4,839 matches
-
Arvinte, la Centrul Cultural German din Iași, 11 martie 2003. 32. Traducerea textului biblic, între abordarea filologica și interpretarea confesionala, raport prezentat în deschiderea Simpozionului “Traducerea Bibliei în actualitate”, Institutul Teologic “Emanuel”, Oradea, 11 aprilie 2003. 33. Limite ale creativității lexicale în terminologia filosofica actuala, comunicare prezentată în cadrul Simpozion Internaționl ”Limba și literatura română în spațiul etnocultural dacoromânesc și în diaspora”, Iași, 23 24 mai 2003. 34. Saussure, astăzi. Concluziile unui recent colocviu internațional de lingvistică funcțională, comunicare prezentată în cadrul Zilelor
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
discuție la care participă Ștefan Afloroaiei, Liviu Antonesei, Alexandru Călinescu, Valeriu Gherghel și Eugen Munteanu, în “Convorbiri literare”, nr.5 6 7, 1992, p. 12 14. 12. Ortografia și ignoranța fudula, în “Cronică”, nr. 8 (1993), p. 12. 13. Note lexicale (cuvinte de sorginte biblică în limba română) în cadrul rubricii “Viața cuvintelor” a emisiunii “Planetă radio”, la Radio “România Actualități”: mărturie (joi, 23 dec. 1993, orele 1515 1520), primenire (miercuri, 5 ianuarie 1994, orele 1530 1545), carne vie, apa vie (vineri
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
aprilie 1994, orele 1530 1536), pîinea noastră cea de toate zilele (6 iulie 1994, orele 1530 1536 — partea I; 13 iulie 1994, orele 1530 1536 — partea a ÎI a; 28 iulie 1994, orele 1530 1536 — partea a III a), Elemente lexicale de origine latină dispărute din limba ( 9 august, 1994, orele 1530 1536 — partea I; 5 septembrie 1994, orele 1530 1536 — partea a ÎI a; 12 septembrie 1994, orele 1530 1536 — partea a III a), pronia (6 octombrie 1994, orele 1530
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Limba de lemn (sau limbajul de lemn) este un termen lingvistic care desemnează un limbaj fără conținut ideatic consistent, plin de clișee. După cum spunea George Pruteanu: „"În sensul ei clasic, limba de lemn este jargonul complex, cu particularități lexicale, topice și stilistice, elaborat de puterea totalitară pentru a-și obscuriza discursul. Limba de lemn este astfel opusul transparenței, ea trebuie descifrată, citită printre rînduri"”. Acest termen desemnează, printre altele, limba utilizată de oficialitățile regimurilor comuniste. Termenul traduce / calchiază expresia
Limbă de lemn () [Corola-website/Science/309678_a_311007]
-
de lingvistul Dimitrie Macrea: compoziția etimologică a 49.642 de cuvinte și variante înregistrate în DLRM (Dicționarul limbii romîne moderne, publicat în 1958) este clasificabilă în 76 de grupe, dintre care numai 14 depășesc procentajul de 1%. Vocabularul principalelor grupuri lexicale: latine 20,02%, slave vechi 7,98%, bulgare 1,78%, bulgaro-sârbe 1,51%. Alte elemente lexicale: turce 3,62%, maghiare 2,17%, neogrecești 2,37%, franceze 38,42%, latine literare 2,39%, italiene 1,72%, germane 1,77%. Din categoria
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
Dicționarul limbii romîne moderne, publicat în 1958) este clasificabilă în 76 de grupe, dintre care numai 14 depășesc procentajul de 1%. Vocabularul principalelor grupuri lexicale: latine 20,02%, slave vechi 7,98%, bulgare 1,78%, bulgaro-sârbe 1,51%. Alte elemente lexicale: turce 3,62%, maghiare 2,17%, neogrecești 2,37%, franceze 38,42%, latine literare 2,39%, italiene 1,72%, germane 1,77%. Din categoria substratului pot face parte lexemele de origine nesigură 2,73%, de origine necunoscută 5,58% și
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
