6,354 matches
-
e aproape de neimaginat ca, după ce ai văzut-o sau ascultat-o pe una, să nu te desfeți și cu cealaltă. Au și avantajul de-a fi, spre deosebire de multe alte opere, destul de scurte. Am fost aproape electrocutat de sunetul orgii din "Imnul de Paști", care străpungea ca un fulger scena scufundată în solemnitate, apoi sunetul bine și rău prevestitor al clopotelor din fragmentul "A Casa, a casa amici ovei ci aspetatto." Nu mai vorbesc de minunatul "Intermezzo" și de întreaga atmosferă metafizic-bucolică
Vă place opera? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7099_a_8424]
-
Nu la nivel de Poli, dar am fost golgeter în campionatele județene din 1961-1962, când jucam pentru Romitex, azi - Arta Textilă, și apoi pentru Tehnometal. Poli e bolânzia mea - cum spune bănățanul! ” Așa că Poli merita un cântec. Ba nu, un imn! Nu cel cu „Poli, Poli, luptă pentru noi”, pe melodia din „Submarinul galben”. „Nu zic, e frumos, dar nu-i al nostru” - justifică Laza. Echipa Timișoarei, galeria meritau un cântec propriu, inconfundabil, cu tot ce e pe sufletul jucătorilor și
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
sufletul jucătorilor și iubitorilor jocului cu „lopta” (că doar în popor nu se spunea „minge”!) Compact-discul cu dublu nume, „Viața trece, anii zboară”, dar și „Alb-violeții”, are 16 melodii în sârbește și română, dar începe și se termină cu noul imn, intitulat „Alb-violeții din Banat”. „L-am făcut pentru club, pentru galerie” - spune cantautorul. Cine, eventual, nu știe, încă, versurile (compuse în august 2002), iată-le, cu istoric, cu fală, cu îndemn: Prima loptă adevărată, / Când se ivea primăvara / Se „Bătea
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
anume blamarea condițiilor mizerabile în care ne-am aflat cu toții în epoca finală a regimului totalitar din România, zisă "de aur". Ca dovadă avem cîteva texte de rejecție a naționalismului festivist ajuns pe atunci la saturație și încă neistovit. Ecoul imnului național se pierde într-un peisaj crud al indolenței, somnolenței, incuriei, desfigurat pînă la grotesc: "deșteptarea în gara de nord că măturăm culoarele/ astfel se trezesc din somn românii/ care nu mai așteaptă nimic/ nici un tren nu mai vine/ nici un
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
C. Muzica bisericească în România Dicționar cronologic, București, Editura Sagitarius, 2003, p. 178; footnote> și cel prin intermediul căruia vechiul cântec de lume Din sânul maicii mele..., pe versurile lui Grigore Alexandrescu, devine, cu textul peren al lui Andrei Mureșanu, actualul imn național, eveniment prezentat în detalii cu mai mulți ani în urmă<footnote Vasile, Vasile Vârstele imnului “Deșteaptă-te, române”; în: Studii și cercetări de istoria artei, seria Teatru, Muzică, Cinematografie, București, Editura Academiei Române, tom 43, 1995, pp. 25 - 52; footnote
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
prin intermediul căruia vechiul cântec de lume Din sânul maicii mele..., pe versurile lui Grigore Alexandrescu, devine, cu textul peren al lui Andrei Mureșanu, actualul imn național, eveniment prezentat în detalii cu mai mulți ani în urmă<footnote Vasile, Vasile Vârstele imnului “Deșteaptă-te, române”; în: Studii și cercetări de istoria artei, seria Teatru, Muzică, Cinematografie, București, Editura Academiei Române, tom 43, 1995, pp. 25 - 52; footnote>. Din biblioteca lui Ucenescu au intrat și se păstrează în patrimoniul mănăstirii șase manuscrise și cinci
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
muncii, a omului nou și a vieții noi. Optimismul obligatoriu răzbate în lozinci versificate, îndemnuri mobilizatoare, încrederea în viitorul măreț, confirmarea politicii partidului. Cultul conducătorului iubit ridică statuia pe un soclu din ce în ce mai impunător. Poezia își face datoria față de prezent prin imnuri și ode înălțate partidului unic, omagii succesive lui Stalin, Dej, Ceaușescu, montaje literare patriotice și partinice, poeme epic-eroice, apoteoza "epocii de aur". A. Toma dezvăluie din titlul antologiei sale de autor necesitatea de a cânta optimist viața și a ignora
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
de autor necesitatea de a cânta optimist viața și a ignora total tema morții. Cântul vieții (ed. I, 1950; ed. II, 1951, cu o prefață de Ion Vitner) reflectă toate obligațiile epocii: caracterul antiburghez, glorificarea luptei de clasă (ca în Imn pumnului ridicat), modelul eroismului sovietic, imnuri partidului, republicii, femeilor antifasciste etc. - vehiculare a tuturor clișeelor. Jelania poetului evazionist caricaturizează vechea poezie: "Sunt spectrul vechiului poet -/ Individualist estet,/ Suprarealist, obscurantist,/ Hermetist, evazionist -/ În sfârșit, Ťfostulť scriitor,/ Sedentar bugetivor,/ Cântând ce se
