5,723 matches
-
și radicali. Cei dintâi erau prezbiterieni, puritani atașați de ideea unei biserici naționale după model anglican, având respect pentru instituțiile anglo-saxone și pentru Prayer Book, deși erau adversari ai episcopatului; ceilalți erau puritani independenți și sectariști, animați de un spirit mistic, revoluționar și egalitarist. Dacă parlamentul era format în majoritate din prezbiterieni, "armata era formată în majoritate din independenți și sectari, oameni pasionați, inspirați, fiecare fiind un predicator și un profet, toți democrați care [...] nu mai respectau ierarhia [...]"25. Aceștia nu
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
acțiunea prin faptul că regele nu mai avea nevoie de subsidiile parlamentului, pentru că "trăia nepedepsit și fără rușine din subsidiile lui Ludovic al XIV-lea (...) în disprețul intereselor Angliei"32. După dizolvarea parlamentului a urmat "un adevărat delir de devotament mistic față de regalitate"33 și o perioadă de prigoană împotriva partidului whig. Conducătorul său contele de Shaftesbury a fost nevoit să se exileze în Olanda, iar alți conducători ai partidului au fost condamnați. Carol al II-lea a murit în 1685
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
împreună, au alcătuit o asociație studențească creștină. Era obsedat, în continuare, de ideea reîncreștinării vieții intelectuale, a aprofundării ei în misterele religiei. Dacă generația lui Crainic a avut însă "narcoticul naționalismului integral, ce răsucea în dinamismul lui politic bulboanele forțelor mistice ale tinereții", noua generație găsea în locul naționalismului "monstruoasa barbarie a antisemitismului de stradă" și, în plus, "aceeași Universitate sceptică și absenteistă față de viața sufletească". Revolta tinerilor împotriva bătrînilor i se părea firească, iar "piscurile de orientare" se numeau revista Gândirea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
I se ridica și un monument funerar. Aceste corpuri geometrice stau la baza majorității cristalelor și mineralelor, reprezentând forme ideale de stabilitate și aranjare În spațiu. Combinarea celor cinci corpuri regulate a creat știința numită alchimie. De asemenea multe concepte mistice și filozofice se bazează pe aceste forme, văzute ca simboluri. Cele cinci corpuri geometrice au fost denumite și poliedre platonice În geometria sacră, ca un omagiu adus lui Platon care le-a adus În atenția matematicienilor, deși filozoful nu are
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Claudia OLENIUC, Mariana OLENIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93109]
-
existența unor relații și între mișcarea corpurilor cerești și anumite fenomene naturale, e.g. între Lună și flux și reflux. Nu a durat mult până ce acestui tip de relație i s-a acordat o importanță nepotrivită care a condus la conotațiile mistice ale astrologiei. La fel s-a întâmplat și în cazul numerelor, care, odată ce au fost înțelese ca niște entități speciale, distincte de obiectele fizice, au și fost creditate cu însușiri și puteri speciale. S-a ajuns astfel la numerologie, conform
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
făpturilor cuvântătoare cu Creatorul lor. Ea este mai desăvârșită decât lucrarea virtuților. Totalitatea virtuților trebuie să slujească desăvârșirii în rugăciune. Și, mai presus de toate, celei mai mari dintre virtuți, care este dragostea de Dumnezeu, în care se împlinește unirea mistică, fructul rugăciunii. Iubirea este rodul rugăciunii, spune Sf. Isaac Sirul, căci în rugăciune omul se întâlnește cu Dumnezeu în chip personal, cunoscându-L și iubindu-L. Referindu-se la superioritatea și necesitatea rugăciunii, Sf. Ioan Gură de Aur scria: „Nimic
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
deplina lui cunoaștere”. Pe Timotei îl îndeamnă ca, „înainte de toate, să facă cereri, rugăciuni, mijlociri, mulțumiri, pentru toți oamenii.” Toate aceste exemple ne arată că suntem datori să ne rugăm pentru toți ceilalți, întrucât suntem mădulare vii ale aceluiași „trup mistic”, prelungit peste veacuri, care este Biserica lui Hristos, din care facem parte noi credincioșii și dreptmăritorii creștini. Cu alte cuvinte ne rugăm ca „Dumnezeu să fie toate în toți”. Așadar, să ne rugăm unii pentru alții, ca să plinim legea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Dumnezeu și să împlinească poruncile Lui. Rugăciunea este, în toată viața creștinului, un act sfânt. Sfințenia este darul lui Dumnezeu pentru legătura care se stabilește prin rugăciune între noi și El, în Biserică și în toate momentele vieții noastre. Unirea mistică a rugăciunii ne dă bucurie, curățenie sufletească și viață binecuvântată cu prezența lui Iisus Hristos. Rugăciunea este un mijloc de sfințire a vieții noastre, prin depărtarea de cele lumești și deșarte și unirea cu cele netrecătoare prin credință, smerenie și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
așteptat”, spune psalmistul. El răspunde îndată chemării noastre. Dumnezeu nu se supără de rugăciunile curate, drepte și smerite. Dumnezeu nu alungă pe nimeni de la Sine și de la rugăciune. El nu se ascunde, nu se odihnește, nu lipsește de la întâlnirea mistică a răspunsului nostru, al omenirii, la iubirea Sa milostivă. Dumnezeu primește oricând, primește întruna, nu obosește, nu se îngreuiază și nu pregetă. Dar noi, credincioșii, nu avem atâta grijă de a ne ruga. Să luăm aminte la răbdarea, bunătatea, dorința
