6,226 matches
-
exemplu victima unui viol reclamă că faptuitorul i-a furat și niște bunuri, deși el nu a făcut-o); victime care, profitând de o anumită situație, reclamă o infracțiune care nu a avut loc, din dorința de răzbunare față de pretinsul infractor sau pentru a profita de pe urma acestuia. I.2. Cauzalitatea victimală Cauzalitatea victimală reprezintă o structură comportamentală complexă a victimei care a jucat un rol oarecare în săvârșirea agresiunii și care este determinată de interdependența unor factori obiectivi (economici, politici, ideologici
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
victimal Conștientul victimal. Acțiunea-inacțiunea victimei, rezultat al raportului dintre instinct și inteligență, prezintă caracteristici diferențiate de la individ la individ, aflate într-o structură unitară, generalizatoare. În esența comportamentală victimală se constată încercarea victimei de a anticipa rezultatul acțiunii agresionale a infractorului. Inconștientul victimal. Fixat în ereditate, inconștientul comportamental stabilește forma concretă de asimilare și de integrare a individului în mediul social. Relația instinctuală programată ereditar nu va putea fi prevăzută de individ și nu va reprezenta un comportament individual constant de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
locale și organizațiile neguvernamentale posibilitatea înființării la nivel local a unor linii telefonice pentru informarea victimelor infracțiunilor. Conform art.7 din lege, consilierea psihologică a victimelor se asigură în mod gratuit de către serviciile de protecția victimelor și reintegrare socială a infractorilor, care funcționează pe lângă tribunale. Asistența juridică gratuită a victimelor unor infracțiuni se acordă: persoanelor asupra cărora a fost săvârșită o tentativă la infracțiunile de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, prevăzute la art.174 -176 din Codul penal, o
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
lăsat să intru în magistratură... Am făcut cerere să fac avocatură, și a’ zis că nu se poate... Am și-acuma hârtia cu răspunsul de la ei: „Având în vedere c-ați fost condamnat, deținut politic, nu puteți să asistați pe infractori în fața justiției.” Am putut fi jurisconsult, că aia m-au lăsat, și apăram interesele statului, de fapt ale societății comerciale unde lucram... De la Aiud de pe secția I ne-au luat și ne-au mutat pe secția a II-a, și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
le era încredințată "înfăptuirea justiției") și organele procuraturii (însărcinate cu activitatea de urmărire penală și cu executarea pedepselor). Ambele aveau funcția de apărare a orânduirii și a "legalității socialiste", ocupându-se, în acest sens, inclusiv de prevenție și de reeducarea infractorilor. O asemenea organizare a lăsat, pentru postcomunism, interogația de fond dacă judecătorii și procurorii sunt laolaltă magistrați și dacă, în consecință, ar trebui să se bucure deopotrivă de protecție în fața imixtiunilor politice. În materie de puteri ale statului, Constituția din
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
bucătăria mamei tot ce era de mâncare: fructe, pâine, mezeluri, prăjituri și altele. Mai nou, îi duceam bucățele de zahăr cubic. Mama și bapțea au sesizat o scădere alarmantă a cubulețelor din zaharniță și au intuit fără dificultate cine este "infractorul". Totuși, nu aveau dovezi, așa că mama a trecut pe post de Hercule Poirot și m-a ținut sub observație. "Flagrantul" n-a durat mult. Aveam o pălăriuță verde, frumoasă, de care eram tare mândru. Convins că totul e-n regulă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cu spatele tancurilor la ea (vezi foto 5-7). Țin minte toată viața că jos, la parter, era un magazin, Stirex. Furau ăștia într-o veselie din el, de acolo. În fine, asta e! S. B.: La orice revoluție apar și infractorii care sparg, fură. M. M.: "Trage cineva din foișorul de sus, de deasupra Bibliotecii!" "Băi, dați-o naibii! Ia vedeți care-i situația! Du-te, Ștefane, și vezi!" Ștefan s-a dus. La venire mi-a spus: Dom'le, l-
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
vai de steaua lor. Comandantul nostru ne-a spus așa: Aveți grijă, îi vom avea în pază și apărare. Nu sunt la noi, sunt la Bateria a III-a. Dacă aveți cumva contact cu ei, tratați-i omenește, nu sunt infractori, nu ne interesează. Noi trebuie doar să-i păzim. Sunt oameni care au niște probleme". Atât. A fost foarte lapidar. Noi nu știam cum să-i tratăm, dar circula ideea că ei fiind la unitatea noastră există posibilitatea să fim
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
noi, ei aveau aura aceea de răufăcători. Treptat au venit la ei familiile cu pachete și atunci a venit colegul meu și ne-a spus că au început să plângă și i-au spus " Băi militarule, noi nu suntem niște infractori. Ai să înțelegi tu mai târziu. Nu ne tratați așa că noi suntem militari și până la urmă noi ne-am făcut datoria. Noi n-am omorât pe nimeni". Ei n-au stat mult la noi, vreo două-trei săptămâni. Cu gratii acolo
