4,930 matches
-
de discuri, casete, citesc și literatură despre muzică? De altfel, gustul contemporan pentru informație exactă cere o muzicologie "științifică" dar într-o tratare lizibilă, ceea ce este o contradicție în termeni greu de armonizat; în plus la ignorarea domeniului contribuie și indiferența din mass-media în care aparițiile de acest gen nu-și găsesc nici cel mai slab ecou. Și totuși, pe această "piață" dificilă în ultima vreme au apărut o serie de cărți; campioana consecventă a acestei "lupte cu inerția"(chiar dacă și
O recoltă bogată by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12544_a_13869]
-
va veni și din HOP-ul de la Mangalia. De aici încolo începe proza vieții, combinată cu poezia obligatorie a apusurilor de soare, cu convenția discuțiilor "ce mai faci?", "bine, da tu?", repetabile pe același ton și cu același interes mascând indiferența, la orice oră din zi și din noapte. Din motive de timp, Cornel Todea (care orice titlu și-ar asuma în colectivul organizatoric tot motorul festivalului rămâne) a renunțat la exercițiul obligatoriu, cel care în anii trecuți îi punea pe
O furtună pe o scenă mică by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12521_a_13846]
-
trebuie să recunosc. Totuși ți-am reținut numele. De plăcere, fața i se schimbă; se prefăcu că numără vreascurile, pe care le punea, unul cîte unul, în șorț. - Factorul? întrebă ea în cele din urmă, pe un ton de afectată indiferență. Mă mir, nu mă cunoaște aproape deloc. - Nu, nu factorul, altcineva. Parohul ținea lampa ridicată la nivelul frunții, dar umbra abajurului lăsa în lumină doar ochii lui calmi, un pic spălăciți, și, în timp ce ea mergea în fața lui către bucătărie, continuă
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
nelipsită din interiorul unor bătrînei - Leonida și Efimița își traversează ziua-noaptea, ziua-noaptea. Fără devieri. Cam aceleași discuții sub formă de dialog monologat, aceleași drumuri prin cameră, aceleași gesturi, același program. Toaletele nu se mai schimbă, un soi de amorțeală, de indiferență față de cum arată, cam aceeași îmbrăcăminte le transportă corpurile din zi în noapte, din noapte în zi. Interesant este cum s-a speculat aici, emoțional, dialogul fără cuvinte, "joaca" dintre Leonida și Efimița. Dedesubturile gesturilor, ascunzișurile unuia față de celălalt (jocul
Lăsata secului (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12587_a_13912]
-
căilor puțin bătute de la restul e literatură la literatura e totul, nu altcuiva...), frumoase ca un adio. De fapt, ca un adieu, ,mergeți cu Dumnezeu". O despărțire (de cititori, nu de românește) care n-are nimic de-a face cu indiferența și cu privirea din afară. Românește rămîne, după patruzeci de ani, dincolo de orice altă etichetă, cartea implicării: ,De la René Daumal învăț povestea-mi pe de rost: ŤJe participe de ce que j'aimeť și participarea e grație grea."
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
s-a dedicat cu osîrdie acestei teme iradiante, nimeni n-a întreprins nici un efort susținut întru abordarea sa. Să fie la mijloc un complex de vinovăție colectiv, o aprehensiune a unei posibile ,concurențe" sau pur și simplu un efect al indiferenței suverane, al comodității cu nuanțe balcanice din șirul cărora nu lipsesc cele ale unui oportunism endemic? Greu de dat un răspuns tranșant. Oricum, exilul reprezintă o pată albă pe harta spiritualității românești, cu adevărat ,obsedantă", din păcate, nu prin prea
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
de cercetare și efort intelectual investit pentru redactarea aparatului critic. Programul de subvenționare a cărților, existent de mai bine de zece ani la Ministerul Culturii și al Cultelor, s-a dereglat complet. Situația e intolerabilă, pentru că, în acest fel, prin indiferență și neimplicare, se află în pericol patrimoniul național al clasicilor. Cine susține edițiile critice, dacă Ministerul Culturii și al Cultelor nu mai poate sau nu mai vrea? Academia Română are nevoie de colaboratori și de sponsori, deci de un sprijin financiar
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
