4,823 matches
-
Române (1919), primul institut românesc de lingvistică. Va fi numit membru în delegația României la Liga Națiunilor de la Geneva (1922 - 1925). Devine reprezentantul României la Institutul Internațional de Cooperație Intelectuală de pe lângă Societatea Națiunilor (1922) și membru în Comitetul Internațional de Lingvistică începând cu anul 1936. Din 1926, profesor de filologie română la Universitatea din Cluj. A condus revistele "Glasul Bucovinei" din Cernăuți (1918) și "Cultura" din Cluj (1924). După crearea Legiunii Arhanghelului Mihail, Sextil Pușcariu își manifestă simpatia față de mișcarea extremistă
Sextil Pușcariu () [Corola-website/Science/297576_a_298905]
-
strălucitor și non-conformist. Toma Pavel s-a expatriat în Franța în vara anului 1969. După doi ani, în 1971, își susținea deja teza de doctorat la Universitatea din Paris sub îndrumarea lui A. J. Greimas. Devine apoi la Departamentul de Lingvistică al Universității din Ottawa (1971), unde profesează până în anul 1981. După 1981, va preda mai ales literatură, filozofie și studii culturale la Universitatea din Montréal (1981-1986) apoi la universități din Statele Unite: Santa Cruz (California) (1986-1989) și Princeton (1989-1999). Actualmente este
Thomas Pavel () [Corola-website/Science/297618_a_298947]
-
manifestă interesul pentru studiu, pasiune moștenită probabil de la tatăl ei, Vladislav Sklodowski, profesor de matematică și fizică la un liceu, care a studiat la Universitatea din Sankt Petersburg. Acesta era un bărbat inteligent care excela în aproape orice domeniu, inclusiv lingvistică și istorie. Mama sa, Bronisława Bugoska, era instructoare și apoi directoare la un pension de fete. Tânăra Maria Sklodowska nu are parte de o copilărie prea fericită. În 1876, sora ei, Zofia, moare de tifos exantematic, iar mama, care suferea
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
susține că termenul "Crăciun" este un cuvânt de origine daco-tracă legat de sărbătorile focului cu ocazia solstițiului de iarnă. Precum și în „bucată de lemn”, în („Crăciun”, dar și „creangă”/„cracă”) tot așa și în ar însemna „crenguță”/„crăcuță”. Aceasta posibilitate lingvistică este susținută și de obiceiul roman de a pune crenguțe / crăci de copac la casele oamenilor cu ocazia solstițiului de iarnă și a festivităților Sol Invictus. Evanghelia canonică a lui Luca cât și cea a lui Matei descriu pe Iisus
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
dedesubt (◌̦): Termenul folosit în Unicode pentru descrierea acestei litere este „litera S cu virgulă dedesubt”. Lucrările românești, atât vechi cât și recente, dau acestui semn diacritic denumirea de sedilă, dar în anul 2003 un consiliu științific al Institutului de Lingvistică al Academiei Române a stabilit că semnul corect este virgula, nu sedila. Acest semn diacritic se folosește exclusiv în limba română. Totuși, pentru că multe sisteme nu pot afișa corect litera S cu virgulă, ea se înlocuiește adesea cu litera S cu
Ș () [Corola-website/Science/296857_a_298186]
-
a Republicii Moldova. Română este singura limba oficială a Moldovei de la adoptarea legii cu privire la limbile vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești. Această lege, încă în vigoare, mandatează folosirea limbii moldovenești în toate sferele politice, economice, culturale și sociale și recunoaște, totodată, „identitatea lingvistică moldo-română realmente existența“. Titlul I, Articolul 13 al Constituției Republicii Moldova o denumește „limba de stat“. În republică separatistă Transnistria, limba moldoveneasca este co-oficială cu limbile ucraineană și rusă dar este impusă scrierea cu alfabet chirilic. La recensământul din 2004, din
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
eleni sunt recunoscuți ca băștinași. Majoritatea acestora sunt grecii propriu-ziși, dar și aromânii filo-eleni sunt considerați băștinași și membri ai națiunii, ca "greci vorbitori de limbă neolatină" sau chiar "vorbitori ai unui idiom grecesc" (fabricând o istorie antică și o lingvistică alternativă și supralicitând rolul jucat de aromâni in crearea Greciei moderne) parte din "Elleniki ethniki koinonia" (comunitatea neamului elenic). Guvernul grec nu face nimic pentru păstrarea limbii aromânilor din Grecia. Prin asociațiile sale panelenice îngrădește drepturile de manifestare culturale aromânești
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
primul. Sunt prezentate aplicații ale paradoxismului în știință (fuziunea informației, cibernetică, robotică, aeronautică, medicina, cercetarea militară, logică, teoria mulțimilor, probabilități și statistică, geometrie, teoria multispațială și multistructurală, transdisciplinaritate, fizica) la NAȘĂ, NATO, Universitatea Berkeley, etc. și de asemenea în filozofie, lingvistică, arta...<br> În engleză: http://fs.gallup.unm.edu/a/FifthParadoxistManifesto.htm. În engleză: http://fs.gallup.unm.edu/a/SixthParadoxistScientificManifesto.pdf.<br> Paradoxismul poate fi folosit în orice domeniu. Prin a paradoxism-iza (ori a S-nega) o teorie se
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
