13,652 matches
-
M., 2001, „Collective Identity and Social Movements”, Annual Review of Sociology, 27 pp. 283-305. Pop, Luana Miruna, 2003, Imagini instituționale ale tranziției, Editura Polirom, Iași. Preda, Marian, 2002, Politica socială românească între sărăcie și globalizare, Editura Polirom, Iași. Roseneau, Pauline Marie, 1992, Post - Modernism and the Social Sciences: Insights, Inroads, and Intrusions, PUP, Princeton. Roth, Andrei, 2002, Modernitate și modernizare socială. Editura Polirom, Iași. Sandu, Dumitru, 2003, Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță și rețele sociale, Editura Polirom, Iași. Sandu, Dumitru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
îi ilustrează perfect apelativul. Un alt „exponat” e personajul din Domnul „Nu admit! Protestez!”, adică demisiomanul, navetistul maniac pe ruta dintre propriul birou și cel al directorului, veșnicul ultragiat de cei din jur. Schopenhauer, Maria Popescu nu vrea să fie Maria Popescu sunt consacrate falsificatorilor propriei naturi, celor ce vor să pară altfel decât sunt în realitate și nu își dau seama de ridicolul situației, Peștișorul descrie un caz tipic de copil răsfățat ajuns la maturitate nu director, după aspirațiile familiei
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
aici apar reflexe ale teoriei epicureene a formării corpurilor prin căderea atomilor într-un clinamen, căci organicul și anorganicul se metamorfozează ciclic. SCRIERI: Vară indiană, București, 1984; Fumul și spada, București, 1989; Șovăiala, Timișoara, 1999; Nerușinarea, Timișoara, 2002. Traduceri: Jean Marie Rouart, Cei care au ales noaptea, București, 1992 (în colaborare cu Dora Zorcă). Repere bibliografice: Mincu, Eseu, 102-105; Simion, Scriitori, IV, 546-550; Coșovei, Pornind, 83-87; Țeposu, Istoria, 81-83. M.Dr.
MORAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288239_a_289568]
-
trecut cum În vatră trece fiecare tăciune. (Ă). Apoi multe s-au schimbat - În câțiva ani s-a schimbat ceea ce altădată nu se schimba Într-o mie și Într-o zi un glas i-a strigat: - Hai, sui pe mașină, Marie! Acum cutreieră țara lung și-n lat soră cu depărtările albastre și cu soarele prin gări oamenii o privesc bucuroși și dintre holde cu mâna-i fac semne fecioarele. (Ă). Nu mai cunosc nici o margine, nici un hotar tot mai scurte
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pildă, poemul lui Eugen Jebeleanu Lidice sau versurile Mariei Banuș În munții Georgiei sau poemele pline de foc ale lui Dan Deșliu (Ă) În numele vieții (Ă). Câte mame n-au fost cutremurate de strigătul „adânc pătimaș” pe care Îl ridică Maria Banuș În poemul În munții Georgiei (Ă). «De-aici de pe Înalta punte Mi-arunc blestemul spre apus Spre monștrii care vor copilul Să fie-așa, strivit și dus». Poezia a reușit În ultima vreme să fie Împlântată În realitate. (Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Direcția generală de coordonare a strategiilor privind drepturile femeii. ***1999, National Human Development Report: Romania 1999, Editura Expert, București. ***2000, National Human Development Report: Romania 2000, Editura Expert, București. Victimele criminalității violente din românia (evoluții și tendințe) Prof. univ. dr. MARIA VOINEA Prof. univ. dr. DAN BANCIU Criminalitatea și violența în societatea românească Evoluția societăților contemporane evidențiază faptul că, în pofida intensificării intervențiilor factorilor de control social în prevenirea criminalității, asistăm la o recrudescență și la o amplificare a faptelor de violență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
exprimare. „Fărâmițând imaginea în detaliile sale descriptive” (Corman, 1961), ignorând legătura între diferite elemente ale planșei (indiferent că e vorba de testul „Lăbuță-Neagră”, de TAT sau de CAT), subiectul evită să dea o interpretare care i-ar provoca angoasă. Astfel, Marie, în vârstă de nouă ani, inteligentă de altfel, supusă fiind la testul „Lăbuță-Neagră”*, se preface că nu-și dă seama imediat care este tema centrală a imaginii. De îndată ce o vede, fetița evadează. Ea descrie planșa numită „Bătaia” separând fiecare frântură
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cei doi Albișori... Lăbuță-Neagră îl mușcă de lăbuță pe Albișor... o barieră, niște iarbă. - Și ce mai vezi aici? Un pisoiaș alb care aleargă... un Albișor mușcându-l de ureche pe Lăbuță-Neagră... o floare”. Această enumerare sacadată o scutește pe Marie de interpretarea diverselor elemente ale planșei, ceea ce le golește de întreaga lor putere de evocare. Nici un sentiment nu riscă să apară în fața a ceea ce nu este recunoscut ca o încăierare. Cum poate fi explicată sărăcia exprimării la Marie? Corman (1970
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
