26,035 matches
-
asupra copiilor al violenței televizuale; complementar ar fi necesar un studiu mai larg pentru a evalua influențele de ansamblu ale televiziunii asupra copiilor și asupra potențialului socializator al media TV, pentru a vedea cum evoluează relația copiilor cu televiziunea. Cum măsurăm violența televizuală. Mecanisme discursive ale reprezentării violenței la TV Majoritatea investigațiilor consacrate evaluării conținuturilor violente din programele de televiziune apelează la două metode: Analiza de conținut, în diversele ei variante, inclusiv după modelul denumit „analiza aserțiunilor evaluative” al lui Osgood
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
imaginile violenței ca fiind în mod necesar violente. Din aceste considerații conceptuale au derivat, pentru cercetare, două prescripții metodologice: 1. Durata expunerii la TV și a consumului televizual este indicatorul principal (în realitate frecvențele și duratele de expunere) pentru a măsura impactul televiziunii asupra formării a ceea ce se numește „generația catodică” și evaluarea rolului televiziunii în promovarea unei „culturi a violenței”, începând din copilărie. De unde importanța măsurării timpului petrecut mai ales de copii și adolescenți în fața ecranelor TV și a ecranelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mult la televizor, putând fi în mare măsură impregnați de violența televizuală. De asemenea, metodologic este important a ieși din dogma „efectelor directe, imediate și pe termen scurt” ale comunicării de masă și în special ale comunicării televizuale, pentru a măsura impactul violenței televizuale prin corelarea a trei variabile: 1. Conținuturi violente transmise prin televiziune; 2. Durata expunerii la TV și 3. Vârsta receptorilor de programe TV. Modelul de urmat este, în acest sens, studiul longitudinal american asupra a 700 de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
curajos și mai îndrăzneț. 3. Mă ajută/mă fac să le imit în relațiile cu alții. 4. Mă îngrozesc și îmi dau un sentiment de nesiguranță. 5. Îmi perturbă somnul. Predictorii au fost căutați într-un set de variabile care măsoară consumul TV, expunerea la conținut violent și caracteristicile socioeconomice ale familiei. Este cunoscut că percepțiile și raționamentele pe care le fac copiii, mai ales cei mai mici dintre ei, sunt influențate de comportamentele observate în jurul lor dar și de caracteristicile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
individuale. În continuare, vom încerca să explicăm percepțiile copiilor asupra violenței televizuale și efectele pe termen scurt analizând modelul structural din figura 1. Figura 1. Model teoretic 1: Expunerea la violența televizuală și efectele asupra tinerilor Expunerea la TV se măsoară cu variabilele corespunzătoare expunerii la TV în zilele lucrătoare și la sfârșit de săptămână, la care se adaugă variabila de consum privind emisiunile cu cea mai mare cantitate de violență: filmele, desenele animate și știrile (Ștefănescu, 2005). Percepția violenței din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
luate în considerare. Cu alte cuvinte, s-ar putea avansa ipoteza că putem introduce în model o variabilă suplimentară, ca „a treia variabilă” pentru a îmbunătăți modelul. (este bine) În acest scop s-a recurs la variabila „status socioeconomic” (SES) măsurată prin intermediul ocupației părinților și al dotării gospodăriei cu aparatură electronică (TV, radio, computer, conectare la Internet, antena pentru satelit, video/DVD etc.). Variabilele introduse în calcul sunt recodificări ale variabilelor brute, astfel încât să se obțină o scală ordinală. Modelul teoretic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cel care a stabilit o clasificare a tipurilor de violență și le-a identificat pe cele care prezintă cele mai mari riscuri de traumatisme” (Baton-Herve, 1999, p. 213). Unele studii experimentale de laborator au reușit să evidențieze și chiar să măsoare impactul acestui conținut asupra comportamentului. Astfel, Liebert și Baron (apud Kriegel, 2003, p. 26) au arătat în 1972 influența pe termen scurt a violenței televizuale asupra comportamentului copiilor, indiferent de sexul sau vârsta acestora, în timp ce studiul longitudinal al echipei de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de creșterea numărului de instituții de învățământ - de la 20 224 în 1949/50, la 29.904 în 1979/80 - și a personalului didactic - de la 86.490 în 1948/49, la 227.623 în 1988/89 (Gal, 2002). Stocul de învățământ, măsurat prin număr de ani de școală pe persoană, înregistrează creșteri semnificative de la 3,5 ani în anii ’50 la 5,7 ani în 1970, pentru ca în anii ’80 să depășească 10 ani; la fel și speranța de viață școlară de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de învățământ concentrate într-un număr limitat de orașe, ofertă educațională