prin care aceste teme și motive iau ființă în opera poetului național. Astfel în "Tehnica interioară" sunt inventariate modalitățile estetice prin care elementele de decor pot fi internalizate, în timp ce în "Tehnica interioară" sunt evidențiate elementele de sintaxă, abaterile morfologice sau lexicale și prozodice specifice idiolectului eminescian. Dacă în ediția I criticul se ocupă exclusiv de biografia marelui povestitor din Humulești, în ediția a doua, din 1964, la volumul inițial se adaugă vaste considerații asupra operei. Contrazicând opinia că Ion Creangă ar
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
locuțiuni pentru aproape toate părțile de vorbire, excepție făcând, după unii lingviști, numeralul și articolul, după alții numai articolul, locuțiuni numerale fiind considerate numeralele distributive ("câte doi, câte trei, câte un sfert" etc.). Astfel există locuțiuni: Din punct de vedere lexical, locuțiunea se caracterizează prin unitate semantică realizată prin pierderea individualității cuvintelor componente. În unele locuțiuni supraviețuiesc cuvinte arhaice care nu mai sunt folosite în limba actuală sau există cuvinte din graiuri neacceptate de standardul limbii în afara locuțiunilor, de exemplu adverbul
Locuțiune () [Corola-website/Science/309901_a_311230]
-
strânsă astfel s-a ridicat la 579.400 lei. Regia aparține lui Ion Timuș, care, deși neexperimentat, a reușit să imprime acțiunii o desfășurare dinamică. În anumite momente se simte totuși mâna lui Jean Georgescu, mai ales în sfera umorului lexical și a dialogului colorat. Imaginea filmului a fost asigurată de operatorul german Leo Schwedler, de la studiourile UFA (Universum Film AG) din Berlin. Acesta venise în țară în 1926 și apucase să filmeze scurt metrajul „Lache în harem”. Imaginea filmului este
Maiorul Mura () [Corola-website/Science/309284_a_310613]
-
se documenta asupra înaintării turcilor în Europa» (COp, III, 225), adică "Geschichte des Osmanischen Reiches", după cum ne înștiințează G. Călinescu, fără a fi cunoscut la acea dată paternitatea eminesciana a traducerii "Fragmentelor"...; Eminescu ajunsese la Hammer prin intermediul lui Hurmuzaki. Elementele lexicale particulare întâlnite atât în traducerea "Fragmentelor"... cât și în "Scrisoarea III", datorită elaborării sincrone, ilustrează și teritoriul transpunerilor: a) «...îndrăznețul Sultan, simțindu-se mare în puterea să, se fălea că de pe pristolul bisericii Sf. Petru din Romă își va pune
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
imposibil de separat prin frontiere clare a fost Leonard Bloomfield (1935), care vorbea despre „arii dialectale” ("dialect areas"). Totodată, el preciza că pot fi stabilite linii de demarcație, numite izoglose, numai pe baza unor elemente de limbă, adică trăsături fonetice, lexicale, gramaticale diferite. Când variantele lingvistice înrudite dintr-o arie geografică formează un continuum, distribuția lor este marcată de o relație directă, monotonă, între distanța geografică și cea lingvistică. Calitatea continuității între dialecte poate fi influențată de existența limbilor standard. Un
Continuum dialectal () [Corola-website/Science/304980_a_306309]
-
100-200 cuvinte de origine dacică, ce denumesc părți ale corpului omenesc, funcții fiziologice, boli, stări afective, relații familiale, încălțăminte, îmbrăcăminte, locuință, gospodărie, floră și faună (cele mai multe) etc. Pe lângă celelalte moșteniri daco-getice, cuvintele de origine dacică, intrate definitiv în fondul principal lexical al limbii române, arată încă o dată că poporul român este continuatorul civilizației și culturii daco-geților. În scrierile lor cu caracter literar și istoric, Sofocle, Herodot și Tucidide oferă primele informații despre geto-daci, populațiile ce trăiau în regiunile Dunării de Jos
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