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Bărbații nu atrag atenția prin vreo ținută anume, femeile se poartă Însă tot În tradiționalele lor fuste largi multicolore. Slujnicele care trebăluiesc În palatele țigănești sunt, evident, românce. O lume pe dos, pentru români! Semnul egalității pus Între „țigani“ și „infractori“ este cu siguranță abuziv. Nu este Însă mai puțin adevărat că ei trăiesc Într-o lume a lor, În care Încă nu au curs constrângerile impuse de societatea modernă. S-au afirmat În anii din urmă și intelectuali țigani, și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
studiat „fizionomiile naționale” <endnote id="(238, pp. 216-217)"/>. Chiar și la sfârșitul secolului al XIX-lea, antropologul Cesare Lombroso a Încercat să demonstreze - cu pretenții științifice - că nasul mare și Încovoiat este un stigmat fizionomic ce-l caracte- rizează pe „infractorul Înnăscut”, pe Homo criminalis <endnote id="(820)"/>. Lucrarea de față nu este un studiu de antropologie fizică, ci culturală. Dar chiar dacă nu măsurătorile antropometrice sunt scopul ei, merită să deschid aici o paranteză. Arthur Koestler susținea că există o „credință
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
creștin frăgezit”. „Nici unul dintre micuți - conchidea patetic săptămânalul bucureștean - nu va mai putea fi adus pe pământ românesc sau readus la viață” <endnote id="(68)"/>. Câteva aspecte ale scenariului trebuie observate. În primul rând, nu ar fi vorba de câțiva infractori detestabili. N-ar fi fost atât de grav. La urma urmei, orice pădure are și uscături. În acest caz, ar fi vorba de „o rețea mafiotă evreiască”, ajutată nici mai mult, nici mai puțin decât de serviciile secrete israelene (Mossad
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
declarat al “democrației locale chineze”. Redgrave a câștigat ultima sa medalie olimpică la Sydney, pe când număra 38 de primăveri și cine știe câte tratamente de învigorare supremă. Asta a dus, poate, la un sentiment fratern cu ambițiile Olimpismului chinez, cel mai mare infractor la tristele Jocuri de la Sydney. Însă Redgrave, apoliticul și naturistul, non-sanaincorporesan-ul, nu avea niciun drept să preseze asupra sentimentelor publice. Redgrave și, alături de el, un cor care grupează sportivi, ziariști, funcționari olimpici și politicieni au invocat argumentele standard în materie
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
competiție. Paiele pe foc le punea, primul, primarul de atunci al Romei, Walter Veltroni, care era și șef de partid, un xenofob declarat, cu pusee rasiste. Partidele de toate nuanțele cu puține excepții au transformat chestiunea, oarecum minoră, a imigranților infractori într-una majoră pentru Italia și au extins-o la imigrația în ansamblu, cu deosebire la cea românească. Cele mai înverșunate erau partidele de dreapta, în frunte cu cel al lui Berlusconi și cu Alianța Nordului, partid radical și secesionist
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Lombardia. Veltroni a propus măsuri dure, iar guvernul Prodi, după ezitări care i-au făcut cinste, sub presiunea opiniei publice italiene ațâțate de partidele de dreapta, s-a hotărât să le adopte. Măsurile preconizate nu erau îndreptate numai împotriva imigranților infractori, ci afectau destul de serios pe foarte mulți imigranți români veniți în Italia să-și câștige pâinea prin muncă cinstită. Atunci au apărut și reacțiile. Oficiali ai UE au arătat că măsurile preconizate de guvernul Prodi contravin flagrant normelor europene privind
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
182 Contestarea intelectualității ca elită ereditară 187 Țărănimea și elanul vital 189 Familia și rolurile de gen: femeile ca factori disgenici 193 În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României 201 Infractorii ca „plăgi sociale” 204 Capitolul 5 - Educația și caracteristicile Înnăscute 211 Educația ca instrument eugenic: un mendelism aproape imposibil 215 Reforma educației În dezbaterile perioadei: pozitivism teoretic vs. naționalism empiric 218 Pași către formularea unei perspective eugeniste asupra reformei educației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
182 Contestarea intelectualității ca elită ereditară 187 Țărănimea și elanul vital 189 Familia și rolurile de gen: femeile ca factori disgenici 193 În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României 201 Infractorii ca „plăgi sociale” 204 Capitolul 5 - Educația și caracteristicile Înnăscute 211 Educația ca instrument eugenic: un mendelism aproape imposibil 215 Reforma educației În dezbaterile perioadei: pozitivism teoretic vs. naționalism empiric 218 Pași către formularea unei perspective eugeniste asupra reformei educației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