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
optimist viața și a ignora total tema morții. Cântul vieții (ed. I, 1950; ed. II, 1951, cu o prefață de Ion Vitner) reflectă toate obligațiile epocii: caracterul antiburghez, glorificarea luptei de clasă (ca în Imn pumnului ridicat), modelul eroismului sovietic, imnuri partidului, republicii, femeilor antifasciste etc. - vehiculare a tuturor clișeelor. Jelania poetului evazionist caricaturizează vechea poezie: "Sunt spectrul vechiului poet -/ Individualist estet,/ Suprarealist, obscurantist,/ Hermetist, evazionist -/ În sfârșit, Ťfostulť scriitor,/ Sedentar bugetivor,/ Cântând ce se plătea în piață:/ Moartea, neantul, sila
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
are caracter omagial, pe prima pagină a partiturii fiind inserat textul dedicației adresate cuplului regal român, regina Elisabeta și regele Carol I, la aniversarea a 30 de ani de căsătorie. Caracterul omagial al opusului devine explicit în final, prin citarea Imnului Regal Român, la fel ca în Poema Română (v. Clemansa Liliana Firca, Noul catalog tematic al creației lui George Enescu, vol I, Muzica de cameră, Editura Muzicală, București, 2010, p. 202 și 222 224). În 20 ianuarie 1912, orchestra Societății
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
veți putea lua parte la viața populației românești, dacă vă duceți în Carpați. Veți observa, poate, că aceste obiecte, aceste tehnici vechi, aceste practici sociale, rituri, credințe, ceremonii, povești, legende sunt reale. Veți putea înregistra un anumit număr de mari imnuri religioase, le veți putea analiza, iar noi vă vom ajuta să le interpretați". - Iată cum Mihai Pop m-a atras în România... rima dată când am ieșit pe teren acolo (fusesem de mai multe ori, cum spuneam, în România, dar
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Comisia pentru revizuirea Constituției a respins, marți, amendamentele care se refereau la instituirea prin legea fundamentală a unei zile naționale de 10 Mai, schimbarea imnului național actual cu "Tricolorul", institutuirea "Nihil Sine Deo" drept deviza României și menționarea ca stat membru al UE. Membrii comisiei pentru revizuirea Constituției au respins toate amendamentele care ar fi introdus în legea fundamentală o zi națională de 10 Mai
10 Mai zi naţională și "Tricolorul", respinse de comisia de revizuire a Constituției by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37130_a_38455]
-
asemenea, a fost respinsă propunerea formulată de senatorii Ioan Ghișe, Paul Ichim, Dorin Dobra, Valeriu Boeriu și Ion Luchian pentru ca ziua națională a României să fie stabilită pentru 22 Decembrie. Aceeași inițiatori au mai avut un amendament respins, respectiv ca imnul național al României să fie schimbat cu "Tricolorul". Totodată, membrii comisiei au respins propunerea deputatului Eugen Nicolicea și a senatorului Ioan Toma ca deviza României să fie "Nihil Sine Deo".
10 Mai zi naţională și "Tricolorul", respinse de comisia de revizuire a Constituției by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37130_a_38455]
-
de dor Îmi pasc prin sân și sportiv dau din picioare o să-mi cumpăr un stăpân ca ESOP sau la-ntâmplare apoi mă Întorc acasă când vis dorul m-o lătra și-mi pun sculele pe masă foaie verde...curara... IMN SPORTIV avem o infinitate de visuri prin ceața crudă Însă o prioritate este emfază din budă idealul nu-l castra tra-la-la tra-la-la noi nu fugim din clișee nu se-mparte-n două jocul viața e ca o femeie bată-ne
Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
program de veghe și adorație euharistică la Mormântul Sfânt; celebrarea Vighiliei Pascale va începe la ora 22 cu sfințirea focului în Piața Unirii, după care se va intra cu lumină nouă în Domul catolic, unde se va intona Preconiul Pascal (Imnul bucuriei pascale); se va continua cu Liturghia Cuvântului, apoi Sfințirea apei, ritualul botezului cu reînnoirea promisiunilor de botez, urmată de Liturghia Euharistică, iar în final, în Piața Unirii, se va desfășura Procesiunea de Înviere (celebrantul principal va fi Excelența Sa Martin
Agenda2003-16-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/280910_a_282239]
-
sîntem umbrele soarelui. Pe Nietzsche gîndul eternei reîntoarceri l-a întîlnit la munte, dar el era de sușă protestantă, nu plajnic ca noi, prin care timpul trece și doar așa rămîne; eu, pentru a putea reveni pe dată, voi să imn: „Vama mia, vama mia! mai am un singur vai, la Vama &-n Doi Mai, unde te răstignești între femei și pești: că-i Vama con Dios, ori că e Vampa Veche, soarele muls pe dos ’ți-a trupul, și-n