restricționată în ceea ce privește forma, tipul, specializările și profilurile acestora, introducerea și menținerea pe întreaga perioadă a unor criterii de selecție dure (celebrul numerus clausus) etc. Valoarea socială a diplomelor școlare, măsurată în șanse de acces în ocuparea unei poziții favorabile, mai ales a celor care atestau absolvirea nivelului superior de învățământ s-a menținut foarte înaltă pe întreaga durată a regimului comunist, în mare parte și datorită limitării accesului la educație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Occidentul: să identificăm zonele experienței influențate, tipurile de influență, mecanismele și gradul acestei influențe. Probabil în anumite zone ale mentalității influența este mai mare, la altele mai mică și la altele nulă; pozitivă în unele zone, negativă în altele. Să măsurăm empiric existența unei asemenea influențe. Ceea ce m-a șocat este un tip al influenței ipotetice: experiența cu Occidentul are ca efect creșterea toleranței. Cele mai importante componente ale acestei influențe considerate în lucrare sunt: crește acceptarea evreilor și a romilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
o lucrare de aproape 700 de pagini, Petre Datculescu descrie, cu maximum de detalii, tipurile de cercetări necesare pentru asistarea deciziilor în domeniile esențiale ale marketingului. Intitulată Cercetarea de Marketing cartea poartă subtitlul sugestiv: Cum pătrunzi în mintea consumatorului, cum măsori și cum analizezi informația și a apărut de curând la Editura Brandbuilders, o editură care a publicat lucrări de referință ale unor specialiști în marketing ca Philip Kotler sau John Trout și Al Ries. Marketingul înseamnă să transformi trebuințele și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
că poetul a fost plămădit, prin naștere, ca sinteză deplină a elementelor de alcătuire și de definiție ale universului, constituindu-se ca o matcă în care timpul, „ceas ca de lemn putred”, le face pe toate să curgă spre neștiut, măsurând neliniștitor destrămarea, ca la Lucian Blaga. Imagistica, de foarte multe ori inspirată și firească, se hrănește cel mai des din semantica plecării, a ducerii, a părăsirii. Aerul „pleacă printre degete, cu casă cu tot”; „pe o apă o să plece chipul
ANTONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285395_a_286724]
-
Vartic: „În public, Mateiu Caragiale s-a străduit cu consecvență să impună imaginea unui dandy. Tânăr fiind, desfășoară «o mare morgă acasă», bea cafea numai « În vieux-Saxe cu o linguriță antică»; iese doar noaptea târziu, intră la Capșa, unde Îi măsoară insolent, din cap până-n picioare, pe «toți belferii», prin lentila monoclului; arborează «coroana comtală», apare, În Cișmigiu, Într-un costum de mare efect, cu «mănuși gris-clair, ghetele cu capace și cu o cravată mauve vieux-rose ca un lampion». La Berlin
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
trăsături comune (mai puțin relația cu femininul). „Răceala” construită a dandy-lor intră În totală contradicție cu ceea ce se Înțelege, de la greci până astăzi, prin eros-pasiune. Cum să accepte tocmai el, blazatul, bărbatul care a cunoscut imensa păcăleală sentimentală, care a măsurat vulgaritatea tuturor amorurilor, că ar putea deveni sclavul impulsurilor necontrolate? Marea pasiune taciturnă Îi conferă un aer fatal care dă bine și face ca În priviri să i se citească o strălucire tristă și profundă. Îndrăgostitul Întunecat se individualizează trecând
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
e și ea probabil franceză) l-a dobândit mai târziu. Nu Îl găsim la Johnson. Dar fenomenul pe care-l desemna exista, și - de parcă așa ar fi trebuit să fie - atrăgea personalități de prim rang. De fapt, valoarea oamenilor se măsoară În virtutea numărului lor de Înzestrări, iar dandysmul le reprezenta tocmai pe acelea care nu-și găseau loc printre moravuri; ca atare, orice om superior trebuia să se impregneze de dandysm, ceea ce s-a și Întâmplat Într-o măsură oarecare. Acesta
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de soare. S-a spus că poetul călătorise mult prin Indii, ceea ce explică totul. Neînsușindu-și moravurile mai libere ale artiștilor, Baudelaire păstra cele mai stricte conveniențe și politețea sa era atât de mare, Încât putea să pară căutată. Își măsura frazele, nu folosea decât termenii cei mai aleși și pronunța unele cuvinte Într-un fel special, ca și cum ar fi vrut să le sublinieze și să le dea o importanță misterioasă. În vocea sa se auzeau italice și majuscule inițiale. Ca
