19,025 matches
-
văzut în ea caracteristica esențială a politicii marilor ansambluri. Vezi Henry Lefebvre, Le Droit à la ville, Paris, Seuil, 1968. 1 M. Perrot, op. cit., 1981, p. 29. 2 Alain Cottereau, "Vie quotidienne et résistance ouvrière à Paris en 1870", Studiu introductiv la cartea lui Denis Poulot, Le sublime, Paris, Maspero, 1980, p. 82. 3 P. Ariès, art. citat, 1978, p. 3. 4 Jules Simon, L'ouvrière, Brionne, Gérard Monfort, 1977 (prima ediție, 1861). 5 Jacques Donzelot, La police des familles, Paris
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Davezies, art. citat, 2003, p. 39. 537 Jacques Donzelot, Philippe Estèbe, L'État animateur. Essai sur la politique de la ville, Paris, Esprit, 1994. 538 Consiliul Național al Orașelor, Les enjeux du renouvellement urbain, de la mixité et du logement social, notă introductivă și propuneri adresate domnului Jean-Louis Borloo, ministru delegat al Orașului și Renovării urbane, 10 decembrie 2002. 539 Literatura privind acest aspect este abundentă. Pentru o rezumare, vezi Renaud Epstein, Thomas Kirszbaum, "L'enjeu de la mixité sociale dans les politiques urbaines
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de l'opinion", Esprit, octombrie 1989. 561 Marcel Gauchet, "Individualisme et crise de l'État", în Christophe Derenne și Laurent Deutsch (coord.), La fragmentation sociale, Paris, Economica, 1985, p. 90. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Guvernarea orașului Arta și știința conducerii orașului 2 1 Studiu introductiv Mulțumiri Prefața autorului la ediția în limba română Guvernarea orașului Introducere Organizarea rațională a ordinii publice Crearea orașului modern Organizarea rațională a ordinii publice Urbanizarea chestiunii sociale Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației Modernizarea societății prin urban Planificarea urbană
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
omniprezente, mai mult sau mai puțin false, create și întreținute de către mass-media moderne. O dovadă grăitoare a exploziei pe care o cunoaște studiul opiniei publice în perioada avută în vedere este înființarea, în 1937, a revistei Public Opinion Quarterly. Cuvântul introductiv al primului număr accentua semnificativ: „Ne confruntăm cu o nouă situație în întreaga lume, creată de alfabetizarea pe scară largă și de progresele miraculoase pe care le înregistrează mijloacele de comunicare. Până de curând, opinia unui număr relativ mic de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
I și II. București: Editura Humanitas. Alexandru Duțu, (1999). Ideea de Europa și evoluția conștiinței europene, București: Editura All, 25. Rémi Brague, (1992). Europe, la voie romaine, Paris: Criterion, 31-33. Nicolae Iorga, (1987). Evoluția ideii de libertate, Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Ilie Bădescu, București: Editura Meridiane, 110. Ibidem, 108-109. Elisabeth du Rèau, op.cit., 19. Elisabeth du Rèau, op.cit., 21. Fondation Robert Schuman, op.cit., 22. Alexandru Duțu, (1970), op.cit., 8-9; Renouvin, Pierre și Duroselle, Jean-Baptiste. Introduction à l’histoire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
prin îndepărtarea solului fertil de la suprafață și prin formarea organismelor torențiale de adâncime (rigole, ravene, râpi, torenți), încât productivitatea acestor loturi se reduce adesea până la/și chiar sub limita de existență decentă a localnicilor. Am considerat necesară această sumară prezentare introductivă a naturii Colinelor Tutovei pentru o mai ușoară înțelegere a nivelului de viață al majorității populației locale. Pentru detalii, și îndeosebi pentru aprofundarea reliefului regiunii, poate fi consultată o frumoasă teză de doctorat, publicată chiar sub titlul "Relieful Colinelor Tutovei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
psihică. Soluția propusă de ei avea însemnătate universală, întru totul valabilă și pentru ansamblul de manifestare a relației dintre activitatea psihică și suportul neuronal al acesteia. 5. Teoria modalităților senzoriale Lucrările lui Prochaska, ale lui Bell și Mangedie au fost introductive și au pregătit terenul pentru studierea comprehensivă a ceea ce se întâmplă la nivelul receptorilor atunci când se produce procesul de reflectare, în profunzimile fiecărei modalități senzoriale în parte. A fost astfel deschis drumul spre studierea experimentală a recepției, spre descrierea sensului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de a opera o organizare cronologică a materialului. Delimitând între articolele politice și articolele cu tematică culturală, D. Murărașu reproduce doar textele din prima categorie. Volumul include articole din anii 1870-1883, fiind însoțit de comentarii critice și de un studiu introductiv intitulat "Eminescu ziarist și scriitor politic". Unul dintre cele mai mari neajunsuri ale acestor demersuri editoriale este acela că "edițiile care cuprind articolele publicate de Eminescu în presa timpului au apărut la intervale mari și, când nu sunt de-a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Marga, Repere în analiza discursului politic, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2004, p. 14. 70 Henrieta Mitrea Șerban, Limbajul politic în democrație, Editura Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale, București, 2006, pp. 9-11. 71 Apud Sorin Antohi, "Studiu introductiv", în Francoise Thom, Limba de lemn, Editura Humanitas, București, 2005, pp. 7-8. 72 Jacques Dewitte, Le pouvoir de la langue et la liberté de l'esprit. Essai sur la résistance au langage totalitaire, Éditions Michalon, Paris, 2007, p.11. 73 Pentru
