5,988 matches
-
de 27/28 noiembrie 1944. Forțele vizate pentru realizarea planurilor de scoatere a României din tabăra sovietică 4.1. Mișcarea Legionară După o scurtă perioadă de participare la guvernare și pierderea confruntării cu generalul Ion Antonescu în ianuarie 1941, unii legionari și-au găsit refugiul în Germania, alții au rămas în România. Cei din urmă au ajuns în închisori, încadrați în unități de reabilitare pe frontul de est sau lăsați într-o libertate strict supravegheată. Mișcarea Legionară se găsea într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
după ce mai multe comandamente clandestine fuseseră succesiv demantelate de autoritățile antonesciene. în condițiile stării de război, o parte dintre cadrele legionare erau dispersate cu instituțiile la care lucrau. S-a adăugat faptul că după lovitura de stat de la București unii legionari s-au retras cu armatele germane. De asemenea, un număr important de legionari se aflau în închisori și lagăre. Conform datelor deținute de autoritățile române, în august 1944 erau identificați 32.000 de legionari, 1.926 dintre aceștia fiind dispăruți
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
stării de război, o parte dintre cadrele legionare erau dispersate cu instituțiile la care lucrau. S-a adăugat faptul că după lovitura de stat de la București unii legionari s-au retras cu armatele germane. De asemenea, un număr important de legionari se aflau în închisori și lagăre. Conform datelor deținute de autoritățile române, în august 1944 erau identificați 32.000 de legionari, 1.926 dintre aceștia fiind dispăruți (858 fugiți în străinătate, iar 1.068 ascunși în țară), aproximativ 680 aflându
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lovitura de stat de la București unii legionari s-au retras cu armatele germane. De asemenea, un număr important de legionari se aflau în închisori și lagăre. Conform datelor deținute de autoritățile române, în august 1944 erau identificați 32.000 de legionari, 1.926 dintre aceștia fiind dispăruți (858 fugiți în străinătate, iar 1.068 ascunși în țară), aproximativ 680 aflându-se în închisori. în orașele țării, exceptând capitala, erau 8.744 de legionari, dintre care 311 în închisori, 31 în lagăre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în august 1944 erau identificați 32.000 de legionari, 1.926 dintre aceștia fiind dispăruți (858 fugiți în străinătate, iar 1.068 ascunși în țară), aproximativ 680 aflându-se în închisori. în orașele țării, exceptând capitala, erau 8.744 de legionari, dintre care 311 în închisori, 31 în lagăre, iar 153 dispăruți. Dacă imediat după 23 august 1944 s-a crezut că legionarii vor beneficia și ei de decretul regal de amnistie, speranțele lor aveau să se prăbușească în scurtă vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ascunși în țară), aproximativ 680 aflându-se în închisori. în orașele țării, exceptând capitala, erau 8.744 de legionari, dintre care 311 în închisori, 31 în lagăre, iar 153 dispăruți. Dacă imediat după 23 august 1944 s-a crezut că legionarii vor beneficia și ei de decretul regal de amnistie, speranțele lor aveau să se prăbușească în scurtă vreme. în Convenția de armistițiu din 12 septembrie același an, la articolul 15 era prevăzută obligația pentru România de a desființa „organizațiile prohitleriste
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în Convenția de armistițiu din 12 septembrie același an, la articolul 15 era prevăzută obligația pentru România de a desființa „organizațiile prohitleriste de tip fascist” de pe teritoriul său. Luna următoare, Ministerul de Interne (MAI) avea să dispună arestări în rândurile legionarilor, fiind vizate următoarele categorii: „foști conducători de marcă, condamnați la pedepse grele și legionarii capabili de acte de violență sau teroare”. Numai Inspectoratul General al Jandarmeriei intenționa să aresteze și să interneze în lagăre 1.000 de legionari între 12
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
obligația pentru România de a desființa „organizațiile prohitleriste de tip fascist” de pe teritoriul său. Luna următoare, Ministerul de Interne (MAI) avea să dispună arestări în rândurile legionarilor, fiind vizate următoarele categorii: „foști conducători de marcă, condamnați la pedepse grele și legionarii capabili de acte de violență sau teroare”. Numai Inspectoratul General al Jandarmeriei intenționa să aresteze și să interneze în lagăre 1.000 de legionari între 12 și 16 octombrie 1944. Totuși, până la 19 noiembrie au fost arestați numai 972 de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în rândurile legionarilor, fiind vizate următoarele categorii: „foști conducători de marcă, condamnați la pedepse grele și legionarii capabili de acte de violență sau teroare”. Numai Inspectoratul General al Jandarmeriei intenționa să aresteze și să interneze în lagăre 1.000 de legionari între 12 și 16 octombrie 1944. Totuși, până la 19 noiembrie au fost arestați numai 972 de legionari, dar 264 dintre aceștia au fost eliberați în urma verificărilor operate de o comisie instituită de MAI. Din teritoriul rural au rămas internați 708
