8,822 matches
-
mult decât un pluton de comentatori grăbiți. Ți-ai legat numele de un Bacovia integral. Ai adus la Bacău ceva din Bucovina esențială; la Ateneu ai lăsat modelul unei omenii ferme, mai presus de clipa care trece. împreună cu doamna ați imprimat fiicei dumneavoastră încrederea în ideea de românitate. Pentru toate acestea, văd în dumneata o personalitate realizată deplin; un model. Cu cele mai bune sentimente, îți urează noi realizări, pe măsură, al dumitale, Constantin Ciopraga </citation> (42) <citation author=”Constantin Ciopraga
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
avut timp să citesc decît cîteva lucruri), cu rubrici noi (nu mi-a scăpat anunțul de pe pagina întîia, un amănunt cu totul semnificativ!). Ideea cu localismul, așa cum am vorbit și cînd am fost la Bacău, este foarte bună. Ea poate imprima revistei o direcție de acțiune care s-o plaseze, tocmai prin aceasta, în cercul celor mai interesante probleme ale actualității. Privitor la coaborarea mea, am o dorință pe care ți-am comunicat-o și în precedenta scrisoare. Aș dori să
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Ion Maxim (1 iulie 1925, Tihău - Sălaj - 16 decembrie 1980, Timișoara) l-am întîlnit doar de două ori (la Festivalurile Bacovia din 1973 și 1977) și mi-a făcut impresia unui solitar distins, cu o mască a amărăciunii definitiv de imprimată pe față. Privea veselia din jurul său, îngăduitor și trist, ca pe un amurg. Ne scrisesem unul altuia și am continuat să ne scriem. Corespondența primită de la el e una dintre cele mai substanțiale din cîte păstrez. Pe un ton sceptic
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
două cărți ce i-au apărut: Cumpăna dorului și Inter-comunicare), Ed. Cartea Românească i-a trimis manuscrisul Cartea ființei la poligrafia din Bacău. El ar fi interesat să i se tipărească volumul cît mai repede și, firește, să i se imprime în bune condiții, fiind dispus să intervină cu ceea ce se obișnuiește pentru accelerarea acestui proces. Problema este prin cine se poate face acest lucru. Nu aș vrea să vă amestec într-o asemenea afacere. Mă gîndeam însă că Sergiu Adam
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
patru clase primare la Școala israelito-română „Cultura” din Huși. Oricum, faptul aproape neverosimil rămâne notabil și a fost Înscris În raportul citat la punctul 3: „Problema Încadrărilor În muncă”. Dar, și Încadrările trebuiau să se Înscrie Într-un anumit tipar imprimat de comuniști Întregului popor român. Iată textul: „Pentru a ne putea orienta În muncă și aplica just lupta de clasă (subl.ns.), am Întocmit o statistică a populației pe linie de Comunitate. Astfel, până la 1 Septembrie 1949, avem plasați În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
arhicunoscută paranoia de care se Îmbolnăviseră grav conducătorii românilor din cea mai neagră etapă a istoriei patriei noastre: 1 ianuarie 1948 - 22 decembrie 1989. Prin fel de fel de cursuri, simpozioane, școli de lungă sau scurtă durată, etc. li se imprimase oamenilor frica animalică dar și ura cosmică față de blocul țărilor occidentale unde, se spunea pe toate canalele, domnesc jaful și exploatarea omului de către om, teroarea polițienească, bătăile administrate participanților la diverse demonstrații, inechitatea socială și foarte multe altele. Nebunia ajunsese
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
destul de mare succes la publicul masculin, totuși tovarășii noștri interziseseră orice aluzie sau prezentare explicită a realității. Poate, de frica reapariției unor tovărășele dispuse a-și etala nurii și alte cele pe bumăști albastre de o sută de lei, imprimate cu bustul revoluționarului pașoptist Bălcescu. Într-o sinteză a presei naționale trimisă În toată țara În luna iulie a anului 1974, cel ce redactase documentul la București a amintit de un articol ce ar fi trebuit să apară În numărul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de Medici și Naturaliști din Iași, iar în perioada 1962 - 1967 a fost membru al Colegiului de redacție al Revistei Medico - Chirurgicale din Iași. Prof. univ. dr. Ioan Jitariu a știut să-și transmită cunoștințele și experiența sa, să-și imprime calitățile umane și chirurgicale colaboratorilor săi, ducând mai departe tradiția temeinic fundamentată a chirurgiei ieșene, făcând-o mereu să strălucească în contextul școlii medicale românești. Trecut în neființă în ziua de 12 august 1990, a fost înhumat în Cimitirul Eternitatea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
