6,001 matches
-
un pahar din vinul nostru. Având vie urcătoare în curtea casei la care domnul Brădescu ținea foarte mult, deși nu era un împătimit al băuturilor alcoolice, ci doar pur și simplu îi plăcea s-o îngrijească. în momentul în care gustă vinul, își aminti de ce i se întâmplase din cauza vinului, fapt pe care îl va ascunde tatălui său. -Da, e bun ca întotdeauna. -Anul acesta au fost mai puțini struguri ca în alți ani. în acel moment se gândi câ îi
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
cea mai bună cocaină pe care am avut-o pân-acum. Îi spun asta unei purtătoare din asta de saboți cu un ten atât de curat, atât de asemănător cu al unei păpuși Încât pur și simplu Îți vine să guști din el, iar ea spune doar: — Păi bineînțeles. Aici e Amsterdam. Oricum, mă fac zdrențe ca curu. Îmi aduc aminte că mi s-a cerut să plec. Când ajung acasă Bladesey e Încă treaz. A ieșit și a cumpărat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
decât heroina sau cocaina. Mai e Încă unu care ne spune să facem un drum de test cu un Fiat Uno nou. Putem face asta, chiar În același timp cu Tennents dacă vrem! Ha! Te-am prins! Greșit! Vino și gustă-mi slănina baby, vino și gustă din slănina aia a mea de rahat! Intrăm În barul de la Rag Doll și aducem niște băuturi. Ne gândim că poate ar trebui să fim mai iritați de vaca asta proastă decât suntem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Încă unu care ne spune să facem un drum de test cu un Fiat Uno nou. Putem face asta, chiar În același timp cu Tennents dacă vrem! Ha! Te-am prins! Greșit! Vino și gustă-mi slănina baby, vino și gustă din slănina aia a mea de rahat! Intrăm În barul de la Rag Doll și aducem niște băuturi. Ne gândim că poate ar trebui să fim mai iritați de vaca asta proastă decât suntem de fapt. De fapt. De fapt! Shirley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
hormonii noștri și ne face să credem că e aproape. După ce ne dăm drumu-n ea, n-o mai putem vedea decât pe ea, ca o caricatură a ceea ce fusese Înainte. O ștoarfă nemernică, doar asta e. Ștoarfaia ie disperată să guste din slăă-ninăă. Asta ne facem să ne gândim la toate dățile când noi, eu am futut-o de-a lungul anilor. De o grămadă, o grămadă, o grămadă, o grămadă, o grămadă de ori. — Ar trebui să fim În stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
fără să facem rău nimănui. Ai parte numai dio viață, eee. Toți anii ăia de Înșelătorie. Ne răsucim și o vedem. Ne amintește și mai mult de Carole, acum că Îmbătrânește. Întotdeauna a fost mai solidă decât Carole. Vino și gustă din slănina aia baby... Deschide gura și auzim un zgomot În mintea noastră, iar noi, eu, Îi vedem gura cum capătă o formă ovală și se roagă de noi, iar În mintea noastră auzim mesajul: Broooosssss O să vadă ea. O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
șorțul, a dat foc în sobă și au început pregătirile Ajutată și de cumnata ei, au început să pregătească găina care era deja sacrificată. Amândoi am intrat în beci, am scos un vin alb cu miros îmbietor. Apoi am mai gustat din alte două butoaie pântecoase, dar ne-am hotărât că cel mai bun este vinul nohan. Au început discuțiile, pe prispă tronând cana de vin și pahare mari cu picior. Au început să apără și neamurile din sat. Discuții, snoave
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
etc. Viața se transformă într-un lung șir de experiențe "tari" care vin să tulbure monotonia incertitudinii și ritmului alert al existenței noastre. "Reprezentarea contabilă a vieții personale" cum spune Balandier va consacra toate aceste momente ca adevăruri trăite și gustate din plin; 4. Puținele studii sociologice în domeniu arată că cei care se dovedesc a fi interesați de "lumea paranormalului provin din clasele mijlocii și superioare, în mare parte intelectuali și slujitori ai științelor moderne. Nivelul pregătirii nu intervine ca
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a gîndirii proprii? Răspunsul plauzibil s-ar găsi poate în filosofia hegeliană, pentru care "pomul (fructul) interzis" reprezintă doar un simbol: "Dumnezeu, Inteligența creatoare a pus în calea omului "pomul cunoașterii binelui și răului" cu intenția vădită ca omul să guste din roadele lui și să se angajeze pe calea cunoașterii" [Portelli, 1993:86]. Să reamintim din nou în încheierea acestei dispute convingerea lui Leibniz că "răul moral a fost permis de Dumnezeu, căci fără de rău nu este nici virtute"; sau
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
