5,788 matches
-
diferențe semnificative: 1. Puterea regelui operează prin agenți specifici, vizibili; puterea disciplinară este difuză în acțiunea sa, umple spațiul și acționează asupra tuturor. 2. Datorită faptului că este vizibilă, puterii regelui i se poate opune rezistență, în timp ce puterea disciplinară, fiind invizibilă și acționând în mod continuu, este dificil de localizat și deci este dificil să i te opui. 3. În timp ce puterea regelui afectează doar o mică parte din viața individului, puterea disciplinară se caracterizează prin rapiditate și ușurință, practic fiind de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
putea spune că puterea disciplinară se constituie exact din această tensiune între invizibilitatea amenințătoare a puterii, gata oricând să se manifeste, și vizibilitatea individului, vulnerabil și expus clipă de clipă privirii scrutătoare a puterii. Încercând să surprindă această tensiune vizibil/invizibil, specifică puterii disciplinare, Bentham a elaborat proiectul panopticonului, model arhitectonic, dar nu numai, de vreme ce Zygmunt Bauman îl consideră și model al "societății umane în genere": Panopticon poate fi interpretat ca o parabolă a societății în general o societate viabilă, ordonată
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
presiuni, fiecare inobservabilă, dar toate la un loc reușind să impună exigențele puterii disciplinare: Conformitatea nu este rezultatul unei forțe la vedere, care înclină în mod vizibil voința acelor indivizi asupra cărora acționează; conformitatea rezultă din acțiunea constantă a constrângerilor invizibile, care ne aduce pe toți la același ansamblu de practici și credințe 36. Situația profesorilor se complică și prin faptul că ei preiau, prin natura lucrurilor, semnele puterii regelui: vizibilitate, corporalitate, intermitență. De aceea, școala a reprezentat (și va reprezenta
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
și pentru apolitici, și pentru cei care habar n-aveau ce se întâmpla în și cu țara lor. Mentalul colectiv românesc a înregistrat, în schimb, un alt termen care, chiar dacă nu a fost pronunțat ca atare, a funcționat la nivel invizibil: acela de criză. Dacă prăbușirea comunismului decapitase criza absolută de sistem materializată de regimul Ceaușescu (și înaintea acestuia, de regimul Gheorghiu-Dej), postceaușismul (mai degrabă decât postcomunismul) a adus în vizor o criză acceptabilă, normală, produsă de debusolarea tranziției, la toate
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
zornăitoare. Iar România nu are încă un conținut limpezit. Ea este încă cețoasă, brumată, aluvionară și nu are grație. România nu are grație și nici tărie. Dar nădejdea în țara mea poate fi un simțământ constructiv: fără rugăciuni vizibile ori invizibile, fără cuvinte mari, fără inflamări, fără accente sangvine, fără exces. Nădejdea e un simțământ firesc și omenesc. De aceea și nădejdea mea în România este firească, instinctuală chiar. O chestiune de bun-simț. Ce mai înseamnă astăzi a fi patriot? Ce
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
formé soi-même, avec le temps“ (p.308). Musil are cu siguranță dreptate. Ceea ce nu ne spune este cât timp îți trebuie pentru a ajunge la acel punct de vedere care pare a structura și opera, și autorul. Chuck Palahniuk » Monștri invizibili Automutilare Bogdan Romaniuc După Fight club (1996) și Supraviețuitorul, scriitorul Chuck Palahniuk publică în anul 1999 romanul Monștri invizibili. Naratoarea este Shannon McFarland, alias Daisy St. Patience, o tânără frumoasă care duce viața unui manechin ideal. Nu-i lipsește nimic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
îți trebuie pentru a ajunge la acel punct de vedere care pare a structura și opera, și autorul. Chuck Palahniuk » Monștri invizibili Automutilare Bogdan Romaniuc După Fight club (1996) și Supraviețuitorul, scriitorul Chuck Palahniuk publică în anul 1999 romanul Monștri invizibili. Naratoarea este Shannon McFarland, alias Daisy St. Patience, o tânără frumoasă care duce viața unui manechin ideal. Nu-i lipsește nimic: are o carieră, un iubit, o prietenă de încredere, dar toate acestea abia o mai pot menține în viață
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
nimic: are o carieră, un iubit, o prietenă de încredere, dar toate acestea abia o mai pot menține în viață în momentul în care, printr-un accident, rămâne desfigurată. Shannon se retrage, am putea spune, din viață, devenind un „monstru invizibil“. Întâlnirea sa cu Branndy Alexander, specialist(ă) în „reinventarea sinelui“, îi schimbă într-o oarecare măsură viața. Mulțumită lui Brandy Alexander („regina absolută, cu picioare lungi și lăptoase, a petrecăreților de primă clasă“), Shannon va învăța să-și creeze o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
