5,195 matches
-
faptul că cea căreia dorește să-i ia locul e în stare de cele mai cumplite isprăvi, Dida dezvăluie dedesubturile crimei comise odinioară de Marghioala când grupul ei de partizani a fost înconjurat de trupele de securitate. Ea l-a izbit cu ciocanul pe colonelul Paraschivescu, bărbatul ei de atunci, care îl ținea în bătaia puștii pe Ionel. Așa-zisul sacrificiu din dragoste era menit, după Dida, să-i aducă salvarea personală. Ciobănița despre care unii au crezut că a fost
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
republican. Apropierea de Stendhal se face simțită și în modul direct, nemijlocit, de a intra în contact cu istoria privită de la mică distanță, fără perspectiva care ar permite aprecierea de ansamblu a evenimentelor. Cetățenii romani percep realitățile dictaturii pe măsură ce se izbesc de ele : corupție, crime, uzurparea pozițiilor sociale, războaie de jaf, foamete, falsificarea istoriei prin propagandă, proiecte edilitare gigantice, delațiune, supraveghere generalizată, limitarea libertății de mișcare. Atmosfera de teroare e reconstituită din acumularea detaliilor concrete înregistrate spontan și acut de personaje
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
că cele care mi-au dezvăluit viața au fost în mare parte cărțile.” C. Pavese 442. „În lectură nu căutăm idei noi, ci gânduri pe care le-am gândit și pe care pagina citită, capătă o ștampilă de confirmare. Ne izbesc cuvintele altora cu rezonanță, într-o zonă mai de mult a noastră, mai de mult de noi trăită. Făcând-o să vibreze, acele cuvinte ne permit să culegem noi puncte de plecare în forul nostru interior.” C. Pavese 443. „Ce
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
se văd câteva paturi și canapele pe care sforăie niște femei complet îmbrăcate. Cléa îi arată un pat. Ar vrea să-i telefoneze soțului ei, să vadă dacă s-a întors, dar Cléa dispăruse undeva în casă. Rafale de ploaie izbesc violent în ferestre. Așezate în fotolii, două femei, singurele treze, le urmăresc atent conversația. Înțelege că una dintre ele este mama Cléei și că mama și fiica se tot ciondănesc. Cléa primise de la tatăl ei, care i-a lăsat moștenire
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de dincolo de timp, ceasul rău. Suferea de boala lui Pott soțul meu. Tocmai de-asta ne-am stabilit la Bugaz, aproape de sanatoriu." La etaj, oblonul unei ferestre deschise se balansează în voia brizei matinale. Brusc, reflexul unor plete de foc izbește geamul. Acum e sigur, nu visează. E dimineață, e treaz, a băut deja o cafea foarte tare și stă de vorbă cu doamna Segal. De fapt, ea nu mai e aici, a plecat să reflecteze altundeva la tristele ei amintiri
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în șa și a pornit în galop. "Comandantul tocmai a anunțat că premierul a fost asasinat", începu căpitanul cu o mină sumbră. Stupoare generală: când, cum? "Chiar azi. Automobilul primului ministru, care se întorcea acasă la ora prânzului, a fost izbit de altă mașină. El a coborât împreună cu aghiotantul să vadă ce s-a întâmplat și în clipa aia câțiva necunoscuți au deschis focul și i-au doborât." Niște necunoscuți, un fel de a spune, nu era nicio îndoială că asasinii
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și desperecheate, scăpate parcă dintr-un naufragiu, icoanele acestea, prea frumoase și prea multe ca să fie doar mărturia unei credințe arzătoare, lâncezeau între niște ziduri strâmte. Sub ce aștri luptase doamna Dunin cu valurile și de care stâncă i se izbise barca? Glezna fină se balansa sub voalul negru al ciorapului, în raza filtrată prin perdelele, croite pesemne pentru alte ferestre, mai înalte și mai largi. La început, elevele noastre trec prin unele dificultăți. Nu te simți prea singură? Nu mi-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Constantin, învățătorul își șterse două lacrimi: "Și Caterina?" "Mama stă la Galați. Împarte un mic apartament cu prietena ei, Silvia, pe care trebuie că ai întâlnit-o altădată pe la noi..." " Da, da, mi-o aduc foarte bine aminte... Ce te izbea la femeia asta era marea ei bunătate... Îmi cumpăra multe din flecuștețele pe care voi, copiii, le făceați din scoici, deși se vedea bine că nu se înnebunea după ele..." " Da, Silvia e bunătatea întruchipată. Și-a pierdut soțul într-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Arcadi hotărî să-l întâlnească pe rivalul lui chiar în ziua aceea, față în față. Trebuiau să se cunoască și să cadă de acord asupra căii de urmat. Margareta îi atrase atenția că punerea în practică a acestui proiect se izbea de o dificultate majoră. Ahile vorbea româna, maghiara, germana, puțin greaca veche, în timp ce el vorbea rusa, engleza și puțin tătara. Cum se vor înțelege? El făcu un gest dezolat... se vor înțelege dacă trebuie să se înțeleagă, mijloacele contează prea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