scutește pe Marie de interpretarea diverselor elemente ale planșei, ceea ce le golește de întreaga lor putere de evocare. Nici un sentiment nu riscă să apară în fața a ceea ce nu este recunoscut ca o încăierare. Cum poate fi explicată sărăcia exprimării la Marie? Corman (1970) semnalează la acest copil o agresivitate reprimată față de frați, ceea ce explică nerecunoașterea temei planșei în cauză. Dar această apărare împotriva propriei agresivități va ceda în cele din urmă în fața unei imagini plăcute totuși („Zâna”), în care Marie vede
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
la Marie? Corman (1970) semnalează la acest copil o agresivitate reprimată față de frați, ceea ce explică nerecunoașterea temei planșei în cauză. Dar această apărare împotriva propriei agresivități va ceda în cele din urmă în fața unei imagini plăcute totuși („Zâna”), în care Marie vede o încăierare între Lăbuță-Neagră și un Albișor, exprimându-și astfel agresivitatea față de frați prea multă vreme ținută în frâu. Mult mai surprinzătoare este, în cadrul testului „Satul”, această reacție a lui Charles, un bărbat de 40 de ani, bine adaptat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
-l însoțește zi și noapte în timpul războiului. „Era al meu, eram al lui”, scrie Cendrars (citat de Amado și Costes). Mai târziu, Moravagine devine eroul romanului cu același nume. Asistăm astfel la alunecarea refugiului în reverie spre sublimare. Aragon și Marie Noël ne trimit și ei cu gândul la un dublu. Tovarășul imaginar - care va fi numit în acest caz tovarăș tardiv - reapare în reveriile anumitor persoane în vârstă. El îndeplinește, spune Péruchon (1992), „aceleași funcții de protecție și de liniștire
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
totuși, mijloacele prin care ea ajunge la reușită rămân necunoscute. Care sunt pulsiunile vizate? Freud nu a studiat în mod aprofundat pulsiunile de agresivitate din perspectiva raportului lor cu sublimarea. El recunoaște acest lucru într-o scrisoare din 1937 către Marie Bonaparte, admițând totodată posibilitatea unei sublimări parțiale a instinctului de distrugere (Jones, 1957/1975). Cu câțiva ani mai înainte (1930/1995), Freud semnalase eventualitatea unui transfer al componentelor libidinale narcisice, agresive și chiar erotice în activitatea profesională și utiliza termenul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cu referire la un os care amenința să i se desprindă din maxilar: „Aștept ca un câine flămând un os ce mi-a fost promis, numai că are să fie unul de-al meu” (Schur, 1972/1975). Într-o scrisoare către Marie Bonaparte, Freud își mărturisește pesimismul, dar reușește o dată în plus să glumească pe seama morții sale iminente: „Un advertisement (anunț publicitar) îmi tot muncește mintea și îl consider drept cea mai îndrăzneață și mai reușită dintre reclamele americane: Why live if
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cuvânt care a fost exprimat în mod înălțător de d-na Cantacuzino, la manifestația de la București, d-na Alistar Romanescu, Dr. Henrieta Gavrilescu, Iulia Siminel la Chișinău, d-na Zefira col. Voiculescu, Elena Braia, Sofica Meteș la Cluj, d-na Maria Baiulescu la Brașov în numele Uniunii Femeilor din România și a societăților de femei din Brașov. Eliza Dr. Pavel la Beiuș, d-na Hainăroșie la Brăila. Asociația feministă din Constanța a înțeles din primul moment să afirme simțămintele sale față cu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
politică a femeilor române din Constanța ia parte cu toată însuflețirea la unanima manifestațiune de afirmare a drepturilor intangibile asupra Daciei Traiane, consfințite prin tratatul de la Trianon. Femeia română este gata de jertfa supremă pentru menținerea sfintelor noastre drepturi”. Președintă, MARIA DIMITRIU-CASTANO Ziua de 1 Decembrie a fost sărbătorită de toate secțiile societății pentru emanciparea femeilor. Iată telegrama adresată de d-na Baiulescu, d-lui Stelian Popescu: Brașov, 14 noiembrie, D-lui STELIAN POPESCU „Uniunea femeilor române”, reprezentată în toate provinciile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
14 noiembrie, D-lui STELIAN POPESCU „Uniunea femeilor române”, reprezentată în toate provinciile țării, adoptă moțiunea marelui miting național cu deviza sa: Într-un cuget și o simțire a sta alături în rândurile apărării patrimoniului nostru cu drepturi intangibile. Președintă, MARIA BAIULESCU Un inimos apel a adresat și d-na Sofia Meteș de la Cluj. D-na Elena Meissner președinta generală, a adresat cu ocaziunea sărbătoarei Unirii, 1 Decembrie, următoarele telegrame: D-lui Prim-Ministru IULIU MANIU București Azi, 1 Decembrie, sărbătorind
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
acelora care în contra oricăror drepturi istorice urzesc planuri de-a încălca drepturile noastre sfinte, dobândite prin atâtea jertfe de sânge asupra acestui pământ românesc, în care ne-a așezat marele nostru strămoș Împăratul Traian. Președinta Asoc. (ss), ELENA MEISSNER D-nei MARIA BAIULESCU În ziua de 1 Decembrie, împlinindu-se 14 ani de la Unirea Ardealului cu Vechiul Regat, gândul nostru se îndreaptă către D-voastră. Fiică a Ardealului, ați luptat cu vrednicie, împreună cu bravele femei din partea locului, ați pătimit cu resemnare urgia