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de măsură a valorii de schimb, să compare aceste utilități. Nu discutăm aici, deci, despre valoare în general, tocmai din dorința de a nu intra în domenii în care valoarea nu poate fi cuantificată și nu se cuantifică, nu se măsoară în bani. Viața omului este una complexă, care însumează un imens set de trăiri, acțiuni și interacțiuni care nu toate au legătură cu economia și cu banii. Comparația utilităților este una permanentă în timp și spațiu și are, azi, chiar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cu banii. Comparația utilităților este una permanentă în timp și spațiu și are, azi, chiar un caracter global, dacă ne gândim că știm în orice moment valoarea în bani a oricărei mărfi dintr-o țară, economie națională. Economiile naționale se măsoară în permanență prin valorile economice ale bunurilor pe care le produc. Nu departe de Costin Kirițescu 322 se situează Karl Marx, care pune în evidență: "Banii apar deci ca măsură a valorilor de schimb, iar prețurile ca valori de schimb
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
competent. Modelarea matematică își face loc din ce în ce mai mult în fundamentarea deciziei. Modul în care țintele de inflație și creștere economică stabilă sunt urmărite este parte a unor politici complexe interne și internaționale. Prin mecanismul de cursuri flexibile din prezent, se măsoară practic, în orice moment, orice economie cu oricare alta. Flexibilitatea economică este o flexibilitate a comparațiilor și dinamicilor. Lumea monedei de hârtie discreționare este o lume volatilă, în care capitalurile circulă rapid, căutându-și oportunități în orice moment pe suprafața
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și fricilor. Cel mult poate fi căinat. "Poate că presimțea Thomas Morus atunci când, în 1516, scrie Utopia, de aceea îl face pe navigatorul portughez Hythlodeu să mărturisească: "Dragul meu Morus, ca să-ți spun ce mă frământă și acolo unde toi măsoară totul în bani, ei bine, în acele ținuturi este aproape cu neputință ca dreptatea și prosperitatea să domnească în opinia publică"797. Există o părere de rău că se întâmplă așa. Omul își plânge sieși de milă, într-o zbatere
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
după cum există economii pentru care asemenea rată ar însemna supra-monetizare. Paul Heyne a calculat rata de creștere a masei monetare în SUA după 1960. El a ajuns la următoarea concluzie: "Masa monetară, indiferent de cele două moduri în care o măsurăm, a crescut substanțial după 1960. Ritmul mediu anual de creștere din 1960 până în 1985 a fost de cca. 6% pentru M1 și 8,5% pentru M2"812. Murray Rothbard, ca un "austriac" ce este, numește această politică drept "un inflaționism
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
un însemn monetar sensibil, moneda din hârtie caracterizează prin stabilitatea sa întreg sistemul economic pe care-l susține. Statele puternice și doar ele dețin o monedă din hârtie puternică. Moneda de hârtie funcționează ca un barometru permanent prin intermediul căruia sunt măsurate și cuantificate mișcările în economie. Moneda din hârtie are o reactivitate puternică la sistemul economic. De aceea, diagnosticul în criză este de multe ori dificil de stabilit. Crizele monedei din hârtie sunt crize ale exuberanței și prosperității. Bătălia pentru recompense
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
7.9 Criza economică, între punctul A și C, în modelul unui ciclu Kondratieff Criza economică începe în momentul de saturație, de maxim, de preaplin al unui ciclu economic. Criza economică se manifestă în primul rând prin contracția activității economice, măsurată prin scăderea PIB. Întotdeauna criza economică este însoțită de creșterea șomajului, dar nu întotdeauna criza economică este însoțită și de fenomenul de inflație. Dacă apare și inflația ca fenomen însoțitor, atunci criza economică este foarte profundă, fiind echivalentă dezordinii economice
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
trebuie să crească sensibil, generalizat și pe perioade îndelungate de timp. Într-un sistem criterial putem discuta despre inflație dacă indicatorul de măsurare a fluctuațiilor de prețuri înregistrează pentru o perioadă mai mare de 6 luni, cifre care depășesc 3%, măsurate de la o lună la alta. O economie se află în inflație dacă îndeplinește asemenea condiții și nu se află în inflație dacă nu îndeplinește asemenea condiții. Inflația nu se confundă cu o criză economică, deși atât inflația, cât și criza
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
modul de raportare la carieră, contextul socio-economic și politic în care trăiește individul; conceptul particular al fericirii economice se poate reduce la o dezbatere despre modul în care omul se raportează la lumea materială. Fericirea economică este un indicator agregat, măsurat în mod complex, tocmai pentru a surprinde complexitatea vieții umane, materiale. De aceea, respondentul român nu greșește atunci când asimilează drumul pe care merge țara și economia sa cu drumul prosperității materiale proprii. România este departe de a fi realizat un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]