5,257 matches
-
trecutul în prezent. Departe de a se stinge, aș zice că e din ce în ce mai prezent în literatura engleză. Student: Cum ați descoperit această tehnică? Ați pornit cumva de la teorii ale intertextualității, ori ați vrut doar să vedeți cum funcționează procedeul? PA: Habar n-am de intertextualitate. L-am folosit fiindcă mi-a plăcut. Alegerile mele sunt toate direcții pe care am vrut să le urmez dintr-o curiozitate a mea, fără niciun fel de intenție teoretică. N-am explicații teoretice ori literare
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Toate sunt la fel de importante. Nu pun nici intriga, nici eroii pe primul plan. Pe primul loc dacă există așa ceva e limbajul, felul cum scriu, ce iese. Limbajul creează și eroii și intriga. Sună stupid, însă cu multe din cărțile mele habar n-aveam ce va urma până ce nu-mi spuneau cuvintele încotro mă îndrept. Sigur că uneori schițezi elementele importante ale intrigii, ca un fel de viziune mentală, dar înșiruirea capitolelor, narațiunea, e invaraibil determinată de expresie și câteodată perosnajele se
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Nu țin să mă atașez de ei, vreau doar să-i înțeleg. Când îi înțeleg, pot comunica cititorului adevărul lor. Sentimentele mele proprii chiar nu contează. Student: Sunteți idealist? PA: Păi... Ce altceva? Materialist? Nu cred că sunt materialist, așa că... Habar n-am. Student: Dacă sunteți, înseamnă asta pentru Dvs că dați la o parte din romane tot ce e obscen și reprobabil? PA: Nu în mod conștient. Cum am mai spus, e o chestiune de moment, ține de frază. N-
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și alții acest lucru când m-au citit, așa că trebuie să existe o explicație mai clară. Student: Știu că autorii de azi detestă să fie etichetați ori grupați într-un curent. Ce credeți, totuși, depre postmodernism? PA: Am mai spus, habar n-am ce-i cu el. Nu folosesc cuvântul, nu-mi este necesar. Presupun că, eu scriind în prezent, termenul se aplică și la mine prin forța lucrurilor, teoretic cel puțin, dar n-are nicio legătură cu viața și nici
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
văd rar. Cât despre poezie, am ajuns la ea târziu, după patruzeci de ani, și din întâmplare. Nu m-am gândit niciodată că vreau să scriu probabil fiindcă nu mi se părea că aș avea ceva de zis și fiindcă habar n-aveam să povestesc. Aveam și sentimentul că e o ocupație de însingurat. Însă, de când mă știu, sunt o ființă pasivă și la voia întâmplării. Când am ajuns la poezie, mi-am dat seama că versul tocmai de aici izvorăște
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
minte cum, copil fiind, mergeam cu mașina pe drumuri pline de gropi, care se tot reparau. În cele din urmă am priceput și eu: reparațiile nu trebuiau să se termine niciodată. Era deci mereu de lucru. O fi din cauza mulțimii. Habar n-am. New Yorkezii sunt aroganți, dar plini de viață, de energie... și de păreri. Știm totul despre viața străzii. Oamenii spun că americanii nu au simțul ironiei, dar New Yorkezii sunt vestiți pentru inteligența lor sarcastică și pătrunzătoare. Odată
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
personală contrar vârstei la care s-au găsit unii să-l numească la cârma psihologiei universitare bucureștene. Erau aceiași care îi cenzurau și-i deformau până la a nu-și mai recunoaște poeziile la publicare, aceiași care nu puteau să aibă habar de creația sa științifică, de necesitatea reproducerii pe planul psihologiei a unei ordini epistemologice altfel proprii științelor naturii. Tot așa cum în Uniunea Sovietică s-a făcut cu pavlovismul, de la dânsul se vroia o trecere similară a psihologiei, a aplicațiilor sale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din 1989. Unde ne aflam în clipa când evenimentele au luat-o razna, punând capăt scurtei perioade de democrație regăsită după armistițiul semnat în 1944 între România și Aliați? În tot timpul celor trei ani ce au urmat, majoritatea populației habar n-avea de soarta ce-o aștepta în țara abandonată de Aliați. Ce făceam noi oare în anii aceia când Europa de Est intra în lagărul comunist? Privită de departe, perioada a fost pentru tinerii ca noi o epocă ciudată de început
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