se pot distinge net prin câte o serie de trăsături specifice. Multe trăsături sunt comune mai multor grupuri de dialecte, mai ales celor învecinate, existând un continuum dialectal. Diferențele dintre regiunile dialectale sunt mai ales fonetice, dar există și diferențe lexicale, mai puțin gramaticale. Între dialectele din Ungaria și cele din afara ei, precum și dintre acestea și limba comună, diferențele sunt mai mari decât cele care disting dialectele din Ungaria între ele și ansamblul lor în raport cu limba comună. Începând cu a doua
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
sunt destul de multe cuvinte diferite. Exemple de cuvinte de aceeasi origine, dar cu forma diferită de cele din sârbă și croată: Exemple de cuvinte diferite, cu același sens în muntenegreană, sârbă și croată: Și forma în care se adaptează împrumuturile lexicale poate să difere în muntenegreană: Ca si graiurile croate de pe coasta Adriaticii, muntenegreană are mai multe împrumuturi din limba italiană decât sârbă. Exemple:
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
limbă. Anumiți lingviști, precum J.R.R. Tolkien, au creat limbi fantastice, deseori doar cu scop literar. Una din limbile lui Tolkien se numește quenya și include alfabet și pronunție proprie. Stilul unei limbi" reprezintă modul în care sunt utilizate resursele acesteia (lexicale, fonetice, morfologice, sintactice și topice) și care caracterizează un vorbitor sau o colectivitate. Există două mari categorii ale stilului: "Stilul individual" se caracterizează printr-un mare grad de reflexibilitate, aflat în raport invers proporțional cu tranzitivitatea limbajului. Utilizarea individuală a
Limbă (comunicare) () [Corola-website/Science/306002_a_307331]
-
s-a implementat ideologia unei identități moldovenești separate, inclusiv definirea unei limbi moldovenești, distinctă de limba română. În 1938, prin decretul din 23 mai a fost reintrodus în RASSM alfabetul chirilic (de data asta în varianta rusească) și numeroase împrumuturi lexicale și calcuri din limba rusă. În Basarabia, guvernarea sovietică a inițiat o politică de asimilare a etnicilor români. Elita populației românești a fost deportată în Siberia, la fel ca în Bucovina. Au fost aduși ruși și ucraineni care au fost
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
și de alți autori. Prin cele două noțiuni, limbile sunt diferențiate nu numai din punct de vedere pur lingvistic sau „intralingvistic”, ci și sociolingvistic. O limbă "abstand" este una suficient de distantă față de celelalte prin trăsăturile sale fonologice, gramaticale și lexicale, încât să nu poată fi considerată dialectul altei limbi, neputând exista înțelegere reciprocă între utilizatorii ei și cei ai altei limbi. Kloss nu furnizează criterii pentru măsurarea distanței dintre limbi. În lipsa lor, cercetătorii dau exemple de limbi despre care se
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
a stării și modul în care are loc acțiunea sau evenimentul. După altă părere, cele două categorii se disting prin mijloacele lor de exprimare: aspectul ar fi exprimat prin mijloace gramaticale, iar modul de acțiune ar fi inclus în sensul lexical al verbului fără afixe de derivare sau dat de asemenea afixe. Alții consideră moduri de acțiune numai ceea ce este exprimat prin afixe. Și printre lingviștii care țin seama numai de aspect există divergențe notabile în tratarea și descrierea categoriilor acestuia
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
asemenea afixe. Alții consideră moduri de acțiune numai ceea ce este exprimat prin afixe. Și printre lingviștii care țin seama numai de aspect există divergențe notabile în tratarea și descrierea categoriilor acestuia, din cauză că aspectul este determinat de mai mulți factori: sensul lexical al verbului, morfologia sa, verbe auxiliare, forme verbale temporale, tipul complementelor verbului etc.. Lingvistica diferitelor limbi nu s-a ocupat și nu se ocupă cu același interes de aspecte și de modurile de acțiune. În cazul unor limbi precum cele