ei zilnice:/ urmează pașii grăbiți în propriile noastre adevăruri:/ ca și cum sufletele și-ar da o întîlnire importantă/ și alte cîteva amănunte care mai emoționează încă//... bob cu bob încolțește în frica mea șuieratul grîului/ din steaua mortului: se trezește și indiferența apei/ pe care plutește cutezanța de a trăi/ apoi urc în suferință: la periferia ei imagini/ care nu vor să vorbească//... se mai spune că ochiul vieții privește cum stai/ ca firul cu plumb:/ agățat de imaginea Mielului care paște
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
marcă distinctivă a autorului respectiv). Într-o lume care și-a abandonat sistemul de valori, tot mai alienată, filozofia și-a pierdut rostul, logica a devenit o relicvă în calea nimicului, iar poezia este privită de cei din jur cu indiferența ( uneori ușor mirată sau indignată) cu care călătorii de metrou trec cu ochii peste tags, pentru ca la sfîrșitul vieții urmele poetului să fie șterse din amintirea celor din jur precum inscripțiile tags cu furtunul, la capătul liniei: "Vagoane de tren
Un olimpian al angoaselor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13707_a_15032]
-
publicau (Virgil Ierunca, Ștefan Baciu, Constantin Amăriuței, Vintilă Horia etc.) nu ajungeau în bibliotecile universitare decît prin donații. O distanță tristă - și nepricepută, comercial, propagandistic - separa marile eforturi ale unor exilați de primă valoare de lumea universitară. O distanță, o indiferență poate chiar un "mépris" față de Universitate? De altfel, nici Virgil Ierunca în Trecut-au anii... (dar și în celelalte volume ale sale), nu acordă prea multă atenție Universității, poate pentru că, la Paris, Alain Guillermou și Alphonse Dupront nu erau prieteni
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
putere a lui Caliban, într-o țară bătută de Dumnezeu, și care nici măcar nu-și dă seama că, în felul acesta, a trecut din rândul popoarelor în cel al fiarelor setoase de sânge. Cvasi-linșarea lui Mircea Dinescu la Piatra-Neamț și indiferența opiniei publice față de nemernicia brutelor cu carnet de partid echivalează cu decesul societății civile în România. Dacă ipohondriile ideologice ale nu știu căror domnișori ieșiți din puful fandacsiilor europene în formă, dar profund balcanice în conținut, au devenit pentru factorii
Linșați-l pe Dinescu! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16605_a_17930]
-
nu se vor fi întâmplat cele numite mai sus, Stafia Securității va continua să hălăduiască prin țărâna mormintelor celor care s-au stins în curățenei și în nevinovăție, ca și prin viața contemporanilor onești, înverșunați împotriva leneviei, a prostiei, a indiferenței, a falselor competențe, tare care condamnă spiritul românesc la rămânerea eternă în micime, josnicie și obscuritate. Trebuie să atragem atenția că lupta împotriva Stafiei Securității nu este cu nimic mai puțin importantă și cu nimic mai ușoară decât lupta împotriva
Stafia securității by Nicolae Tone () [Corola-journal/Journalistic/16658_a_17983]
-
a-mi putea păstra vila. Zise Stat cum ar fi zis rozătoare, sau carii. Corso își luă mutra înțelegătoare, aruncând încă o privire pereților despuiați ai quintei. - Ați putea s-o vindeți și pe ea. - E adevărat - Fargas încuviință cu indiferență -. Dar sunt și lucruri pe care nu le puteți înțelege. Corso se aplecase să ia un in-folio legat în pergament și îl răsfoia cu interes. De Symmetria de Dürer, Paris 1557, reeditarea ediției princeps latine din Nüremberg. În stare bună
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
de preoți militanți, care au înțeles să nu se supună fiarei din adâncuri, sau de acelea ale unor disidenți din grupările neoprotestante - singura opoziție creștin-ortodoxă majoră împotriva ateismului marxist-leninist. Sub presiunea Departamentului Cultelor și a politicii de partid, precum și din cauza indiferenței sau a lașității unei anumite părți din oficialitatea bisericească, timp de aproape patruzeci de ani, Oastea a fost identificată cu sectele, sau i s-au pus în seamă acuzații politice fără nici un temei juridic, ba, fiind considerată chiar mai periculoasă
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
societate relativista. Cînd ies din muzeu, în natură română dominată de ocru, galben și roșcat, frunzele chiparoșilor, ale pinilor și ei înșiși, copacii, mi se par decorativi numai, cu un aer artificios, de podoabe de bronz, himere întrupate în realitatea indiferență; chiar păsările ce trec în zbor pe deasupra avînd parcă ciocuri de bronz scoțînd alte sunete față de ceea ce ar însemna o vibrație reală.