malurile Dunării; căci așa am prezentat-o: ca o plimbare al cărei scop îmi era necunoscut! Maiorul era un individ palid, cu un aer bolnăvicios și plictisit. Bineînțeles, nu credea nici un cuvânt când îi spuneam că, în afară de o scurtă vacanță, habar n-avusesem de ce o luasem pe drumurile dinspre Dunăre... N-au încercat să-mi stoarcă cu forța adevărul despre jalnica noastră aventură, căci versiunea soției nevinovate era încă admisă în acea epocă, dar trebuia să joc comedia și să nu
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
gulagului românesc și dimensiunile pe care le-a avut în acele vremuri. Pentru moment, trebuia să ne supunem vieții. Reacționam ca toată lumea. Eram în curs de a trăi, la scara noastră, experiența răsturnării ordinii sociale și morale a societății românești. Habar n-aveam de marxism-leninism, ne aflam doar la început. A trebuit să începem prin a asimila noul limbaj ideologic; să învățăm, în viața de toate zilele, la lucru, din ziare, în contactul cu autoritățile, ceea ce oamenii au învățat pe propria
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
viitor - printre altele - de această samavolnicie ce se ascundea îndărătul justiției poporului. La începutul anilor ’50, sentimentul difuz că anumite lucruri erau imposibile sau de neînchipuit în România mergea mână-n mână cu ignoranța noastră. Ce știam noi despre comunism? Habar n-aveam de ideologia marxist-leninistă. Am impresia că eram asemenea țării noastre, așa cum era ea în ajunul lui 23 august 1944. Plasez familiile noastre în categoria reprezentativă a României conservatoare, dar cu idei liberale, luminată din punct de vedere intelectual
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
au urmat. Îi cunoșteam după nume (Iuliu Maniu etc.), căci, de fapt, politica nu ne prea interesa. Cei mai mulți au murit foarte repede în închisoare. Astăzi, Memorialul ridicat la închisoarea de la Sighet este mărturia cumplitei sălbăticii cu care au fost lichidați. Habar n-aveam în acea vreme și nu ne puteam imagina detaliile ororii. Noii noștri stăpâni, ieșiți din umbră, aveau chipuri necunoscute, nume ciudate - în general nume false care ascundeau identitatea și trecutul lor. Cu ocazia manifestațiilor care intraseră în viața
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
bună zi, s-au auzit iar două voci dincolo de perete, în camera lui Damian: cea a bătrânei, pe care o cunoșteam, și o voce de femeie tânără, cu izbucniri sonore și râsete stridente. Era fiica Marineștilor, de a cărei existență habar n-aveam, care sosise din provincie, în vizită la mama ei. Fata lui Damian, o blondă înaltă cu trăsăturile subliniate de un machiaj violent, avea un fel de a se purta și o ținută care contrastau cu cele ale părinților
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
la o ambasadă a acceptat să dea unui străin scrisoarea în care descriam situația. Acea persoană nu mai este pe lume; îi adresez, din când în când, un gând de recunoștință. Oare SOS-ul meu o fi ajuns la destinație? Habar n-am avut. Vreme îndelungată, n-a fost decât tăcere. În așteptare, urmam directiva lui „vezi-ți de treabă!“, care voia să însemne: stai frumos deoparte, fă-ți munca cea de toate zilele! De altfel, ce altceva aș fi putut
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
pupitrul fiului meu, care era la școală, la ora aceea. Polițistul s-a așezat pe un scaun, în fața mea. Mi-a dat de înțeles că voia să-mi pună niște întrebări: unde mi-era bărbatul? I-am înșirat povestea mea: habar n-aveam, mă părăsise... A trecut peste asta. Unde mi-era fiul? La ce lucram? Apoi, deodată, m-a întrebat dacă aveam familie în străinătate. Întrebare ce m-a făcut să tremur. Am ezitat, dar el a adăugat îndată: Cine
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
s-a inspirat din marele exil al Europei de Est, este obsedat de peisajele copilăriei sale poloneze. Și totuși face parte dintre cei care au rupt, o dată pentru totdeauna, cu trecutul; dar imaginea vaselor arse nu încetează să-l bântuie. Habar n-aveam, pe vremea vacanțelor de vară în satul părinților noștri dinainte de război, că lumina colinelor Moldovei mă va însoți până în acel depărtat și tardiv Occident. Că ea va fi celălalt pol luminos al acestei experiențe fatidice și întunecate a
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