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de un mare dor de bine, a fost rodnică și pilduitoare. Acolo mai ales, unde s-a lăsat femeilor oarecare mână liberă, activitatea lor a fost cu totul remarcabilă: astfel d-na Marilena Bocu la Lipova în Banat, d-na Maria Pop - în calitate de ajutor de primar - la Craiova, d-na Baiulescu la Brașov și d-na Jeana col. Fodoreanu și cele două colege ale d-sale la Turda, d-na dr. Pantelimon la Slobozia - Ialomița, d-na Creangă cu colegele sale
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
administrație comunală. De la instalarea d-sale la primărie s-a schimbat întreg pavajul, s-a îndiguit Mureșul, s-a creat un abator, s-a introdus lumina electrică, s-a început clădirea primăriei, s-a creat un islaz comunal. D-na Maria Pop la Craiova a găsit o stare destul de tristă în toată organizarea asistenței. Prin îngrijirile d-sale s-au înzestrat orfelinatele cu rufărie și diverse materiale, din abundență; s-a creat o școală de menaj, s-a destinat un local
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de la război încoace, încheiată cu izbândă, s-a sărbătorit în casa D-nei Ella Negruzzi, luând parte doamnele reprezentante din ambele Societăți, care au adus elogii D-lui Ministru Valer Pop, prin cuvântări rostite de D-nele Calypso Botez, Negruzzi, Maria Pop, Maria Castano, Satmary, Florica Georgescu, Margareta Ghelmegeanu și altele. Cu durere s-a luat cunoștință că prezidenta generală a „Uniunii Femeilor Române” nu a putut lua parte, fiind lovită de un crunt doliu. Ea a adresat Asociației următoarea telegramă: „Un profund
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
populaires, un festival tchèque, un festival français en l’honneur de Debussy, un festival de musique polonaise, un festival yougoslave. L’Union Intellectuelle, l’association des écrivains, ont organisé des séances littéraires, honorées par la présence de S.M. la Reine Marie. La Société Țesătoarea ș„La Tisseuse”ț organise chaque année une exposition de tapis. Les prix distribués a cette occasion sont un puissant stimulant pour les exposants. Parmi les manifestations artistiques, il faut citer aussi de nombreux concerts organisés par
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Găujani, Năsăud au marele merit în aceste vremuri de năruire financiară și de haos a se menține, fiind un reazem în fiece județ pentru toți cei în dureri și necazuri. În special, salut pe colaboratoarele mele de la înființarea Societății. Doamnele: Maria G-ral Gherescu, Zoe Daia, Ana Urlici, Maria Bărbulescu, Maria Sturdza, Maria Kercea, Margo Oromulo, Lucreția Dr. Gheorghiu, Elena ștefănescu, și pe cele mai noi ca Doamnele: Zina Moroianu, Sofia Meteș, Iulia Siminel, Bălășica Profiriu, Eugenia Popovici, Lucreția Herter, Cornelia Sassu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în cuvinte înaripate, au combătut tendințele nesăbuite ale revizionismului, accentuând asupra drepturilor noastre imprescriptibile cucerite cu atâta jertfă. După discursul d-nei Cornelia C. Achimescu, d-na Ortansa Satmary citește un viu mesaj al femeilor din Ardeal, iscălit de d-na Maria Baiulescu. Mesajul femeilor din Ardeal Dreptatea noastră este clarificată prin cuvântul ilustrului savant d-l Profesor Nicolae Iorga, care a dovedit documentat dreptatea noastră asupra pământului neamului românesc, din punct de vedere istoric. știm că poporul român a trăit pe
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
forma unei răzbunări sadice (Dăscălița) sau a unui straniu impuls, generator de crimă (Un fapt divers). Crima poate fi și rezultatul egoismului exacerbat, care alunecă spre demență (Înainte de proces). În zona interferenței dintre realitate și delirul morbid se plasează și Maria Boul, narațiune dezvoltată într-o compoziție de notabil rafinament al analizei psihologice; planurile întretăiate țin aici de grotesc, înțeles ca amplificare necontrolată a sensibilității primare închise într-o existență tragică. În anii de după cel de al doilea război mondial, scriitoarea
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
mărturiei, evangheliștii au mai adăugat câteva nume de femei, mereu altele de la o evanghelie la alta. Aceeași observație este valabilă cu privire la episodul „punerii În mormânt”: Matei (27,39) o citează fără ezitare pe Maria Magdalena, apoi adaugă, imprecis, „o altă Marie” (alle Marie); Marcu o identifică pe „cealaltă Marie” cu mama lui Iosif/Ioset. Luca păstrează notația generală: „femeile care-l Însoțiseră din Galileea”. Ajungem la episodul mulieres ad sepulchrum! Matei păstrează, alături de Maria Magdalena, un personaj numit „altă Marie”. Cele
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]