Vama dintre doi mai by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/13587_a_14912]
-
era numai ochi și urechi. “Multe se vor întâmpla, multe vom întâlni, vorbi rar Petricia. Și bune și rele. Ne vom certa și ne vom împăca. Ne vom iubi și ne vom urî. Ne vom blestema și ne vom cânta imnuri. Ne vom adora și ne vom detesta. Ne vom juca unul cu celălalt până vom pieri. Ne vom ucide chiar, din prea multă dragoste. Vom da naștere unei alte Petricii și unui alt Andrew, care vor fi și mai chipeși
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
rare: de dorul ploii s-a îmbolnăvit țăranul, cresc buruienile din milă și uitare ceva intră și iese mereu din istorie, cineva ne privește încruntat cam de sus - încă n-am spus tot ce-am avut de spus, azi ciripește imnul de stat o prigorie iar mâine un vultur falnic, fără glas: până când să tot cântăm după ureche? de fapt, puține strofe au mai rămas. degeaba pârleaz, poarta-i tot mai înaltă, nu se nasc arhitecți pe oricare maidan, nu faci
Poezii by Dan Dănilă () [Corola-journal/Imaginative/3072_a_4397]
-
tot mai înaltă, nu se nasc arhitecți pe oricare maidan, nu faci vikingi din marinari de baltă. *** nu urăsc viermii, dar există oxiuri verticali? la festin, chemați de clopote, dușmanii care numai acolo se mai suportă între ei, visează un imn cu totul nou, salvarea generală - dar goi de-ar fi, tot s-ar fura între ei de luni milogii de la catedrală îi îndeamnă - fraților! dar ei sunt orbi, doar prin deșertul sufletului au tot umblat cu mâinile întinse, viclenia atoatevăzătorilor
Poezii by Dan Dănilă () [Corola-journal/Imaginative/3072_a_4397]
-
Emil Brumaru Pentru Marina. Ea e mama noastră, A celor ce-și păstrează suflețelul De mari și mici onirici într-o glastră, Și-n cîrlionții ce-i suspină mielul, Și-n balega de fluture, albastră. Un imn sfios și trist va fi rondelul Pentru Marina. Ea e mama noastră Ce cu blîndețe ne arată țelul De dincolo de frageda fereastră Sub care putrezește pătrunjelul Și-n rouă-mbobocește-o brună astră Cînd imn sfios și trist este rondelul
Un imn sfios și trist va fi rondelul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11363_a_12688]
-
balega de fluture, albastră. Un imn sfios și trist va fi rondelul Pentru Marina. Ea e mama noastră Ce cu blîndețe ne arată țelul De dincolo de frageda fereastră Sub care putrezește pătrunjelul Și-n rouă-mbobocește-o brună astră Cînd imn sfios și trist este rondelul.
Un imn sfios și trist va fi rondelul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11363_a_12688]
-
Ion Mărgineanu Aproape imn Facă-se voia Ta! Dacă acesta-i graiul uns, Și sufletul mai are de vândut ceva, Cum ar fi otravă, pe ascuns, Jarul fluid de nepătruns Printre cumpărători: Șarpele, Măria Sa. Facă-se deplin voia Ta Iubirea-i rană, nu altceva
Poezie by Ion Mărgineanu () [Corola-journal/Imaginative/3267_a_4592]
-
Să se sinucidă, eventual. "Strofe cu pelin de mai contra Iorga Neculai" scrie și Păstorel, mare expert în vin și nu numai. Pelinul de mai se pune în butoiul cu vin împrumutînd savoarea sa amară licorii. Păstorel înalță un adevărat imn pelinului. Cel mai bun pelin se bea "La Gogu Roșiianu", pe locul unde azi este "Izvorul rece", la Pake. Informația, pe care o dețin din familie, este certificată într-o povestire a lui Radu Albala. Eugen Ionescu remarcă ironic faptul
Alcooluri și beții de personaje by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10520_a_11845]
-
bonetă catilinară și tristă trandafiri cățărători năvălesc în turla fericirii pe loc sevele de trestie ale enigmelor de aramă se carbonizează departe în munți o buburuză de aur ajunge din pustia înverzită ridică-te mai spusese gladiatorul de dogme celelalte imnuri amuțite-s de-acum ce vei zice ca o părere din bulboana în care calvarul agonizează se ridică un semn austral vezi-ți de drum cu bucurie harul este-n pustie prigoriile magnetice lopătează în soarele princiar la răscruci se-aude-o
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/8068_a_9393]
-
de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1977, pp. 316 - 325; footnote> . La fel se va întâmpla cu tema Muzica popoarelor antice, devenită conferință radiofonică din 25 martie 1932, cuprinzând exemple de epocă de mare reprezentativitate: oda pithică a lui Pindar, imnul către Nemesis, imnul Soarelui, imnul către Muză, Skolionul lui Seikilos<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV..., pp. 326 - 337; footnote> . Respectând criteriul cronologic, urmează Muzica primelor veacuri ale creștinismului<footnote Breazul, G(eorge) - Muzica primelor veacuri
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]