cea mai zbuciumată din istoria sa: anii celui de-al doilea război mondial, refugiul și la întoarcere (1945), transformările profunde survenite după august 1944. Spitalele sunt preluate de Ministerul Sănătății așa încât iau sfârșit inițiativele particulare. Rămâne doar posibilitatea de a imprima caracteristici personale modului de aplicare și realizare a liniilor trasate. Prof. univ. dr. Ion Nicolau a împlinit cu măiestrie această sarcină, realizând aparent pe nesimțite, trecerea de le cele 2 ore de curs de pediatrie pe săptămână la studenții anului
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
științifice publicate sau comunicate în țară și peste hotare. Prin cunoștințele vaste și experiența solidă dobândite de-a lungul anilor în activitatea de cercetare științifică, printr-un fin spirit de observație și capacitate inventivă, prof.dr. Iosif Selmiciu a reușit să imprime un suflu activității disciplinei de Chimie Farmaceutică a Facultății de Farmacie din Iași, atât sub aspectul activității didactice cât și a celei de cercetare, deși condițiile materiale erau precare. Avea un talent pedagogic deosebit, reușind să capteze atenția auditoriului prin
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
bazele Catedrei de Odontologie și Paradontologie a Facultății de Stomatologie din Iași. A fost de o competență profesională incontestabilă, cu o pregătire profesională solidă, dublată de vocația de a-i învăța pe studenți și colaboratori. Prin propriul său exemplu, a imprimat un grad de disciplină și muncă. Nu precupețea niciodată timpul lui când era vorba de studenți sau bolnavi. Întotdeauna spunea: „Niciodată să nu părăsiți serviciul medical și să mai rămână în sala de așteptare vreun bolnav nevăzut. Niciodată să nu
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
care Angelina Jolie vine să mă salveze de la o existență de rîmă, introducîndu-mă într-o societate secretă de asasini și învățîndu-mă (prin metode pedagogice cum ar fi bătaia, bătaia și, nu în ultimul rînd, bătaia) să împușc aripile muștelor, să imprim gloanțelor mele cele mai șmechere traiectorii, să fac bombe vii din șobolani, totul ca să devin stăpînul vieții mele adică un tip care nu se mai supune nici unei legi lumești, în schimb face tot ce-i spune un război de țesut
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
dintre studenții și aspiranții aflați în U.R.S.S., a viitoarelor cârtite. Acestea urmau apoi, în secret, o pregătire specială într-una dintre școlile KGB-ului, în paralel cu studiile profesionale, în funcție de profilul pe care KGB-ul urma să i-l imprime: agent de spionaj, agent de dezinformare, agent de influență politică etc. Fără excepție, TOȚI CONDUCĂTORII STATELOR COMUNISTE DIN EUROPA DE EST AU FOST INSTRUIȚI, ANTERIOR, ÎN U.R.S.S., cu consecințele de rigoare. Prima generație de conducători comuniști din Europa de Est, si
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Chartres cu splendidele ei vitralii! Aici am aprins lumânări cu pioșenie deosebită, gândindu-mă la soția dispărută cu nouă ani în urmă. Nu am notat nimic din peregrinările mele de atunci și nici de mai târziu. Totul mi s-a imprimat în inimă și suflet și păstrez totul în memoria mea afectivă. Revenit la Paris, noaptea târziu, după o odihnă binemeritată, mi-am reluat plimbările zilnice de dimineață și după-amiază cu orizont tot mai larg de cunoaștere, până s-a apropiat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de oxigen pentru mine, pentru viața mea! În singurătatea mea acceptată de nevoie, mă descurcam bine, iar faptul că-i știam pe ai mei în lumea liberă a tuturor posibilităților de realizare, era pentru mine un stimulent substanțial care-mi imprima mai multă încredere în viitorul lor și al meu personal! Până în momentul plecării din țară ajutasem material casa fiicei mele... Dacă ar fi rămas pe loc, oricât aș fi dorit să-i ajut, tot n-ar fi fost suficient... N-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
eu nu-i văzusem de la cununia nepotului, cu ani în urmă. Ce frumuseți naturale am văzut și ce tablouri minunate pot inspira aceste priveliști! Poate că tocmai de aceea pictorul s-a stabilit prin acele minunate locuri!... Mi s-a imprimat pe retină un limpede și prea frumos albastru al apelor din jur! Soția pictorului e de o voioșie exuberantă ce ne molipsește și pe noi, oaspeții. Veselă peste poate că are musafiri de la drum lung și mai ales că fiică
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
avea să scurteze durata războiului în Europa. Distanța mare nu m-a speriat. Mașină bună, autostrăzi impecabile și un susținut ritm de circulație al celor aflați pe traseu. Nici de data aceasta n-am notat ceva, dar mi s-au imprimat toate pe măsură ce străbăteam distanțele. Știu că am trecut prin Fè Camp, orășel-port la Atlantic și apoi am ajuns de am luat masa la un restaurant de pe plaja care, cu 43 de ani în urmă, a fost martora uriașei încleștări dintre