suprima teoriile relativității speciale și generale, precum și a mecanicii cuantice, considerate idealiste. Până în cele din urmă, fizicienii sovietici de frunte au afirmat, în mod hotărât, că fără folosirea acestor teorii, ei nu ar fi în stare să facă bomba nucleară. Lingvistica a fost singurul domeniu al științei sovietice la care Stalin a contribuit direct și personal. La începutul guvernării staliniste, figura dominantă în lingvistica sovietică era Nicolai Iakovlevici Marr, care afirma că limba este o construcție de clasă și că structura
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
mod hotărât, că fără folosirea acestor teorii, ei nu ar fi în stare să facă bomba nucleară. Lingvistica a fost singurul domeniu al științei sovietice la care Stalin a contribuit direct și personal. La începutul guvernării staliniste, figura dominantă în lingvistica sovietică era Nicolai Iakovlevici Marr, care afirma că limba este o construcție de clasă și că structura limbii este determinată de structura economică a societății. Stalin, care scrisese mai înainte despre "politica limbii", dată fiind funcția lui de "Comisar al
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
de "Comisar al Poporului pentru Naționalități", a simțit că stăpânea suficient problemele de bază ca să se opună în mod coerent acestui formalism marxist simplist, sfârșind dominația ideologică a lui Marr asupra lingvisticii sovietice. Principala lucrare a lui Stalin în domeniul lingvisticii a fost un mic eseu numit "Marxismul și problemele lingvisticii" . Deși nu a adus o mare contribuție teoretică sau practică, nu sunt erori aparente în modul în care Stalin înțelegea lingvistica și influența sa a eliberat, în mod sigur, această
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
suficient problemele de bază ca să se opună în mod coerent acestui formalism marxist simplist, sfârșind dominația ideologică a lui Marr asupra lingvisticii sovietice. Principala lucrare a lui Stalin în domeniul lingvisticii a fost un mic eseu numit "Marxismul și problemele lingvisticii" . Deși nu a adus o mare contribuție teoretică sau practică, nu sunt erori aparente în modul în care Stalin înțelegea lingvistica și influența sa a eliberat, în mod sigur, această știință de teoriile orientate ideologic care dominau genetica, de exemplu
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
lingvisticii sovietice. Principala lucrare a lui Stalin în domeniul lingvisticii a fost un mic eseu numit "Marxismul și problemele lingvisticii" . Deși nu a adus o mare contribuție teoretică sau practică, nu sunt erori aparente în modul în care Stalin înțelegea lingvistica și influența sa a eliberat, în mod sigur, această știință de teoriile orientate ideologic care dominau genetica, de exemplu. Cercetarea științifică în aproape toate domeniile a fost stânjenită de faptul că mulți oameni de știință au fost trimiși în lagăre
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
cuvântului „homosexual” doar ca adjectiv - de exemplu în construcții ca „relații homosexuale”, „căsătorie homosexuală” etc. - iar a substantivului „homosexualitate” cu sensul foarte general de totalitate a fenomenelor erotice care au loc între persoane de același sex. În Grecia, această inadvertență lingvistică a fost rezolvată prin adoptarea unui cuvânt în întregime grecesc "(h)omofilofil" (ομοφυλόφιλος), constând din trei elemente: Atunci când se face referire la homosexualitate, sunt luate în considerare atât experiențele și orientările sexuale ale bărbaților către bărbați (numiți "gay" în Statele Unite
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
co-autor (împreună cu A. N. Whitehead) la "Principia Mathematica", o încercare de a găsi bazele matematicii în logică. Eseul său filosofic "On Denoting" este considerat o "paradigma a filosofiei" Lucrările sale au avut o influență considerabilă asupra logicii, matematicii, teoriei mulțimilor, lingvisticii și filosofiei, în special filosofia limbii, epistemologie și metafizică. Russel a fost un proeminent activist anti-război; a militat pentru comerțul liber și antiimperialism. În timpul primului război mondial a fost arestat pentru acțiunile sale pacifiste, iar apoi a făcut campanie împotriva
Bertrand Russell () [Corola-website/Science/298164_a_299493]
-
celor incorecte. În acest stadiu logica nu mai are de a face de loc cu fenomene afective, volitive sau de altă natură preocupându-se exclusiv de aspectul obiectiv al formelor gândirii. O altă disciplină care se intersectează cu logica este lingvistica. Cauza care face ca lingvistica să se întâlnească cu logica este strânsa legătură dintre limbaj și procesul gândirii. Pentru ca o formă de gândire să existe ea are nevoie de o materializare fie și în forme interiorizate, subiective. Fără această materializare
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
logica nu mai are de a face de loc cu fenomene afective, volitive sau de altă natură preocupându-se exclusiv de aspectul obiectiv al formelor gândirii. O altă disciplină care se intersectează cu logica este lingvistica. Cauza care face ca lingvistica să se întâlnească cu logica este strânsa legătură dintre limbaj și procesul gândirii. Pentru ca o formă de gândire să existe ea are nevoie de o materializare fie și în forme interiorizate, subiective. Fără această materializare nu pot fi executate operații