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
tolera/admite/ integra în ortodoxia oficială diferența, opinia îndrăzneață pînă la limita ereziei, nonconformismele. Nu pe omogenitate, ci pe concurența, varietatea, policromia din peisajele credinței, fie ele vechi sau noi, cade acum accentul în studiile religioase. într-un frumos text introductiv la cartea despre Origen a lui Henri Crouzel, Ioan I. Ică înfățișa primele secole creștine ca o epocă de libertate și diversitate intelectuală, în care cercetările teologice puteau îmbina adeziunea totală la revelație cu îndrăzneala căutărilor, a conjecturilor, a teoriilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Mendelsohn, The Philosophy of Gottlob Frege, Cambrige University Press, New York, 2005, pp. 85-86. 171 Idem, p. 96. 172 Idem, p. 103. 173 Gottlob Frege, Fundamentele aritmeticii, traducere de Sorin Vieru, Editura Humanitas, București, 2000, p. 113. 174 Sorin Vieru, "Studiu introductiv", în Gottlob Frege, Scrieri logico-filosofice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, pp. 45-46. 175 Joan F. Weiner (ed.), Frege, Oxford University Press, New York, 1999, pp. 132-133. 176 Vezi Bertrand Russell, "On denoting", în Logic and Knowledge, Unvwin Hyman Limited, 1956
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
înțelegere și rezolvare, duce, în final, la programarea unor exerciții de complexitate și dificultăți maxime, prevăzute de programa analitică. Deprinderile mai complicate se formează prin integrarea succesivă a unor deprinderi mai simple. Este necesară respectarea ordinii de dificultate, de la exerciții introductive, la exerciții de bază, la exerciții paralele, apoi la exerciții euristice. Spre exemplu, nu se poate cere elevului să alcătuiască compuneri înainte de a-i forma temeinic deprinderea de a se exprima în propoziții și de a descrie sau de a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
morfosintactice de la un capitol la altul, de la o structură la alta a fenomenului gramatical; 4.1.3. Criterii generale de clasificare a exercițiilor Din domeniul larg al taxonomiei exercițiilor, dintre cele mai uzuale clasificări, amintim: - după funcția îndeplinită: exerciții introductive, de observație, de asociere, de bază, de exprimare concretă, de exprimare abstractă, de dezvoltare, paralele, de creație; - după numărul de participanți: individuale, de echipă, colective, mixte; - după gradul de dirijare: algoritmice, semi-algoritmice, libere; - după gradul de complexitate: simple, complexe, supercomplexe
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în cazul grupurilor eterogene. Având drept criterii de clasificare scopul și complexitatea lor, unii specialiști disting patru tipuri de exerciții (cf. I. Stanciu, D. Todoran, I. Roman și colab., I. Cerghit): - exerciții de introducere într-un model dat sau exerciții introductive; elevilor li se explică pentru prima oară o activitate, o operație, un mod de execuție, conținuturi pe care ei le aplică în paralel cu explicațiile profesorului; - exerciții de însușire sau consolidare a modelului dat, denumite și exerciții de bază; elevul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
constatăm că citarea în discursul direct este prezentă și în titlu: Saint-Aubin-en-Bray: "Mama buba", plînge Sylvain la capătul firului. În acest exemplu, citatul a fost scurtat: nu a mai rămas decît prima parte ("Mama buba"). În plus, în locul unei formule introductive complexe ("printre sughițuri de plîns, el exprimă cu cuvintele sale gravitatea situației") nu avem decît un verb într-o incidentă ("plînge"). Nu putem spune însă că citatul din titlu este mai puțin fidel decît celălalt; este vorba de două puneri
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
1997 - sau la sfîrșit: "Fotbalul a fost foarte bine servit în această seară", subliniază Guy Roux. Libération, 20 ianuarie 1997 "Mi-e rușine cu biroul meu, filmați mai degrabă sala de operațiuni bancare", mărturisi el. Ibid. Una dintre particularitățile verbelor introductive este că multe dintre ele nu desemnează cu adevărat un act de vorbire. Ele nu trebuie nici măcar să fie tranzitive. Pot servi astfel la introducerea discursului direct verbe sau locuțiuni verbale precum "a acuza", "a tuna și a fulgera", "a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