măsură viața. Mulțumită lui Brandy Alexander („regina absolută, cu picioare lungi și lăptoase, a petrecăreților de primă clasă“), Shannon va învăța să-și creeze o altă viață în societatea americană, în care totul nu este decât aparență. Ce este monstrul invizibil, dacă nu acea latură ascunsă a ființei noastre care, în jocul cu realitatea, trișează de fiecare dată? Printre temele abordate de Chuck Palahniuk se numără iubirea, schimbarea, automutilarea. Iubirea apare chiar în începutul romanului. Există mai multe forme ale iubirii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
acea latură ascunsă a ființei noastre care, în jocul cu realitatea, trișează de fiecare dată? Printre temele abordate de Chuck Palahniuk se numără iubirea, schimbarea, automutilarea. Iubirea apare chiar în începutul romanului. Există mai multe forme ale iubirii în Monștri invizibili, și anume: iubirea părinților pentru copiii lor (în acest caz Shannon a fost mereu în umbra fratelui ei Shane), iubirea dintre frate și soră, iubirea de sine și, în fine, iubirea înșelătoare, care nu este cu adevărat iubire. Tema schimbării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
de încărcătura sa metafizică, schimbând la un moment dat macazul. Asta în ultimele aproximativ 30 de minute, când eroul aruncat în celula pătrată a unei închisori (acuzat de o crimă pe care n-a comis-o) învață cum să devină invizibil. Desfacerea planurilor se face dintr-o dată, fșșș. Pe albul claustrofobic al celulei (care cumva te trimite cu gândul la Birdy, de Alan Parker, poate din pricina asocierii dintre cuvântul „pasăre“ și ideea de evadare, dar și, fățiș, la Blow-up-ul lui Antonioni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
cuvântul „pasăre“ și ideea de evadare, dar și, fățiș, la Blow-up-ul lui Antonioni), umbra eroului devine din ce în ce mai discretă, până când gardianul isteric descoperă într-o zi celula goală. Dar pe urmă eroul apare din nou în celulă, ca să devină din nou „invizibil“ și să evadeze. Luat pe bucăți mai mari sau mai mici, luat în ce-ți oferă la modul imediat, filmul e înșelător pentru că nu pare să-ți dea mult. Nici chiar secvența de la final, cu apariția eroului „invizibil“ în casa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
din nou „invizibil“ și să evadeze. Luat pe bucăți mai mari sau mai mici, luat în ce-ți oferă la modul imediat, filmul e înșelător pentru că nu pare să-ți dea mult. Nici chiar secvența de la final, cu apariția eroului „invizibil“ în casa femeii iubite și inițierea unui „menage à trois“ nu e un moment antologic, putând părea melodramatic și un pic forțat. Surpriza vine după ce se termină filmul, când descoperi că parcă ai luat un antibiotic. A început să acționeze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
vizibil, adică după ce s-a terminat genericul, începi să vezi filmul. Vizibilul e doar ce vedem cu simțurile astupate de prejudecăți, gelozie sau răutate, spune Kim Ki-duk, așa că să nu ne obosim să ne întrebăm cât de vizibil sau de invizibil era eroul. Filmul său desface planurile. Vedeți, nu e nevoie să mergi într-un sanatoriu cu veverițe ca să faci o baie de liniște.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
-l asculta, în timp ce îl lovi ușor cu piciorul într-o parte. Nimic altceva decât un porc. Vroia să audă cum vor suna aceste cuvinte când avea să le spună din nou, povestind cum trăsese la întâmplare în turma grohăitoare și invizibilă. » Doris Lessing (n. 1919) a debutat în 1949 cu The Grass Is Singing. Între 1951 și 1959 publică ciclul Children of Violence, apoi inovatorul Golden Notebook (1962). În anii ’70 apar romanele „despre spațiul interior“: Briefing for a Descent into
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
alt cuvânt: anarhist. Inițial, m-am așteptat ca acest cuvânt să aibă cumva traseul celuilalt menționat mai sus: să nu acopere chipuri, să fie doar o noțiune aruncată în presă pentru a stârni îngrijorări. Pentru a lăsa senzația de dușman invizibil, gata să muște în orb, gata să distrugă ceea ce noi, întregul popor, am creat cu sudoare pentru buna desfășurare a summit-ului bucureștean. Cuvântul acesta însă a avut o soartă mai bună: n-a fost lăsat pur și simplu vinovat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
știu: pe tine pe mine să cunosc o parte din nopțile noastre să devin o parte din ce visezi să îți spun pentru prima oară: eu te iubesc! Este stins și închis, vremea este prea senină pentru tine, este prea invizibilă pentru poemul tău. Vrei să fii o rubrică din ziarul tău preferat, Să te afirmi fără nicio explicație venită cu o coarbă.... ''împreună'', asta simți, ca un copil tolănit la soare independent și scriitor.... Un ultim gând îți circulă, simplitate