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
urme foarte vagi ale factorilor suplimentari ai împușcăturii, respectiv granule de pulbere nearsă și arsă, care dacă nu sunt depistate imediat, pe loc, dispar ca urmare a scuturării lor, acestea depunându-se prin cădere și nu au forța ca să se imprime în mână. Acest lucru a fost confirmat și cu ocazia tragerilor experimentale executate. Senatorul Sergiu Nicoaescu susține că pistolul ar fi fost ținut cu două mâini care se sprijineau pe masă. Așa cum am văzut pistolul a rămas pe masă după
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
fine jugul nesuferitei robii”, ale cărui aspirații se văd realizate doar prin intermediul revoluției. De ce naratorul inițiază un joc al finalului fals, menit să acorde istoria la sunetul distinct al unei anumite sen- sibilități ? Pasajul merită reiterat. Recunoaștem și tropii care imprimă frazei o curgere domoală asemeni unei ape în care se topește reflecția melancolică asupra derizoriului existenței. Cei doi soți își consumă nebunia separat, fie- care cu propriul blocaj maniacal. Aripa nebuniei i-a atins pe amândoi, Lefter a devenit una
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a dizolvat complet în ceea ce ea avea caracteristic și suntem foarte puțin în măsură să-i înțelegem sensibilitatea. Ioana Pârvulescu a pătruns pe aceste teritoriu de nisipuri mișcătoare al reconstrucției formulei societale cu o sensi- bilitate particulară care s-a imprimat în literatură, în artele plastice etc. Este un fapt tulburător că aceste deformări de limbaj ale unei epoci care a apus demult vehiculează o serie de mărci identitare cu care fiecare generație ope- rează propriile identificări plasând în contemporaneitate opera
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
consituie aura perso- najului caragialian. Excesul nu este însă doar cel al seco- lului său, mai degrabă, în acest exces avem un potențial al unei configurări identitare. Și în cele din urmă, avem chiar acestă extrapolare deformatoare pe care o imprimă chiar textul lui Patapievici, pornind de la o interpretare deja deformatoare, cea a filmului lui Lucian Pintilie. Opera lui Caragiale oferă însă argumentele pentru o astfel de lectură. Delectabila deformare a ființei Teza lui Alexandru Dragomir oferă o accepție ontologică deformării
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și o fabrică de procesare a lemnului, CELCO, care exporta, în special în Japonia, cherestea și pastă de hârtie. Am vizitat și o exploatare forestieră, asemănătoare cu cea din Temuco, observând însă că aici apropierea oceanului și a portului au imprimat un ritm mai accelerat defrișărilor, pe lângă speciile locale de arbori existente plantându-se masiv conifere și eucalipt, cu creștere rapidă. Din pădure copacii uriași erau scoși cu ajutorul a două sau patru perechi de boi la fel de uriași, cu coarne fantastice, de peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
La Aranjuez mergeam nu atât pentru Palatul regal cât pentru fascinantele sale fântâni și grădini, complexul fiind și el sub patronajul UNESCO. De câte ori am fost cu soția, nu am uitat să luăm cu noi casetofonul cu banda pe care era imprimat faimosul "Concierto de Aranjuez" al lui Joaquin Rodrigo, avându-l ca solist pe cunoscutul chitarist Paco de Lucia. Mergeam la locul cascadelor, dădeam drumul la bandă și, pe sunetele faimosului Adagio, Ambasada și onor conducerea ei dispăreau undeva prin constelația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
dar mai "intelectual". Aici, grupările de participanți poarta numele de "Comparsas", în cele 3 zile defilând cam 30-36 grupări. O comparsă este formată din 150 de membri, 40 din aceștia fiind "tamborileros", cei care cu tobele lor de diferite dimensiuni imprimă ritmul, o dansatoare "vedette", 4 "portabanderas" purtători de steaguri, 15 bailarinas y bailarines... Carnavalul începe cu "Las Llamadas" cu "chemările" executate de formațiile de tobe, fiecare cu ritmul și tonalitatea specifice. De Carnaval se produc și grupările de "Murgas", formații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
care am menționat), îi puseseră și mai serios pe gânduri. Și ca să fie treaba completă, mai primisem de la MAE și o sarcină delicată exista la Geneva un Institut specializat în acordarea fiecărei țări a unui "cod" de identificare, care este imprimat pe pașapoarte, numerele de înmatriculare ale mașinilor etc. Din istețimea celor "15 mii de specialiști", codul propus și acceptat de România era ROM, care a început să sune trist la un moment dat, românii fiind trecuți sub semnul echivalenței cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]