6,058 matches
-
el (și în forma îl) stă în locul substantivului luceafărul, iar pronumele ea înlocuiește sintagma nominală fata de împărat: „Ea îl privea cu un surâs,/El tremura-n oglindă” (M. Eminescu, I, p. 168), dar în planul discursiv, al dialogului dintre luceafăr și fata de împărat - pronumele eu (mă) și tu (tău) stau pentru aceleași substantive, care nu pot, însă, ocupa pozițiile protagoniștilor actului lingvistic: „Străin la vorbă și la port,/Lucești fără de viață,/ Căci eu sunt vie, tu ești mort,/Și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în funcție de situația de comunicare, de factori sau coordonate ale enunțării sau de componente ale enunțului. Astfel, prin schimbarea poziției în desfășurarea dialogului, pronumele eu și tu, în același poem Luceafărul, intră în alte raporturi semantice; eu (mi) stă pentru substantivul luceafăr, iar tu, pentru sintagma nominală fata de împărat: „Eu sunt luceafărul de sus,/ Iar tu să-mi fii mireasă.” (Ibidem) În versurile „Danțul, muzica pădurea,/ Pe acestea le-ndrăgii.” (Ibidem, p. 102) conținutul semantic al pronumelor acestea și le este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de componente ale enunțului. Astfel, prin schimbarea poziției în desfășurarea dialogului, pronumele eu și tu, în același poem Luceafărul, intră în alte raporturi semantice; eu (mi) stă pentru substantivul luceafăr, iar tu, pentru sintagma nominală fata de împărat: „Eu sunt luceafărul de sus,/ Iar tu să-mi fii mireasă.” (Ibidem) În versurile „Danțul, muzica pădurea,/ Pe acestea le-ndrăgii.” (Ibidem, p. 102) conținutul semantic al pronumelor acestea și le este mediat de planul semantic al substantivelor pe care le reiau sintetic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în poziția vocativului, în planul incidenței. În versurile eminesciene: „O, cere-mi Doamne, orice preț,/ Dar dă-mi o altă soarte,/ Căci tu izvor ești de vieți/ Și dătător de moarte.” (M. Eminescu, I, p. 177), pronumele tu, din cuvântul Luceafărului, stă pentru substantivul Doamne, din același context. În versurile din poemul Călin (file din poveste): „Ea-l oprește-n loc cu ochii și c-o mult smerită rugă:/O rămâi, rămâi la mine, tu cu viers duios de foc,/Sburător
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interlocutor, se caracterizează prin suprapunerea sensului lexical cu sensul gramatical de persoană. Astfel, pronumele ea și el din poemul eminescian Luceafărul: „Ea trebui de el în somn/Aminte să-și aducă.” (Ibidem, p. 171) devin tu și eu, în cuvântul Luceafărului: „Eu sunt luceafărul de sus,/ Iar tu să-mi fii mireasă.” (Ibidem, p. 171) La persoana a III-a, în limba română mai există două serii de forme, de fapt, variante ale unui același pronume: a. dânsul, dânsa b. însul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin suprapunerea sensului lexical cu sensul gramatical de persoană. Astfel, pronumele ea și el din poemul eminescian Luceafărul: „Ea trebui de el în somn/Aminte să-și aducă.” (Ibidem, p. 171) devin tu și eu, în cuvântul Luceafărului: „Eu sunt luceafărul de sus,/ Iar tu să-mi fii mireasă.” (Ibidem, p. 171) La persoana a III-a, în limba română mai există două serii de forme, de fapt, variante ale unui același pronume: a. dânsul, dânsa b. însul, însa Pronumele dânsul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ele tu viața-ți risipești.” (Ibidem, pp. 52-53); c. substantive masculine și neutre (la singular sau la plural) coordonate copulativ: „Codrul și lacul le-am revăzut abia după un deceniu.” d. substantive masculine și feminine coordonate copulativ: „Lună, Soare și Luceferi/ El le poartă-n a lui herb.” (M. Eminescu, I, p. 102) În planul expresiei, opoziția de gen este marcată prin pronume distincte, la singular: el (masculin)/ea (feminin), îl (acuzativ, masculin)/o (acuzativ, feminin), la plural: ei (masculin), ele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
înseamnă / se cheamă efort.) (vol.II, p255) sau centru verbal copulativ care cere o complinire obligatorie - numele predicativ , funcție sintactică autonomă. (Idem, p.263) Este de netăgăduit că verbul copulativ este purtătorul indicilor de predicație în structuri precum : "Eu sunt luceafărul de sus, / Iar tu să-mi fii mireasă. "(Eminescu), dar predicația implică două componente semantice: semnificația gramaticală și semnificația lexicală; verbul copulativ este lipsit, total sau parțial, de semnificație lexicală ceeea ce îl diferențiază de verbul predicativ. În funcție de planul lor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lexico-gramaticale își actualizează propriul plan semantic, împlinit prin relația de complementaritate cu un nume (devine, pare + profesor) și împreună cu care actualizează planul semantic al termenului-subiect: Tânărul acela pare/devine profesor. Predicatul analitic se poate dezvolta ca: • predicat simplu: „Eu sunt luceafărul de sus / Iar tu să-mi fii mireasă.” (M. Eminescu) • predicat dezvoltat, întemeiat pe reluarea aceluiași verb copulativ, printr-o relație de coordonare copulativă, pentru a se introduce în planul semantic al predicației dimensiuni aspectuale și modale: El a fost