juridic. Ion Vasilescu-Buciumi, un avocat din Craiova, era unul dintre susținătorii ardenți ai necesității de a modifica principiile Codului penal În acord cu teoriile eugeniste, pe care le promova ca argument În favoarea legalizării avorturilor și a posibilității de a recupera infractorii 84. Simpatiile sale politice au devenit vizibile În 1940, când a acceptat o funcție oficială În guvernul legionar. După 1918, interesul pentru eugenie, până atunci Împărtășit de un grup mic de medici și sociologi, a crescut mult, bucurându-se de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
femeii care alesese Întreruperea sarcinii; cu cât era mai sănătos capitalul său genetic, cu atât pedeapsa urma să fie mai mare. O astfel de concepție Încerca să redefinească Însăși fundamentul sistemului de justiție, care până atunci judecase infracțiuni, și nu infractori și tratase toți oamenii ca egali În fața legii. Eugeniștii considerau că o astfel de filosofie a sistemului juridic este fundamental eronată, pentru că ignora diferențe biologice definitorii și ierarhiile sociale naturale. Cu toate acestea, cetățenii „superiori” nu beneficiau În noul sistem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
urma să fie alcătuit pentru fiecare persoană, la naștere, și În care trebuiau adăugate treptat toate datele pertinente despre starea eugenică a acelei persoane. Alte metode negative propuse de Făcăoaru includeau segregarea În lagăre de muncă, pedeapsa cu moartea pentru infractori care recidivau În infracțiuni susceptibile de a fi expresia unei eredități inferioare, limitarea imigrației la membrii raselor superioare eugenic, reformarea politicilor de naturalizare (o măsură special intenționată Împotriva evreilor), controlul urbanizării, limitarea accesului la educația universitară pe criteriul cotelor etnice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
anumită măsură, contextul producerii acestei translații către o eugenie restrictivă. Chiar dacă factorul exogen al războiului explică, Într-o anumită măsură, de ce a fost adoptată o retorică a crizei, acțiunea acestui factor nu diminuează rasismul fundamental al teoriei și mișcării eugeniste. Infractorii ca „plăgi sociale”tc "Infractorii ca „plăgi sociale”" Existau și alte grupuri sociale marginale pe care eugeniștii le tratau cu mare atenție. În particular, două categorii de infractori ocupau un loc important În analizele eugeniste: prostituatele și delincvenții juvenili. Tema
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
translații către o eugenie restrictivă. Chiar dacă factorul exogen al războiului explică, Într-o anumită măsură, de ce a fost adoptată o retorică a crizei, acțiunea acestui factor nu diminuează rasismul fundamental al teoriei și mișcării eugeniste. Infractorii ca „plăgi sociale”tc "Infractorii ca „plăgi sociale”" Existau și alte grupuri sociale marginale pe care eugeniștii le tratau cu mare atenție. În particular, două categorii de infractori ocupau un loc important În analizele eugeniste: prostituatele și delincvenții juvenili. Tema infracționalității ca patologie ereditară, și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
acțiunea acestui factor nu diminuează rasismul fundamental al teoriei și mișcării eugeniste. Infractorii ca „plăgi sociale”tc "Infractorii ca „plăgi sociale”" Existau și alte grupuri sociale marginale pe care eugeniștii le tratau cu mare atenție. În particular, două categorii de infractori ocupau un loc important În analizele eugeniste: prostituatele și delincvenții juvenili. Tema infracționalității ca patologie ereditară, și nu ca acțiune individuală era o problemă recurentă În abordarea eugenistă a programelor sociale 68. Dacă moștenirea genetică era cea care dicta comportamentul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
important În analizele eugeniste: prostituatele și delincvenții juvenili. Tema infracționalității ca patologie ereditară, și nu ca acțiune individuală era o problemă recurentă În abordarea eugenistă a programelor sociale 68. Dacă moștenirea genetică era cea care dicta comportamentul infracțional Însemna că infractorii nu pot fi reabilitați; era nevoie, În schimb, ca aceștia să fie izolați și Împiedicați să Își manifeste natura patologică În societate sau să dea naștere unor generații de viitori infractori. Mai mult, orice cheltuieli În această direcție erau justificate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
genetică era cea care dicta comportamentul infracțional Însemna că infractorii nu pot fi reabilitați; era nevoie, În schimb, ca aceștia să fie izolați și Împiedicați să Își manifeste natura patologică În societate sau să dea naștere unor generații de viitori infractori. Mai mult, orice cheltuieli În această direcție erau justificate de nevoile populației normale. Dacă, dimpotrivă, s-ar fi putut demonstra că infracțiunile erau rezultatul unor forțe negative din mediul social, atunci programele eugeniste de reabilitare a infractorilor Își puteau găsi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]