bună. Pricepi?" Istvan, care îl ascultă neatent și încordat, surâde palid: "E cam abstract..." Nu, asta privește relația ei cu culorile. Totdeauna a preferat culorile discrete, care-i stăteau bine, pentru că este ea însăși prea colorată. Nu știu când a izbit-o îndoiala, dar, de la un timp, e atrasă de culorile foarte puternice. Și azi, paf! O beretă roșie! Mă asculți?" "Bineînțeles, o beretă roșie, și pe urmă?" Dar e de un roșu de-ți taie respirația, un roșu de steag
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu emoție plantele și florile într-o policromie fără egal. Printre arborii și boschetele exotice zboară fluturi de toate mărimile. Unul era mare și roșu-portocaliu într-un dans aerian riscant, pentru că, îmi spuneam, la cea mai mică neatenție se putea izbi fatal de trunchiurile copacilor. Nici vorbă, el dansa abil și elegant. Până la urmă l-am pierdut din ochi, superbul fluture dispărând în universul lui, iar eu îmi văd de plimbare cu o undă de regret. Rămân însă cu redescoperirea frumuseții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
din grădina-i sunt atrași de bolta plină cu vrăbii. Fântâna dintre arborii vieții își tace izvorul ascultând susurul străbunilor din adâncurile subterane. Pe buze rămâne gustul tristeții, sarabanda imaginilor însoțitoare se pierde și ea printre copacii răvășiți. Cuvintele se izbesc suferind de colțurile sticloase ale stâncii. Unde-i veșnicia? E doar în piatra timpului fără de timp. Veșnicia lui, încă simțindu-se om, e doar în slăbiciunea clipei atinse de-o stea. În urmă, amprentele de gheară temerară a păsării din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
90, aripa conservatoare din Statele Unite a continuat să-i conteste pe liberalii care dețin acum puterea prin alegerea lui Bill Clinton în 1992. Ori de cîte ori Clinton încearcă să promoveze ceva din programul său parțial liberal, propunerile sale se izbesc de opoziția consecventă a conservatorilor; lucru care nu s-a întîmplat în cazul lui Reagan, care a fost lăsat să-și aplice imediat programul său economic (probabil datorită faptului că era puternic susținut de mass-media și de oamenii de afaceri
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ridică, dar îi atrage pacientului atenția asupra rolului pe care îl joacă îngrijorarea. N-ar trebui să ne suprindă faptul că pacientul va identifica grijile pe care și le face în legătură cu lifturile (de exemplu, că s-ar putea strica sau izbi de pămînt). Dar cel mai important este ca terapeutul să atragă atenția asupra paradoxului situației: deși își dă seama că situația este în general lipsită de riscuri, resimte totuși anxietate. Favorizarea înțelegerii tratamentului și a cooperării pacientului Odată ce se recîștigă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în secolele următoare, studiați-le bine, și veți vedea că rațiunea lor de a fi se află în existența acelui mic buton (amorul propriu) și prea puțin în motive intelectuale. Când vine vorba despre prestigiul personal putem vedea cum ne izbim de un perete, putem observa cu ușurință prăbușirea unei țări, a unor popoare, a lumii întregi; va exista veșnic o deformare egoistă care se va impune spunând: eu am dreptate! 15. Numai Dumnezeu ne oferă o bază unică și absolută
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
-se de necesitatea reformei, toți cei chemați să o realizeze (Ministerul Educației Naționale, inspectoratele școlare, corpul profesoral în ansamblu), dar și beneficiarii (elevii, studenții, părinții) se vor implica în implementarea ei. Trebuie să avem în vedere că o reformă adevărată izbește în numeroase interese personale și lovește în deprinderi înrădăcinate; înainte de a fi făcută, cei care o preconizează trebuie să facă o vie propagandă pentru a pregăti și, eventual, pentru a menaja spiritele celor care vor fi atinși. Nici o reformă nu
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Electronii joacă, în acest caz, rolul „sondei” (particule alfa) din cazul experimentului pe atomi. Se constată că majoritatea electronilor lansați asupra unui proton nu-și schimbă direcția de deplasare, iar alții, un număr mai mic, sunt deviați ca și cum s-ar izbi de bile minuscule, aflate în interiorul protonului. Experimentul se poate realiza și prin bombardarea neutronului. Aceste mici bile sunt tocmai quark-urile căutate. S-a pus întrebarea: pot oare exista quark-uri individuale așa cum există, de exemplu, electronii? Fizicienii au răspuns negativ la