le convertește în verbe care introduc un discurs raportat. Grupuri prepoziționale Ca și în cazul modalizării în discurs secund, grupurile prepoziționale semnalizează o schimbare a punctului de vedere (dacă îl credem pe X, după spusele lui X etc.) Adesea, verbele introductive de discurs direct nu sînt neutre, ci aduc o perspectivă subiectivă. Verbul introductiv oferă un "cadru" interpretării discursului citat. Dacă un verb ca "a spune" sau prepoziția "conform" pot părea neutre, nu este și cazul lui "a mărturisi" sau "a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în cazul modalizării în discurs secund, grupurile prepoziționale semnalizează o schimbare a punctului de vedere (dacă îl credem pe X, după spusele lui X etc.) Adesea, verbele introductive de discurs direct nu sînt neutre, ci aduc o perspectivă subiectivă. Verbul introductiv oferă un "cadru" interpretării discursului citat. Dacă un verb ca "a spune" sau prepoziția "conform" pot părea neutre, nu este și cazul lui "a mărturisi" sau "a recunoaște", de exemplu, care implică faptul că vorbirea raportată constituie o greșeală: Sîmbăta
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
amuzat, am asistat la apariția unei noi categorii de clienți [...]." Le Figaro, 2 aprilie 1997 Le Petit Robert (ediția din 1991) propune următoarea definiție pentru a "recunoaște": "a admite, a mărturisi comiterea unui act blamabil, o greșeală". Absența unui element introductiv explicit În articolul următor, în care se face portretul cîtorva directoare de întreprindere foarte eficiente, singura marcă de discurs direct este tipografică (două puncte, ghilimele): Alegerea lui Ariège nu a fost întîmplătoare: "Dacă am fi rămas la Paris, chiria și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
combatant, eficient, al persoanei descrise, un ethos împărtășit de publicația L'Entreprise, care se arată dornică să surprindă esențialul, să economisească timpul prețios al unui cititor care este și el grăbit. Pot exista și alte motive pentru a suprima elementele introductive. Este și cazul reportajului următor (intitulat "Pleudihen, întoarcerea acasă"), dedicat lui Christophe Auguin, cîștigătorul cursei Vendée Globe 1997: Iată că au trecut deja cinci ani de cînd Christophe și Véronique s-au instalat în acest colț de Bretania. "Ne săturasem
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Véronique s-au instalat în acest colț de Bretania. "Ne săturasem de Paris! Voiam să stăm la țară, în apropierea mării, fără a fi totuși prea departe, ca timp, de capitală." L'Équipe, 17 februarie 1997 Aici absența unui element introductiv de discurs direct, altul decît tipografic, pare a fi legată de faptul că totalitatea articolului descrie viața lui Véronique din punctul ei de vedere; este evident că pasajele între ghilimele îi sînt atribuite, fără a fi nevoie să se precizeze
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ceilalți", subliniază Joel-Yves Le Bigot, președinte al Institutului copilului, care realizează, în fiecare an, un "barometru" al tinerilor de 15-25 de ani. Le Monde, 30 septembrie 1987 Spre deosebire de a doua frază care poartă toate mărcile discursului direct (italice, ghilimele, verb introductiv), prima nu poartă mărcile discursului raportat: nu există verb introductiv, ghilimele sau italice. Nimic nu o distinge de o frază asumată de enunțiator. Totuși, cititorul familiarizat cu societatea franceză actuală va identifica un discurs raportat. Este vorba de discursul direct
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
realizează, în fiecare an, un "barometru" al tinerilor de 15-25 de ani. Le Monde, 30 septembrie 1987 Spre deosebire de a doua frază care poartă toate mărcile discursului direct (italice, ghilimele, verb introductiv), prima nu poartă mărcile discursului raportat: nu există verb introductiv, ghilimele sau italice. Nimic nu o distinge de o frază asumată de enunțiator. Totuși, cititorul familiarizat cu societatea franceză actuală va identifica un discurs raportat. Este vorba de discursul direct liber, adică un discurs care are proprietățile lingvistice ale discursului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cu Elvis Presley. Télé 7 jours, 11-17 ianuarie 1997 Vorbele raportate în DI se prezintă sub forma unei subordonate completive directe introdusă printr-un verb de declarație ("se povestește că"). Spre deosebire de ce se întîmplă în discursul direct, aici sensul verbului introductiv "povestește" ne indică prezența discursului raportat și nu o simplă subordonată completivă directă. Într-adevăr, din punct de vedere sintactic, nimic nu deosebește enunțul "Paul spune că plouă" (discurs raportat) și "Paul știe că plouă" (caz în care nu există
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
simplă subordonată completivă directă. Într-adevăr, din punct de vedere sintactic, nimic nu deosebește enunțul "Paul spune că plouă" (discurs raportat) și "Paul știe că plouă" (caz în care nu există discurs raportat). Ca și în discursul direct, alegerea verbului introductiv este adesea semnificativă, pentru că ea condiționează interpretarea, dînd un anumit statut discursului citat. Este și cazul enunțului următor, aparținînd discursului indirect, introdus de verbul "a recunoaște", care implică o greșeală din partea enunțiatorului discursului citat: Constructorul a recunoscut, de altfel, că
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]