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tu ghici-vei chipu-i.” (M. Eminescu) În interiorul nucleului predicațional, dezvoltat de relația de interdependență, verbul-predicat își actualizează propriul conținut lexical din perspectiva planului semantic al termenului-subiect, supus actualizării, la rândul său, din perspectiva planului semantic al termenului predicat: „Porni luceafărul. Creșteau / În cer a lui aripe Și căi de mii de ani treceau / În tot atâtea clipe.” (M. Eminescu) În planul expresiei, verbul-predicat (sau component al predicatului) „se orientează” (S.Pușcariu) după termenul-subiect, prin structura flectivului în baza principiului acordului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complement, în baza tranzitivității: „Pământul e-o moară deșartă / Cu larve cerșind-adăpost.” (T. Arghezi) • circumstanțial: „Știe oare ea că poate ca să-ți dea o lume-ntreagă, C-aruncându-se în valuri și cercând să te-nțeleagă Ar împlea a ta adâncime cu luceferi luminoși?” (M. Eminescu) • complement de agent, în baza dezvoltării sensului gramatical pasiv: A plecat imediat, fiind urmat de toți. Gerunziul verbelor copulative participă la realizarea diferitelor funcții sintactice prin constituenți analitici, în structura cărora intră în complementaritate sintactică cu un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Eminescu) • complement de agent, în baza dezvoltării sensului gramatical pasiv: A plecat imediat, fiind urmat de toți. Gerunziul verbelor copulative participă la realizarea diferitelor funcții sintactice prin constituenți analitici, în structura cărora intră în complementaritate sintactică cu un nume: „Luceferi, ce răsar / Din umbră de cetini, Fiindu-mi prieteni / O să-mi zâmbească iar.” (M. Eminescu) Asemeni infinitivului, gerunziul rămâne în mod frecvent în afara realizării autentice a unor funcții sintactice în enunțuri în care între gerunziu și verbul-predicat nu se instituie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de dezvoltarea câmpului semantico-sintactic generat/guvernat de un verb în baza unui singur nucleu predicațional. Propoziția poate fi în/prin ea însăși un enunț, când se caracterizează prin coexistența celor trei unități (semantică, sintactică, prozodică) și prin autonomie sintactică absolută: „Luceferi de foc / Privi-vor din cetini Mormânt făr’de noroc / Și fără prieteni.” (M. Eminescu) sau poate fi numai o componentă a enunțului, când este lipsită de unitate prozodică iar, din punct de vedere semantic și structural, unitatea și autonomia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
conjunctiv 28, forme verbal-nominale: infinitiv, participiu, supin și gerunziu: „Peste păduri tot mai des focuri, focuri Dansează sălbatice, satanice jocuri.” (N. Labiș) „Pasăre-n zbor și clopot care bate / aș vrea să-mi fie glasul.” (M. Isanos) „- Cobori în jos, luceafăr blând, / Alunecând pe-o rază.” (M. Eminescu) Sub aspect semantic, de cele mai multe ori, regentul este condiționat fundamental de prezența determinantului 29; în funcție de realizarea concretă a acestuia, de particularizările semantice pe care le introduce determinantul, regentul poate guverna alte relații de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
umană) Maria este frumoasă dar săracă. (viziune pragmatică, marcată de alienarea ființei). Termenii implicați în coordonarea adversativă pot fi: a. fraze: Încă de mic / Te cunoșteam pe tine Și guraliv și de nimic, / Te-ai potrivi cu mine.. Dar un luceafăr răsărit / Din liniștea uitării, Dă orizont nemărginit / Singurătății mării.” (M. Eminescu, I, 175) b. propoziții nondependente: „Numai omu-i schimbător Pe pământ rătăcitor, Iar noi locului ne ținem Cum am fost așa rămânem.” (M. Eminescu, I, 124), „Nimeni nu se poate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
popasul dumneavoastră în Bacău are o semnificație aparte, el neînsemnând doar răgazul unei rapide preumblări, în drum spre casa părinților, prin așezarea în care s-a născut Alecsandri, ci o ședere mai îndelungată, prilejuită de premiera absolută a piesei „Porni Luceafărul...“. Înainte de a intra în geneza acestui poem dramatic, pus în scenă de actorii Teatrului „Bacovia“, aș dori să aflu ce v-a determinat să treceți, după 13 volume de poezie, la teatru? N-aș vrea să înțelegeți că e o
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