A doua oară unu by Lungu Andreea-Loredana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92924]
-
În cel mai rău caz, ea înseamnă a fi înjunghiat în piept, nu în spate. Unul dintre beneficiile poziției de a face cercetare pe România, dar trăind în afara ei este că la fiecare vizită poți vedea schimbări care aparent rămân invizibile celor care trăiesc acolo. Multe dintre aceste schimbări și avansuri sunt invizibile pentru că ele sunt tangibile, neimpresionante, cotidiene, luate ca atare. Schimbările materiale sunt deseori schimbările mai de durată, dar ele nu aduc cu sine întotdeauna progresul, deoarece oamenii simt
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
nu în spate. Unul dintre beneficiile poziției de a face cercetare pe România, dar trăind în afara ei este că la fiecare vizită poți vedea schimbări care aparent rămân invizibile celor care trăiesc acolo. Multe dintre aceste schimbări și avansuri sunt invizibile pentru că ele sunt tangibile, neimpresionante, cotidiene, luate ca atare. Schimbările materiale sunt deseori schimbările mai de durată, dar ele nu aduc cu sine întotdeauna progresul, deoarece oamenii simt acești pași înainte și înapoi. Anul 1991 a fost haotic, dar plin
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
o țară, să fie redefinit. Sunt pericole să le zic epistemologice (de cunoaștere) ca, atunci când este conturat un obiect de cercetare, gestul definirii în sine să distorsioneze de la bun început ceea ce urmează să fie examinat. Există riscul ca desființarea graniției invizibile formată odinioară de cortina de fier și poate încă de diferite tradiții culturale să fie totuși menținută artificial de cercetătorii care insistă să studieze aceste țări ca formând o zonă aparte. O astfel de optică poartă cu ea presupuneri voalate
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
m-am pomenit făcându-mă de cel mai mare râs neștiind că sâmbătă se joa-că ceva pe Bega!), mi-a mers totul uns. Doamna & Mătușa Babeți m-a plimbat câteva ceasuri prin centrul Timișoarei, arătându-mi câte și câte minunății invizibile pentru turistul grăbit - de la fosta rezervație de trandafiri la casele etniei rrome copiate după vilele de pe Coasta de Azur. Am cumpărat toate ziarele împreună de la un tip căruia voia neapărat să-i facă vânzare. Și care mătușă m-a înțeles
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
de Liszt. Ceaikovski. Patetica. Viorile plâng. Din prima lojă, îl poți auzi pe Vladimir Ziva icnind când dirijează, de parcă ar înghiți începuturi de cuvinte. Ar striga, de-ar putea. Întregul trup se zbate, ca un fluture captiv într-o colivie invizibilă. Zbaterea este însă eliberare; Ziva îl naște pe Ceaikovski, iar spectatorii asistă uluiți la momentul creației. Fermecat de Sibiu Aflat pentru prima oară în România, pianistul și compozitorul Mikhail Petukhov s-a declarat impresionat de Capitala Culturală Europeană, deși concertează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
de lideri ai opoziției. Atacul terorist asupra Statelor Unite din 11 septembrie 2001 a constituit o cotitură în evoluția istorică a NATO. Americanii au suferit un seism psihic: pentru prima dată s-au trezit vulnerabili la ei acasă, iar dușmanul era invizibil și imprevizibil - terorismul internațional. Centrul conflictului mondial se mutase din Europa în Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est. Un prim efect major a fost schimbarea poziției Rusiei, din adversară a extinderii NATO în aliată în războiul contra terorismului (care includea și Cecenia). Rusia
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
Dar o există o cercetare muzicologica românească? Una care să fi mai studiat în anii trecuți din 1989 încoace și altceva decât bătutele căi enesciene? Dacă există, pentru melomanul obișnuit, pentru nespecialistul care vrea să se instruiască, ea este practic invizibilă. Nu mai vorbesc de instrumentele de referință, de dicționare, concertografii, discografii, utile și necesare pe de o parte studenților de conservator, iar pe de altă eventualilor cercetători străini interesați de muzică din spațiul românesc. Nici pentru discuri anul nu a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
se ceartă pentru o pereche de opinci, o căciulă și un bici. Dar acestea nu-s niște vechituri oarecare: opincile te ajută să treci marea ca pe uscat, ca ale lui Tom degețel sau ale Motanului Încălțat; căciula te face invizibil, iar biciul îi împietrește pe dușmani. Făt-Frumos îi împacă furându-le cele trei talismane; cu biciul îi împietrește și cu opincile fuge. Intră nevăzut la soția lui, care-i născuse un fiu. E în culmea bucuriei. Aici are loc o
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]