pe un coridor. Deodată s-a oprit și am auzit un zăngănit de chei; a deschis o ușă și a urmat „Scoate-ți ochelarii!“ După care ușa s-a închis brusc și am văzut că mă aflu într-o celulă. Habar n-aveam în ce cartier al orașului eram. Era o celulă destul de modernă. Avea două așa-zise „paturi“ din beton și două saltele de paie. În ușă, era un mic vizor prin care se putea privi înăuntru. Un paznic se
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
iar bietul ovreiaș a fost zvârlit în pușcărie. Nu știu sfârșitul poveștii. N-a stat decât câteva zile cu mine. Era un băiat dotat cu o inteligență orientală, suplă și vioaie, și care era sigur că va scăpa din închisoare. Habar n-am care i-a fost soarta. Era un băiat simpatic și mi-a fost drag. Am mai stat și cu un bărbat liniștit și cu sănătatea foarte șubredă. Fusese funcționar. Își făcuse studiile la Viena, la acea Facultate de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
am fost duși într-o altă încăpere, unde mai mulți indivizi în uniformă ne-au obligat să dăm o declarație cum că bolnavul murise, deși fusese tratat „chiar și cu penicilină“ (țin minte că trebuia neapărat să scriem aceste cuvinte). Habar n-am ce valoare avea, pentru ei, o asemenea declarație. Vorbind despre amărâții ăștia, îmi amintesc de altele, din timpul primei mele pușcării, tot la Jilava, în 1949: Ne duceam, pe atunci, la muncă. Într-o zi, ieșind pe poartă
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
din timpul primei mele pușcării, tot la Jilava, în 1949: Ne duceam, pe atunci, la muncă. Într-o zi, ieșind pe poartă, am văzut printre noi un deținut bătrân. Părea să fie o persoană mai importantă. Maromet era de față. Habar n-am de ce s-a repezit deodată la bietul om, dar l-a lovit cu un par în cap. Bătrânul a căzut la pământ și, puțin după aceea, a murit. ăsta era Maromet. Am mai fost în celulă cu deținuți
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
reprezentat de realizările socialiste. Așa am aflat și noi despre zborul lui Gagarin. De fapt, nu i-au spus decât că sovieticii avuseseră o mare realizare în spațiu și noi credeam că era vorba de un avion de mare viteză. Habar n-aveam noi de sateliți și de alte realizări spațiale. În schimb, „bastonul“ era faptul că, dacă nu cedează, va crăpa în pușcărie. Atunci a hotărât el să accepte ce i se cerea, căci nu mai avea decât un singur
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
boilor, o lumină de părea că toată ograda era în flăcări, o făcu să alerge, să țipe, să se vaiete; strigă ea pe Moș Crăciun, că staulul lor e prăpădul focului! Moș Crăciun păstorul dormea de-a sforăitele și nici habar n-avea de cele ce se petreceau în ograda sa. Baba Iova alergă în staulul boilor și, în loc de foc, ce să vadă? Văzu pe Maria lui Iosif , pe sfânta Fecioară, că născuse în ieselea boilor pe Mântuitorul, pe Ziditorul lumii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
boilor, o lumină de părea că toată ograda era în flăcări, o făcu să alerge, să țipe, să se vaiete; strigă ea pe Moș Crăciun, că staulul lor e prăpădul focului! Moș Crăciun păstorul dormea de-a sforăitele și nici habar n-avea de cele ce se petreceau în ograda sa. Baba Iova alergă în staulul boilor și, în loc de foc, ce să vadă? Văzu pe Maria lui Iosif , pe sfânta Fecioară, că născuse în ieselea boilor pe Mântuitorul, pe Ziditorul lumii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
elementelor lexicului structurat al unei limbi. Din această categorie fac parte anumite - nu foarte multe - perifraze lexicale, în special acelea cuprinzând "lexeme" ieșite din uzul curent al unei limbi "istorice" (precum, în română, a-și aduce aminte, a nu avea habar etc.); b) numeroase unități ale "discursului repetat" pot fi considerate drept semiîncadrate (vag încadrate sau parțial încadrate). Ele evocă anumite "cadre" ale vorbirii (situații, regiuni, contexte și/sau universuri de discurs), fără a circumscrie în mod exhaustiv ansamblul condițiilor de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pur și simplu oiștea de gard"), și în sensul ei metaforic/figurat ("a face sau a spune ceva cu totul nepotrivit, a face o prostie", DEX 2012), nu putem interpreta unități precum a-și aduce aminte sau a nu avea habar (= tipul I) decât într-un singur sens ("a-și aminti", respectiv "a ignora [ceva]"). 2.1.2. Mai mult, această particularitate se bazează pe o alta, care constituie un criteriu suplimentar de disociere a celor două tipuri de unități: spre deosebire de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]