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
capabili de acte de violență sau teroare”. Numai Inspectoratul General al Jandarmeriei intenționa să aresteze și să interneze în lagăre 1.000 de legionari între 12 și 16 octombrie 1944. Totuși, până la 19 noiembrie au fost arestați numai 972 de legionari, dar 264 dintre aceștia au fost eliberați în urma verificărilor operate de o comisie instituită de MAI. Din teritoriul rural au rămas internați 708 legionari. Presiunile pentru întemnițarea legionarilor veneau îndeosebi din partea autorităților sovietice de ocupație, deși voci foarte puternice se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
între 12 și 16 octombrie 1944. Totuși, până la 19 noiembrie au fost arestați numai 972 de legionari, dar 264 dintre aceștia au fost eliberați în urma verificărilor operate de o comisie instituită de MAI. Din teritoriul rural au rămas internați 708 legionari. Presiunile pentru întemnițarea legionarilor veneau îndeosebi din partea autorităților sovietice de ocupație, deși voci foarte puternice se auzeau și din interior, mai ales din partea formațiunilor aflate la stânga eșichierului politic. Cu toate acestea, până la începutul lunii martie 1945 arestările nu au cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
octombrie 1944. Totuși, până la 19 noiembrie au fost arestați numai 972 de legionari, dar 264 dintre aceștia au fost eliberați în urma verificărilor operate de o comisie instituită de MAI. Din teritoriul rural au rămas internați 708 legionari. Presiunile pentru întemnițarea legionarilor veneau îndeosebi din partea autorităților sovietice de ocupație, deși voci foarte puternice se auzeau și din interior, mai ales din partea formațiunilor aflate la stânga eșichierului politic. Cu toate acestea, până la începutul lunii martie 1945 arestările nu au cunoscut o extindere deosebită, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în URSS, în ianuarie 1945, aveau să restrângă în mod simțitor posibilitățile de recrutare pentru acțiunea lui A. Schmidt. Acum mai bine de patru decenii se considera o problemă deschisă dacă a existat sau nu o legătură directă între activitățile legionarilor și germanilor în iarna 1944-1945 și deportarea etnicilor germani în URSS. Până în acest moment nu deținem informații punctuale care să ne permită afirmarea acestui lucru. înclinăm totuși să credem că a fost doar o întâmplare ridicarea germanilor din România concomitent
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Eforturi deosebite s-au depus pentru identificarea militarilor germani lăsați cu scopuri informative în România, după retragerea trupelor germane. Așa a fost cazul cu Willy Wilhelm Frank, din SS, a cărui misiune consta în organizarea unor nuclee răzlețe de germani, legionari și dezertori români, care să fie capabile să atace trupele sovietice în drum spre front, periclitând și transporturile militare sovietice. Radiotelegrafistul lui Frank ar fi fost Eugen Rațiu, nimeni altul decât fratele vitreg al lui Horia Sima. într-adevăr, Eugen
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Serviciului Special de Informații, a ordonat Secției a IV-a din același organism informativ să supravegheze activitatea Grupului Etnic German, pe cetățenii Reich-ului, precum și pe cei care - germani sau români - erau agenți ai serviciilor germane de informații. Oricum, prin supravegherea legionarilor, se ajunsese și la urmărirea germanilor care-i sprijineau. Serviciile germane au primit o lovitură puternică în urma acțiunii românești de la 23 august 1944, pierzând suportul pe care îl aveau din partea Legației Reich-ului la București, precum și libertatea de mișcare din timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un comandament care superviza acțiunile forțelor progermane din România, compus din: delegați ai SS-ului, conduși de căpitanul inginer Piff, care lucrase vreme îndelungată la Ploiești, fiind și agent al Gestapo-ului; delegați ai „Armatei Naționale” (structură militară încropită din legionari și soldați români surprinși de evenimentele din august 1944 în Germania sau căzuți prizonieri după aceea), sub comanda unui maior român; delegați legionari, sub conducerea directă a lui Horia Sima. Unele servicii germane făcuseră pregătiri încă din primăvara anului 1944
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
îndelungată la Ploiești, fiind și agent al Gestapo-ului; delegați ai „Armatei Naționale” (structură militară încropită din legionari și soldați români surprinși de evenimentele din august 1944 în Germania sau căzuți prizonieri după aceea), sub comanda unui maior român; delegați legionari, sub conducerea directă a lui Horia Sima. Unele servicii germane făcuseră pregătiri încă din primăvara anului 1944 pentru instruirea luptătorilor care urmau să acționeze în spatele frontului sovietic. La începutul lunii aprilie 1944, zeci de etnici germani din România urmau cursuri