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
interes de aspecte și de modurile de acțiune. În cazul unor limbi precum cele slave ele sunt tratate deja demult în mod aprofundat, deoarece în acestea aspectele constituie un sistem relativ coerent. Sunt frecvente perechile de verbe cu același sens lexical, dar de aspecte diferite, în opoziția dintre acestea este marcată uneori prin lipsa unui afix gramatical la unul dintre verbe și un afix la celălalt, alteori prin afixe diferite. Relativ nu de mult timp se ocupă mai mult sau mai
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
niciunul ca mod de acțiune, deși Bussmann 1998 are un articol „Aktionsart”, iar Crystal 2008 menționează modul de acțiune la articolul „Aspect”. Având în vedere caracteristicile limbii engleze, aceste aspecte sunt exprimate de exemplele date mai ales prin sensul lor lexical, eventual împreună cu contextul lor: Printre gramaticile limbilor standard din diasistemul slav de centru-sud sunt unele care iau în seamă numai aspecte și subcategorii ale acestora, pe care altele le consideră moduri de acțiune, acestea din urmă distingând aspectele de modurile
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
diferite în funcție de limbă. În limbile slave și în limba maghiară cele mai importante sunt afixele gramaticale. În alte limbi, precum engleza sau cele romanice, mijloacele gramaticale sunt mai degrabă formele verbale temporale, verbele auxiliare și contextul sintactic, dar și sensul lexical este un mijloc important de marcare a aspectelor și a modurilor de acțiune. În aceste limbi, ca și în cele slave în general, aspectele și modurile de acțiune sunt exprimate mai ales prin afixe, adică prefixe și sufixe, respectiv lipsa
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
lipsa acestora. Se formează verbe perfective din imperfective și verbe imperfective din perfective, alcătuindu-se astfel perechi. Verbe perfective din imperfective se formează în două feluri: Verbe imperfective din perfective se pot forma: Sunt relativ puține verbele al căror sens lexical include aspectul imperfectiv și nu au pereche perfectivă. Astfel de verbe sunt "postojati" „a exista”, "stanovati" „a locui”, "uticati" „a influența”. Sunt și verbe care nu au pereche fiindcă sunt biaspectuale. Aspectul lor este dat de context. Așa este, de
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
perfectivă ("létezik" „a exista”, "megbocsát" „a ierta”, "gondoz" „a îngriji”, "elüldögél" „a ședea”) și sunt mai multe verbe biaspectuale: "modernizál" „a moderniza”, "létesít" „a înființa”. Aspectele și modurile de acțiune pot fi exprimate de înseși rădăcinile verbale prin sensul lor lexical, precum și prin prefixe și sufixe. Marca aspectelor este în primul rând prezența sau absența unui prefix. În general, prefixul face ca verbul să fie perfectiv. Unele perechi de verbe imperfectiv vs. perfectiv constau din verbe cu același sens lexical: "ír
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
lor lexical, precum și prin prefixe și sufixe. Marca aspectelor este în primul rând prezența sau absența unui prefix. În general, prefixul face ca verbul să fie perfectiv. Unele perechi de verbe imperfectiv vs. perfectiv constau din verbe cu același sens lexical: "ír" vs. "megír" „a scrie”, "olvas" vs. "elolvas" „a citi”, "virágzik" vs. "kivirágzik" „a înflori”. În alte cazuri, prefixul schimbă mai mult sau mai puțin sensul lexical al verbului și totodată îl face perfectiv: "megy" „a merge” vs. "kimegy" „a
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]