arăta Poetul, am ajuns, astfel, să imaginez eu însumi un Chip al lui. Iar cum rezultatul acelei strădanii nu ma mulțumit, am reluat gândul și travaliul, ajungînd să plămădesc, în timp, nu o piesă, ci o trilogie dramatică EMINESCU. „Pomi Luceafărul...“ care parte din întreg o reprezintă? Miezul acestuia. Prima se numește „Lada de zestre“ și a apărut în caietul de repertoriu al revistei „Cântarea României“. Prin intermediul ei veți întâlni un om ivit din popor, ce își nota o zicere măiastră
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Așa am ajuns să mă gândesc, prin Eminescu, la Byron, Pușkin, Villon, poeți ce și-au plătit în același fel verva, zvâcnirea ideii, zbaterea inimii. Scenariul difuzat de Radio București are vreo legătura cu trilogia? El anticipa orizontul și destinul Luceafărului și lam desprins dintr-o piesă ce se numea „La steaua singurătății“. S-a bucurat de o distribuție foarte bună, în frunte cu Adrian Pintea (Eminescu) și Valeria Seciu (Veronica), și, după câte am putut constata, de o la fel de bună
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Scufița Roșie, Muzicanții din Bremen, Dumbrava minunată, Ciuboțălele ogarului... Frații Grimm, Mark Twain, Lewis Carroll, Mihail Sadoveanu... Ce alte universuri mai aveți în atenție? În scurtă vreme urmează să apară Povestea gâștei, iar pentru anul viitor am în proiect ilustrarea Luceafărului eminescian. Ilustrațiile dumneavoastră sunt nu numai superbe, ci și irepetabile. Care credeți că sunt cei mai buni ilustratori de carte de la noi? Ilustratori de primă mărime au rămas foarte puțini. Ilustratori, de altfel, e puțin spus. Eu prefer noțiunea de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
determinat schimbări în bine în comportamentul și cunoștințele elevilor; Școala dispune de mijloace de comunicare (fax, telefoane, calculatoare conectate la INTERNET în fiecare laborator sau cabinet, bibliotecă și sală de lectură folosită și pentru întruniri, panouri de afișaj, 3 publicații: “LuCeFeRi” - revistă mozaic, “Universul științei” - revistă științifică și un “Buletin informativ pentru părinți” cu apariție lunară; *Școala nu dispune de resurse financiare pentru a sprijini desfășurarea proiectului. b) Analiza mediului extern *Părinții elevilor se implică puțin în educația lor și nu
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
Ce-mi pasă? Mie deie-mi pace Să-mi duc Moldova-n bătălie Cu mii de mii de poloboace. Atunci când turcii, agarenii Mureau în iuruș cu halai, Oștirea noastră, moldovenii Se prăpădeau într-un gulai. Și zimbrul cel cu trei luceferi Lucea voios pe orice cort. Precum ne-a dus, venirăm teferi Și toți cu chef și nime mort. Nici vin cu apă n-am să mestec, Nici dau un ban pe toată fala. De-aceea n-am nici un amestec Oriunde
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nici în ceriuri samăn n-are, Cum n-are samăn pe pământ! Moldova cu stejari și cetini Ascunde inimi mari de domn, Să bem cu toți, să bem, prietini, Să le vărsăm și lor în somn. Pân- la al zilei blând luceafăr Să bem ca buni și vechi tovarăși; Și toți cu chef, nici unul teafăr, Și cum sfârșim să-ncepem iarăși. Răpiți paharele cu palma, Iar pe pahar să strângă pumn Și să cântăm cu toți de-a valma Diac tomnatic și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fuse se sărbătorit cu ocazia împlinirii a cincizeci de ani de muncă literară. Cu acest prilej, Barbu Lăzăreanu îi adresas e o scrisoare ce suna cam așa : „Tinere moșnege, Sub pădurea noastră, pe poienele stufoase, a căzut brumă. Iar în fața luceferilor noștri, călare pe câte-o țarcă, s-au cocoțat niște ochelari. Cât despre mielușeii albi, s au cam dus și ne au lăsat capul ca sâmburii de harbuzoaică. Și la nuntă cine-ți joacă ? — Sfântă poamă busuioacăʺ. Mă privea râzând
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cei mai mari, N-ași schimba, prieteni, a mea masă!... Fericit cum face-mă Cotnarul - De-împărații lumii eu n-am zor; Nemurirea mi-a umplut paharul Și n-o dau pe nemurirea lor! LV Podgorenii din Cotnari Sunt niște luceferi rari, Dar ei sunt foarte puțin Pe lângă badea Călin: Nu știu mulți cât el pe lume; Vreți să știți - ce știe anume? Iată: știe a bea vin! LXI Dac-ar trăi și-ar bea Cotnar Horațiu - Cel înfrățit prin Ode
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu toții catrene de Omar Khayyam. Văd flăcări ca niște fecioare Ce-și poartă sânii la vedere Pe tăvi de-amur pe care jarul Cotnariului paharul cere. TANI PARASCHIV ( n 22 XII 1965- d.15. 06 2004) Poet și actor la Teatrul „Luceafărul” din Iaș i (și di rector adjunct) Tani Paraschiv, a plecat dintre cei vii în p lină tinerețe. „Tani Paraschiv scrie pentru antologie când s pune, de exemplu, ʺScapă-mă, Doamne, de mine/ Ca de un coșmar - strigoi,/ Lasămi soarta fără
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]