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de voluntari au fost atașați la Jagdverband Südost și trimiși pentru instrucție specială în școala de sabotaj SS de lângă Neustrelitz. încă un grup a fost instruit de Militärisches Amt, descendenta directă a Abwehr-ului. în paralel cu acțiunile desfășurate în România, legionarii fideli lui Sima - care va constitui, oficial la 10 decembrie 1944, „Guvernul Național Român”, cu sediul la Viena - au pus bazele unei „Armate Naționale”, care să lupte alături de Germania. Deși nucleul acestei armate l-au constituit legionarii, grosul trupelor era
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
desfășurate în România, legionarii fideli lui Sima - care va constitui, oficial la 10 decembrie 1944, „Guvernul Național Român”, cu sediul la Viena - au pus bazele unei „Armate Naționale”, care să lupte alături de Germania. Deși nucleul acestei armate l-au constituit legionarii, grosul trupelor era reprezentat de prizonieri de război și de refugiați. Centrul de instruire a fost stabilit la Grosskirschbaum, aproape de Frankfurt am Oder, de unde s-a mutat la Döllersheim, la 90 de km nord-vest de Viena. în afară de aceste mari centre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
salvare, atacuri punctuale, observații și informații, organizare de grupuri de rezistență”. Instruirea echipelor legionare, în școli speciale de radiotelegrafie sau „de distrugere”, ce urmau a fi trimise în România, a durat până în noiembrie 1944. Fiecare echipă avea în frunte un legionar, desemnat personal de Horia Sima. Misiunile declarate constau în stabilirea contactelor cu organizațiile județene și regionale ale Mișcării Legionare din țară, constituirea de grupuri legionare în munți, crearea depozitelor de arme și muniții, strângerea legăturilor între legionari și atragerea tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în frunte un legionar, desemnat personal de Horia Sima. Misiunile declarate constau în stabilirea contactelor cu organizațiile județene și regionale ale Mișcării Legionare din țară, constituirea de grupuri legionare în munți, crearea depozitelor de arme și muniții, strângerea legăturilor între legionari și atragerea tuturor acestora de partea facțiunii simiste, așteptarea dispozițiilor pentru declanșarea acțiunii, evitându-se expunerea legionarilor din lagăre și închisori la represalii în cazul unor acte izolate ale celor din libertate contra autorităților. în privința mijloacelor, germanii asigurau partea materială
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
județene și regionale ale Mișcării Legionare din țară, constituirea de grupuri legionare în munți, crearea depozitelor de arme și muniții, strângerea legăturilor între legionari și atragerea tuturor acestora de partea facțiunii simiste, așteptarea dispozițiilor pentru declanșarea acțiunii, evitându-se expunerea legionarilor din lagăre și închisori la represalii în cazul unor acte izolate ale celor din libertate contra autorităților. în privința mijloacelor, germanii asigurau partea materială: arme, muniții, îmbrăcăminte, avioane pentru lansarea persoanelor și echipamentului, bani ș.a.m.d., iar legionarii și „Armata
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-se expunerea legionarilor din lagăre și închisori la represalii în cazul unor acte izolate ale celor din libertate contra autorităților. în privința mijloacelor, germanii asigurau partea materială: arme, muniții, îmbrăcăminte, avioane pentru lansarea persoanelor și echipamentului, bani ș.a.m.d., iar legionarii și „Armata Națională” puneau la dispoziție oamenii. Echipele erau compuse din cinci-nouă (potrivit altor surse, șase-opt) persoane. Ele aveau în dotare: un aparat de radioemisie portabil, patru-cinci pistoale automate de tip rusesc, două grenade defensive pentru fiecare parașutist, o busolă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se desfășoare reorganizarea Mișcării Legionare din țară, capabilă să susțină activitatea centrelor de rezistență prin recrutarea de noi membri pentru acestea, procurarea de arme, muniții, explozibili, alimente, acte false, punerea la dispoziție a caselor conspirative, organizarea evadării în masă a legionarilor aflați în închisori și lagăre, culegerea de material informativ cu caracter militar, politic și social, furnizate apoi germanilor. Conform legionarilor implicați în rezistență, misiunea punctuală pe care o aveau echipele, trasată de comandamentul german și de Horia Sima, cuprindea două
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acestea, procurarea de arme, muniții, explozibili, alimente, acte false, punerea la dispoziție a caselor conspirative, organizarea evadării în masă a legionarilor aflați în închisori și lagăre, culegerea de material informativ cu caracter militar, politic și social, furnizate apoi germanilor. Conform legionarilor implicați în rezistență, misiunea punctuală pe care o aveau echipele, trasată de comandamentul german și de Horia Sima, cuprindea două faze. Prima era cea „informativă: mișcări de trupe, probleme militare, economice, politice, culese după un sistem de organizare pe specialități
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]