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
chiar european. Actul preliminariu de la San-Stefano nu ține însă în seamă aceste considerațiuni; și România, după ce luase o parte activă și folositoare la război, se află dodată în fața unui tractat încheiat în neștirea ei și carele, numai spre a o izbi în interesele ei vitale și în cele mai temeinice ale ei drepturi, se ocupa de dânsa. Prin acel tractat Rusia, învoindu-se d-a dreptul și între sine cu Turcia, își rezerva putința de a da Dobrogea, ce-i era
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
inițială de inferioritate uzinelor "Skoda". Așa se explică deci intervenția lui Eduard Beneș pe lîngă Gheorghe Tătărăscu. Personal, Gheorghe Tătărăscu văzuse de la început repercusiunile internaționale ale afacerii "Skoda" și căutase pe căi lăturalnice să reducă din importanță și senzațional. Se izbise însă de intransigența lui Grigore Iunian și de violența intervențiilor la tribuna Camerei a doctorului N. Lupu. Mai era încă un obstacol, regele. Ostilitatea între Iuliu Maniu și rege era deschisă. Afacerea "Skoda" era un prilej pentru a fi exploatată
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
modifică ortografia, vocabularul, numele orașelor, al străzilor, în scop de a șterge orice urmă de latinitate. Istoria României trebuie neapărat să înceapă din anul ocupației rusești! Și toate acestea se întîmplă, se fac în fața unei lumi occidentale inerte și ca izbită de paralizie. O lume care, în realitate, nu mai crede în ideea de libertate. Aproape că nu se mai încearcă, astăzi, să se vorbească de demnitatea omului, pentru că sînt vorbe care s-au uzat. Asistăm la un fel de decivilizare
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
era un viraj în stânga, am auzit un zgomot și am văzut că roata din față dreapta a luat-o înainte. M-am speriat, fiindcă acolo era un copil, și roata a trecut la câțiva centimetri de el. Roata s-a izbit de un stâlp și a sărit în sus. Se rupsese fuzeta. Ca să merg mai departe, a trebuit să mă urc în mașina de siguranță”. Duminică, 26 - luni, 27 noiembrie. Mihai îl însoțește pe Carol la partidele de vânătoare desfășurate la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Pătrunde în Sferă, unde nu este teamă de moarte sau speranța în viața de apoi, unde ești eliberat de necazurile vieții sau de nevoia de salvarea sufletului. Ești tu însuți Tao. Fii tu însuți, acum, o piatră de care se izbesc zadarnic valurile vieții. “ La sfârșit, am revenit în Asakusa revigorați și încărcați cu energia pozitivă a locurilor vizitate ce ni s-a transmis și nouă. Soarele apune, luminile se aprind, iar forfota orașului continuă și noaptea, ultima noapte de stat
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
de frigul aspru al iernilor de la munte erau prea În răspăr cu obrajii lor bucălați, cu rasele din stofă fină și cu crucile de aur bătute cu pietre prețioase. Dar toate Încercările de a-l goni pe ciudatul necunoscut se izbiră de rezistența celor doi prinți. Mai ales Conrad, fire pragmatică, prea puțin Înclinat spre reverii mistice și adesea absent de la liturghie, Îl vizita cu regularitate. Bătrânul morocănos Îl primea cu simpatie și afecțiune părintească, fără a arăta Însă vreo urmă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
eu încă dormeam. În clipa în care Neamțul deschidea ușa vagonului, împingând-o, zgomotul produs de cele două role, precum și izbitura ușii ajunsă la capăt de traseu au fost atât de puternice, încât m-au deșteptat brusc. Ceea ce m-a izbit extraordinar în primul moment a fost lumina. Parcă aș fi fost orbul din naștere căruia, după o viață trăită în beznă, Hristos, în chip miraculos, îi redă lumina ochilor, într-o zi de sâmbătă. Valuri de lumină albastră mă potopeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
căzute de-a lungul hornului luaseră foc. Prin partea superioară a hornului ieșeau o mulțime de scântei înveșmântate în fumul iute și sufocant. Ninsoarea se întețise și viscolul executa acum, într-un iureș de cavalerie mongolă, "Dansul săbiilor" de foc, izbind cu putere demențială, înțepând, tăind, șfichiuind făptura umană care lupta disperată să ne salveze de la un dezastru iminent. Era o nouă versiune a lui Haciaturian, de dimensiuni urieșești, neobosită și impresionantă. Cu capul descoperit în vijelia vântului, așa cum se repezise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]