Seara cu smee... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17631_a_18956]
-
Vasile... și-a lovit conștiincios și sistematic prietenul peste fiecare părticică a corpului" (EZ ep, 262, 1993, 2); " Intuind scopul vizitei, Bratu a prins a-și părui cu simt de răspundere vecină" (EZ 1567, 1997, 8). Dacă în cazul bătăii indiferență ironică a acestor relatări mai mult sau mai putin istețe poate fi chiar preferată unei alte opțiuni stilistice actuale - dramatismul de prost gust al invecticelor, cu subliniată participare afectiva - , nonșalanta mi se pare cu adevarat de neiertat în cazurile mai
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
de o înrudire spirituală. Poeta are o permanentă sete de poezie. Nu poate trăi nici o clipă prozaic, nu se împacă deloc cu condiția de prizoniera a vietii de fiecare zi. Ea consideră o "înmlăstinare", o "împotmolire în neputința" împăcarea cu "indiferență zilelor puștii". Cu ardoarea cu care un credincios își spune rugăciunea, Crisula Ștefănescu compune versuri, sperând că ele să se încarce de poezie. Și miracolul se produce. Situație mai rar întâlnită, dorința de poezie precede poezia. Poeta stăpânește o retorică
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
-mi salvez singurătatea ar trebui să am curajul de a fi odios. Să le inspir ură oamenilor, ca să mă pot ține departe de ei". Sau: "Ca să produci, trebuie apoi să fii sensibil la părerea oamenilor. Or, mie îmi e din ce in ce mai indiferență. Și, ceea ce e grav, singurătatea mea nu are la bază orgoliul, ci detașarea, răceală față de tot, față de mine în primul rînd". Altădată mărturisea grav "am facut legămînt de singurătate". Pentru ca mai tîrziu să admită că "pozitivă nu e la mine
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
Sighet! România Liberă a fost - în deosebi - ziarul care a relatat fidel și amănunțit cele petrecute acolo, între 2-4 iulie a. c. Nu-i oare cazul să ne întrebăm - nu fără a fi îngrijorați - de ce, de unde (sau... în ce scop?) această indiferență față de propria noastră suferință în istorie? 4. Orice observator atent al culturii țărilor zise "de Est" (sau "post-comuniste) de dupa 1989, poate constata că, în România, a apărut cea mai bogată și mai "diversificata" recolta literară memoriala, mărturii directe ale suferințelor
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
ne este "distrasa" de alte preocupări... Ceea ce trebuie adăugat, la aceste constatări juste - este faptul că și în alte țari post-comuniste (Slovacia, bunăoară, dar nu numai acolo) foștii "disidenți" (și vechea Cehoslovacie a avut o puternică disidenta!), se plîng de indiferență actuala a poporului. Este drept însă că în aceste țări nu apar la televiziune generali securiști cu pensii bune și vile proprii - care să dea "sfaturi" actualilor conducători ai țării. Nici nu apar memoriile foștilor nomenclaturiști și colaboratori ai poliției
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
disidenta... Individualismul nostru bine-cunoscut și vanele pretenții de evanescente glorii ("care-i mai mare?") au fost, din nou mai puternice decît adevărul Istoriei - cel dorit de noi toți. 6. Cauzele discrepantelor dintre sînt mult mai adînci - și mai numeroase. Iar indiferență semenilor noștri este numai o consecință. Ce putem spune oare despre faptul că opinia publică românească cunoaște încă prea puțin numele lui Grigore Gafencu, al generalului N. Rădescu, al lui Constantin Visoianu sau al lui Emil Ghilezan (pentru a nu
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
Nu mă miră, de pildă, ca un eveniment care, cel puțin în Timișoara, a fost comentat pe pagini întregi ale ziarelor locale și căruia i s-au acordat multe minute la stațiile de televiziune din zonă, a căzut în totală indiferență a diriguitorilor televiziunilor naționale. Nu e vorba aici de orgoliile mărunte ale unor intelectuali mai de la margine care aspiră să se vadă la televizor. Pur și simplu, e vorba de cinismul unor realizatori TV (aceiași ce se pregăteau să pună
Cârnati pentru Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18130_a_19455]
-
Marea Neagră strepezindu-mi dinții.../ - Per ipsam, cum ipsa, în ipsa!/ Lui-lui-lui, bulbul, lui-lui-lui/ Și-n bulb apocalipsa". Aidoma unei subiective încununări a crizei universale, are loc scindarea eului, demonica schizofrenie al carei dialog vestește dispariția umanului ros de ură, violență, indiferență glaciala: "- Cine ești? Cine ești? Șunt orb.../ - Nu mă cunoști? Șunt vocea ta din urmă./ Am străpuns decenii betege/ Pînă la tine să te sorb,/ Să te spulber din inimi. Curma/ Curma speranța! Vei fi rege/ Peste roboți geroși de
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
să recupereze cît mai mult din valorile morale și culturale ale exilului românesc anti-comunist (publicarea dosarului Oliviu Beldeanu, eroul de la Berna sau publicarea corespondenței generalului Rădescu constituie, în contextul actual din România, o adevărată performanță!). A salva din uitare și indiferență ceea ce era, altădată, România independentă și liberă este un mare merit: în măsura în care contemporaneitatea își aduce prea puțin aminte de ceea ce a fost. Volumul de care ne ocupăm - nu fără nostalgii personale - reia, amplificînd, o veche lucrare de licență a autorului
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
reproduceri au loc în ocazii diferite, numai pentru una dintre cele două părți ale operei, în caz contrar este vorba despre o utilizare "împreună" a contribuțiilor coautorilor. În principiu, utilizarea separată este posibilă când contribuțiile aparțin unor genuri diferite, fiind indiferență măsură în care atare posibilitate se concretizează în fiecare caz, întrucât în speță interesează recunoașterea și acceptarea unor reguli, ce pot fi nuanțate în cazuri particulare. Explicația acestui mecanism rezidă în faptul că fiecare coautor asupra întregului este în același
DECIZIE nr. 279 din 10 august 2007 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 134A din 24 mai 2007 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190671_a_192000]