trădează emoția sa. Trebuie să recunoașteți că acest poem vă Înșeală așteptările și vă violează obișnuințele. El se adresează celor care, prin viața și experiența lor, sînt adepții unei atitudini reticente și discrete, au cultivat-o, o apreciază și o gustă cînd o Întîlnesc. Și o practică În viața lor și, implict, ea răzbate În poezia pe care o scriu. Să vedem ce poate totuși să placă Într-un astfel de poem. În primul rînd faptul că el lasă lucrurile să
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
o invitație și o provocare la a simți că lucrurile și natura comunică tainic, fără cuvinte, cu noi. Abia În fața imaginilor (lucrurilor și scenelor aievea), contemplîndu-le și meditînd la sugestiile, aluziile, tîlcul lor (care nu poate fi verbalizat), cititorul poate gusta ceea ce spune, acum fără cuvinte, poemul. Haiku-ul este acest poem al tăcerii, resimțite după ce am lăsat În urmă cuvintele care ne-au condus ca un vehicul docil la fața locului. Acolo unde putem avea revelația tîlcului lucrurilor. Revenind la
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
acestei prime impresii, putem aborda un alt orizont În care să simțim vigoarea naturii care renaște și degradarea vestigiilor trudei și ambițiilor umane. Lăstarii și iarba vor fi mereu biruitoare pe meterezele cetății. Chiar dacă, mai versați În modul de a gusta haiku-ul, simțim simultan imaginile concrete și simbolismul lor, simțim la fel de bine că există o ierarhie a straturilor Înțelesului. Și mai ales resimțim frumusețea de a sugera aceste gînduri doar prin intermediul acelor imagini. lectură În parccu nerăbdare vântul Întorcând frunzele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
clipa aceea se stinse minunea. Căci are un suflet și piatra inertă cît timp ne mplinire lăuntrică poartă. Dar fără de-o rană făptura e moartă.” Raportul dintre opera de artă, recunoscută ca imperfectă, și cel care o receptează, o gustă, o savurează se schimbă Într-o mentalitate lipsită de prejudecata genialității incontestabile. Creatorul nu mai este cel care știe și face totul, opera nu mai e Închisă și perfectă. Creația devine, În limbajul actual, o chestiune interactivă. Opera se deschide
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
redundanței ornamentale devenită autoritară În literatură. Stilul simplu de prezentare a faptelor, concentrarea pe detaliul concret, precis, pe faptul mărunt de viață, pe redarea celor mai palpabile Însușiri ale obiectelor, chiar dacă pare cititorului mai pretențios un soi de subliteratură, este gustat poate tocmai pentru fermecătoarea lui nevinovăție artistică. Asta Însă și pentru faptul că autorul este un povestitor, dar nu unul care-și subjugă cititorul, călăuzindu-l de-a lungul Înșiruirii faptelor, ci unul care prezintă nepăsător, imperturbabil faptele, evitînd să
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
În care spiritul se deghizează, ca un zeu coborît pe pămînt, În cerșetor. Necunoscătorii sînt desigur derutați. Ei văd aici doar o propoziție de o crasă banalitate. Un text alb, sec și arid. Și nu Înțeleg și, evident, nici nu gustă convenția haiku-ului: faptul că textul este doar un vehicul care transportă cititorul În fața unei imagini, că stă pentru altceva decît pentru gloria sa. Dar mai ales, nu pricep că fiecare din cuvintele acelei propoziții evocă lucruri cu un profund
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ispitească și În care să ne atragă. Din acest punct de vedere, textul său este foarte aproape de exprimarea banală și prozaică, de gradul zero al unei formulări fără relief ornamental sau fiorituri sforăitoare. Din punctul de vedere al celor care gustă haiku-ul, acest stil despovărat și despuiat de podoabe este Însă, În sărăcia și lipsa lui de strălucire, unul sobru, modest și eficient. Căci, numai În acest fel, textul Își Îndeplinește cu brio rolul de vehicul verbal care ne aduce
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Îngustează firesc Într-un singur punct de fugă. La lăsatul serii. Dulceață de fragi este o denumire comună peste care poți trece cu ușurință doar lingîndu-ți degetele și exclamînd cu satisfacție suficientă: mmm, mmm, yam-yam! Și totuși, dacă vrei să guști haiku-ul, trebuie să vezi În ea o sintagmă care ascunde abil o antiteză simbolică. Înainte de a fi doar un substantiv comun, care numește o bunătate preparată de gospodine, dulceața numește o generalitate, o abstracție, Însușirea de a fi dulce
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