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
limbaj și procesul gândirii. Pentru ca o formă de gândire să existe ea are nevoie de o materializare fie și în forme interiorizate, subiective. Fără această materializare nu pot fi executate operații nici asupra formelor nici asupra conținutului informațional al gândirii. Lingvistica a descoperit că între materializarea formelor gândirii și formele sale pure nu este o dependență absolută ci relativă, astfel încât o formă de gândire și un conținut se pot materializa în moduri diferite putându-se exprima de exemplu aceeași judecată cu
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
și materializarea sa lingvistică este totodată necesar și convențional. Nu există o relație de identitate între semn și înțeles. Totuși raportul dintre forma gândirii, conținutul informațional al ei și materializarea acestora este de subordonare. Gândirea subordonează limbajul. Datorită acestor relații lingvistica prin cercetarea și adecvarea limbajului ca vocabular și gramatică are o contribuție substanțială la elucidarea problemelor calității actului de gândire. Pentru logică, metoda este un ansamblu de prescripții obținute prin transformarea propozițiilor unei teorii în reguli de acțiune practică și
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
majoritar în Franța și este, oficial, „limba republicii” - conform legii constituționale din 1992. Franța este a doua cea mai populată țară vorbitoare de franceză din lume, după Republica Democrată Congo, dar prima ca vorbitori de franceză. Franța duce o politică lingvistică activă în favoarea limbii franceze. Aceasta se poate vedea, între altele, la nivelul Organizației Internaționale a Francofoniei, din care Franța face parte, după cum face parte și din . În plus, orașele Le Havre, Lyon, Strasbourg, Bordeaux, Lille, Marseille, Nantes, Paris, Saint-Denis de la
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
moldoveneasca sunt aceeași limbă"“. Ministrul moldovean al Învățământului, Valentin Beniuc, zicea: „"Am spus nu o dată că noțiunile de limbă moldovenească și limbă română reflectă unul și același fenomen lingvistic în esență"“. Academicianul Silviu Berejan, cercetător știintific principal în cadrul Institutului de Lingvistică de pe lângă Academia de Științe a Moldovei, a pledat în "Conferința privind denumirea limbii de stat a Republicii Moldova" pentru inexistența unei așa-numite limbi moldovenești. Unele dintre cele mai impresionante contribuții în sprijinul identității sunt lucrările lui Nicolae Mătcaș, printre care
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
prefață virulentă,cu argumente șubrede și cu scopul declarat de a demonstra că în cele două țări se vorbesc ”limbi diferite”. Lingviștii Academiei Române au declarat că toate cuvintele moldovenești sunt de asemenea cuvinte românești. Și în Republica Moldova, șeful Institutului de Lingvistică din cadrul Academiei de Științe a Moldovei, Ion Bărbuță, a descris dicționarul ca fiind o „"absurditate, servind scopuri politice"“. Aceste reacții academice au fost catalogate ca tendințe expansioniste românești de către Stati, care a acuzat guvernul român de aceasta în fața forurilor internaționale
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
duce la utilizarea francezei de către toți locuitorii, în detrimentul idiomurilor locale. În secolul al XX-lea, franceza contemporană pierde teren pe plan mondial în favoarea limbii engleze, dar continuă să fie una din limbile de comunicare internațională, căutându-se printr-o politică lingvistică oficial adoptată să se limiteze pe cât posibil influența englezei asupra ei, și să se mențină răspândirea pe care o mai are în lume. Aspectul sonor al limbii franceze prezintă următoarele caracteristici generale: Majoritatea determinanților abstracți folosiți în franceză au corespondenți
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
În lingvistică, se numește vocativ cazul ce exprimă interpelația directă a unei persoane prin folosirea apelativului (nume propriu sau termen de adresare). În limbile cu declinări, acest apelativ primește marca vocativului. Pot avea cazul vocativ în special substantivele nume de persoană. în
Cazul vocativ () [Corola-website/Science/296748_a_298077]
-
realizeze pe doua planuri, ca medic și ca indianist, publicase deja primul său studiu, "Le mythe de l'atman et la genese de l'absolu dans la pensee indienne". În perioada 1950-1958, lucrează intens în domeniile indianistică, sanskrită, tibetană, filosofie, lingvistică, împreună cu prietenul său, Arion Roșu, publicând articole la Paris și Berlin. În 1952 este îndepărtat, pe motive politice, din clinica universitară ORL unde era asistent, ceea ce nu-l împiedică să continue cercetările. Între 1953-1958 devine foniatru al Operei și ajunge
Sergiu Al-George () [Corola-website/Science/317045_a_318374]