni administrative
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
CUVÂNTÎNAINTE GABRIELA PANĂ DINDELEGAN 1. PREZENTARE GENERALĂ 1.1. Cartea Dinamica limbii române actuale - aspecte gramaticale și discursive este rodul unei munci în echipă, constituind una dintre lucrările de plan ale Sectorului de gramatică de la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din București. Alături de contribuțiile membrilor colectivului, sunt incluse în volum și câteva studii venind din afara Sectorului de gramatică (Carmen Mîrzea Vasile și Monica Vasileanu), precum și două articole ale tinerilor Ana-Maria Mihail și
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
rodul unei munci în echipă, constituind una dintre lucrările de plan ale Sectorului de gramatică de la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din București. Alături de contribuțiile membrilor colectivului, sunt incluse în volum și câteva studii venind din afara Sectorului de gramatică (Carmen Mîrzea Vasile și Monica Vasileanu), precum și două articole ale tinerilor Ana-Maria Mihail și Alexandru Nicolae, proaspeți absolvenți ai Facultății de Litere din Universitatea din București. Toți ni s-au alăturat cu interes și entuziasm și au participat la ședințele
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
fost inițiată și concepută ca o continuare și o completare a GALR, propunându-și examinarea acelor fenomene de dinamică a limbii actuale și de dinamică discursivă imposibil de cuprins într-o lucrare de tipul GALR, orientată spre descrierea, statică, a gramaticii limbii literare actuale, mai presus de manifestările evoluției lingvistice și de diferențele de uz individual, discursiv sau stilistico-funcțional. Baza teoretică a articolelor cuprinse în volum este, în general, cea din GALR. Totuși, în puține cazuri, a fost depășită teoria cuprinsă
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
privind studiile de dinamică a limbii române actuale, grație căreia dispunem de lucrări extrem de serioase pentru comparația cu etape anterioare de limbă, începând cu deceniul al 5-lea al secolului trecut, dintre care amintim: Iorgu Iordan, Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor", 1943, Al. Graur, Tendințe ale limbii române actuale, 1968, Valeria Guțu Romalo, "Diachronie et synchronie", 1969, și Corectitudine și greșeală, 1972/2000, Grigore Brâncuș, "Productivitatea conjugărilor în româna actuală, "Pluralul neutrelor din româna actuală", "Pluralul femininelor neologice din
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
în româna actuală, "Pluralul neutrelor din româna actuală", "Pluralul femininelor neologice din limba română", 1976, 1978, 1985, Gabriela Pană Dindelegan, Dinamica sistemului morfologic verbal, 1987, Florica Dimitrescu, Dinamica lexicului românesc, 1995, precum și Mioara Avram, Probleme ale exprimării corecte, 1987, și Gramatica pentru toți, ediția a II-a, 1997, ediție în care autoarea introduce paragraful 431, cu prezentarea sintetică a particularităților gramaticale ale românei actuale. În aceeași serie de lucrări se înscriu și cele două volume Aspecte ale dinamicii limbii române actuale
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
forme modificate sau în curs de modificare, număr de construcții cu mare frecvență, unele ajungând până la clișeizare, număr de sensuri și de utilizări discursive noi), cât și sub aspect calitativ (semnificația acestor schimbări la nivelul sistemului). Și, deși, în domeniul gramaticii, schimbările nu sunt la fel de frapante precum cele din lexic, totuși schimbările lexicului, mai ales sub aspectul inventarului de împrumuturi și al acomodării "românești" a acestora, pot da indicii importante pentru direcțiile de evoluție flexionară. Nenumăratele schimbări din domeniul discursului au
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
cu profil cultural și literar la presa cotidiană sau la cea cu destinații speciale, de tipul revistelor pentru adolescenți). 3.2. Fiecare autor a folosit, pe lângă CLRA, și alte corpusuri reprezentative pentru terminologii de specialitate aflate în plin avânt (informatică, gramatică, limbaj culinar, limbajul modei), precum și observații personale, obținute din mass-media scrisă și audiovizuală, din lucrări recente de beletristică sau din texte postate pe internet. În funcție de chestiunea cercetată, fiecare autor a folosit informațiile oferite de lucrările descriptive și normative de după '90
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
asemenea temă nu se poate aborda decât dintr-o perspectivă funcțională, singura capabilă să asigure examinarea fenomenului lingvistic în mișcare, ca activitate și ca proces. Perspectiva funcțională este, prin natura ei, interdisciplinară, căci, în afara conexiunilor intra- și extralingvistice, urmărește conexiunile gramatică - pragmatică, subordonând întreaga activitate lingvistică rolului jucat (funcției avute) de faptul de limbă în procesul de comunicare. De aici decurge și interferența celor două perspective, sistemică și discursiv-pragmatică, perspective care se întrepătrund curent în numeroase articole ale volumului de față
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
permis examinarea conceptului funcțional de sincronie dinamică și a modului diferit de manifestare a acestuia în diversele compartimente ale limbii (altfel funcționează pentru nivelul morfologic, altfel, pentru cel sintactic, altfel, pentru cel discursiv-pragmatic). A oferit posibilitatea aplicării unei perspective integratoare gramatică - pragmatică, absolut necesară pentru surprinderea faptelor "în mișcare". Mișcarea/Schimbarea rezultă atât din fenomenele de diacronie în sincronie, cât și din manifestările discursiv-textuale și stilistico-pragmatice diverse. ● De ordin aplicativ. Actualitatea și utilitatea temei în contextul ultimilor ani, caracterizați printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
constată o inversare a procentelor în favoarea neologismelor: din totalul de 6130 de verbe înregistrate, 3037 (49,54%) sunt vechi, iar 3093 (50,46%) sunt neologice. 2.1. Productivitatea tipurilor de conjugare Problema productivității tipurilor de conjugare (cele patru conjugări din gramatica tradițională) s-a pus dintotdeauna numai pentru tipul I (în -a) și pentru tipul IV (în -i, -î), tipurile II (în -ea) și III (în -e) fiind considerate închise, neproductive și interesând doar sub aspectul trecerilor de la un tip la
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
am avut în vedere, însă ponderea lor e mai mare în corpusurile de română vorbită, a căror transcriere reflectă rostirea, spre deosebire de celelalte tipuri de texte, care sunt supuse unui anumit control lingvistic. 1 Avram (2003: 16) arată că dinamica normei (gramatici, dicționare, îndreptare) este mai lentă decât dinamica uzului, mobil și variat. 2 Am păstrat ordinea variantelor din DOOM2. 1 Pentru acest eșantion, ancheta I a fost aplicată de Alexandru Nicolae la Colegiul Național "Mihai Eminescu" din Buzău, unor clase cu
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
sursă, forma de prezent a acestui verb nu apare deloc, fiind preferat de fiecare dată infinitivul lung. 10 După aplicarea anchetelor, este nevoie de stabilirea unui prag procentual pentru ca o variantă să fie acceptată în DOOM. În urma discuțiilor colectivului de Gramatică, s-a ajuns la concluzia că o variantă ar putea fi acceptată în DOOM dacă minimum 10% dintre subiecți optează pentru aceasta. --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- ------------------------------------------------------------ 2 1
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]