discurs, invocând o celebră butadă a lui Diderot: "Il faut être trois pour exprimer le rapport à deux"76. Numitorul comun al acestor observații se regăsește în dimensiunea spectaculară a conflictului în genere, care mizează pe predispoziția publicului de a gusta confruntarea și de a-și desemna un favorit al competiției. În această ipostază de "cititor fictiv", naratarul trimite nu doar la "cititorul concret, istoric, ci la unul atemporal, universal și, implicit, cunoscător al obiectului, un cititor receptiv, adecvat momentului narării
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dovadă irefutabilă a penuriei spirituale și a obtuzității ideologice. Miza retorică fundamentală a acestui tip de discurs e activarea psihologiei asociaționiste, lăsând lectorului posibilitatea de a se deplasa între limbaje paralele, de a descoperi sensul analogiilor subtile și de a gusta asociațiile neașteptate. Publicistica polemică argheziană conține nenumărate micro-texte de interpelare directă a adversarului, în care enunțarea exclusiv performativă ("somez", "cer", "vreau", "primesc lupta și pe terenul calomniei"157), devine semnul unei virilizări discursive și, implicit, al intenției polemistului de a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Arghezi, asemenea lui Paul Louis Courier, îi legitimează agresivitatea în calitate de semnal avertizor, socialmente vorbind, dar și ca provocare estetică prin care scriitorul operează virtual o selecție a publicului de masă, prin vizarea unui lector rafinat, apt să decodifice și să guste figuralitatea discursului. Sunt, în acest sens, arhicunoscute metafora corbului care "între două zboruri circulare, ciupește zgârie, înțeapă, rupe", și instrumentele contondente ale pamfletarului: "undreaua, peria de sârmă, răzătoarea, fierăstrăul bijutierului, uneltele măcelăriei", dar și plastica viziune prin care Arghezi justifică
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
umană de a ușura durerea, de a modela materialele lumii și de a-i stăpâni procedeele de figurare poate în sfârșit să contrabalanseze tristețea animală în fața cosmosului, trecem de la idolul religios la imaginea de artă, acest mediu al finitudinii umane. Gustăm aici un moment de echilibru între neputință și performanță, un pas pe culme, punct de trecere de la o natură terifiantă la o natură stăpânită. "Delectarea" clasicului, cea a lui Poussin, este dobândită împotriva groazei ceea ce-i conferă valoarea. Frumusețea este
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ea pune pe seama ei tot lucrul bun și nu-l pune pe seama lui Dumnezeu<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Gustarea și hrănirea în continuare din pomul cunoștinței binelui și răului dezrădăcinează dragostea, pentru trufia ce o naște în cei ce gustă din el și pentru folosirea acestei cunoștințe, în general, de către cei ce gustă din ea pentru folosul egoist. (n.s. 393, p. 331) footnote>. Dimpotrivă, credința pune faptele ei pe seama harului. De aceea ea nu cunoaște trufia, precum este scris: Toate
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Dumnezeu<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Gustarea și hrănirea în continuare din pomul cunoștinței binelui și răului dezrădăcinează dragostea, pentru trufia ce o naște în cei ce gustă din el și pentru folosirea acestei cunoștințe, în general, de către cei ce gustă din ea pentru folosul egoist. (n.s. 393, p. 331) footnote>. Dimpotrivă, credința pune faptele ei pe seama harului. De aceea ea nu cunoaște trufia, precum este scris: Toate le pot întru Hristos, Care mă întărește pe mine (Filip. 4, 13). Și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de adevăr a unor raționamente mincinoase. Căci nu e în ea nici o judecată dreaptă. Și de fapt au și amăgit pe unii, făcându-i nu numai să-și plece urechea la cuvântul lor stricăcios, ci și să ia și să guste, ca Eva, și apoi să socotească, din nepricepere, ceea ce e amar, ca dulce (Is. 5, 20) și să numească grețoasa erezie, frumoasă”. (Sf. Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul Întâi împotriva arienilor, I, în PSB, vol. 15, p.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
El, fără de Care nu avem viața cea adevărată”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole (către tralieni), cap. IX, 1-2, în PSB, vol. 1, p. 207) „Fugiți, dar, de vlăstarele cele rele, care dau naștere la rod purtător de moarte, din care, dacă gustă cineva, moare îndată. Aceștia nu sunt sădire a Tatălui. Dacă ar fi, s-ar arăta ramuri ale crucii, iar rodul lor ar fi nestricăcios”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole (către tralieni), cap. XI, 1-2, în PSB, vol. 1, p. 207) „Feriți
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]