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
intra în comuniune cu o ființă nevăzută, creatoare a tot ce există - înțelepciune supremă, putere și frumusețe dumnezeiască, Tată și Mântuitor al fiecăruia dintre noi. Departe de a fi o simplă recitare de formule mecanice, adevărata rugăciune este o stare mistică, în care conștiința este absorbită în Dumnezeu. Această stare nu este de natură mentală, intelectuală. Oamenii simpli îl simt pe Dumnezeu la fel de firesc cum simt căldura soarelui sau parfumul unei flori. Dar Dumnezeu, care este atât de accesibil celui care
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sine pe buze, întorcându-ne din ce în ce mai mult în obișnuința prezenței lui Dumnezeu. Treptat, par a dispărea. O veghe tăcută, însoțită de o pace adâncă a inimii și a minții se manifestă în tumultul existenței zilnice. Numele lui Iisus devine cheia mistică ce deschide lumea, un instrument de ofrandă al fiecărui lucru și al fiecărei persoane, o întipărire a peceții dumnezeiești asupra lumii acesteia. Poate că ar trebui să vorbim aici despre preoția tuturor credincioșilor. împreună cu Marele Arhiereu să rugăm Duhul: Fă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
descoperă pe tatăl; Sfântul Duh, care purcede din Tatăl și este trimis prin Fiul, zămislește pe Hristos în inimile noastre. Îl cunoaștem, deci, pe Tatăl, prin Fiul, în Duhul Sfânt. Sf. Maxim Mărturisitorul vorbește adeseori, în scrierile sale, despre întrupările mistice ale Cuvântului. El scrie că precum cuvintele Legii și ale profeților au fost înaintemergătoare întrupării Cuvântului, în același fel, Fiul și Cuvântul lui Dumnzeu întrupat fiind, a devenit înaintemergător „prezenței lui în Duh”. A învățat pe oameni prin propriile lui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
incertitudine, de căutări care nu se opresc. E în căutare permanentă de hrană intelectuală. La început își potolește nevoia de ideal cu lecturi din viețile sfinților, apoi într-un târziu se oprește în ideile lui Nietzsche pe care-l asimilează mistic, apoi leninismul i se pare filosofia izbăvitoare. Cum fusese la Moscova, unde îl întâlnise pe Panait Istrati dar și pe Maxim Gorki, are povești entuziaste despre idealurile lui Lenin pe care-l venerează. Are o desăvârșită devălmășie în ierarhizarea valorilor
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sunt și insolubile pe deasupra. Treaba noastră este să înfăptuim. Treaba noastră este să creăm. Un scriitor nu creează dacă nu se zgârie necontenit pe sine până la sângerare? - Tensiuni ireductibile din Hristos, răstignit pentru a doua oară. Kazantzakis își ratează vocația mistică. În el pândește un idealism fervent care țipă să fie împământenit. Nu are răbdare cu timpul, își dorește binele pentru toți și nu-i de mirare că se trezește înregimentat politic în turbarea roșie. Nevoia de a schimba lumea pe
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în limbajul maestrului său vorbind. Contextul e unul neașteptat: o comunitate de creștini aproape indiferenți față de valorile creștine e distribuită, cu ocazia apropierii sărbătorii pascale, în roluri specifice evenimentului. Indiferența crapă asemeni unei măști și din spatele ei crește o fervoare mistică în stare să reasambleze ordinea socială. Personajele aproape că-și recompun identitățile, noile date existențiale venind parcă din pecetea rolului asumat. Personajul distribuit în rolul lui Hristos este pus să-și reconfigureze identitatea într-o luptă interioară sfâșietoare. Manolios se
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în minte idei preconcepute, se adaptează greu la o realitate dură, cumplită. E inadecvat, ridicol chiar. Și el știe asta. Drama lui este cu atât mai intensă cu cât analizează mai atent nuanțele. Respingerile sale sunt însă ale unui om mistic. El nu se bazează pe conexiuni logice. Atunci când arbitrariul face din el o victimă inocentă a succesiunii de evenimente, el respinge absurdul în care e târât atribuindu-l unei întâmplări inexplicabile. E înhățat de milițianul care trebuia să ducă la
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Nu miam dat seama când și de ce am început să-mi fac semnul crucii cu mâna amorțită. Nu mă mai recunoșteam pe mine însumi., făceam necontenit semnul acela pe care îl urâsem toată viața. De ce? Nu știam.” (p.117) Trăirea mistică a lui Hristos e irațională, inexplicabilă, e dincolo de categoriile intelectului ori ale sensibilității deși aposteriori tot în acestea se înghesuie experiența pentru a fi comunicată și celorlalți. Toate convingerile lui sunt spulberate de această întâlnire de dincolo de simțuri și intelect
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sau... cuțitele), chiar mușcător. Dar esențialul stă în altă parte. Situație suprarealistă tipică: scriitorul simte că renaște într-o altă limbă; inocent, pur, proaspăt, copilăros. Este o întoarcere la aurora conștiinței, la starea spirituală primordială. Un mare topos al conștiinței mistice de totdeauna și de pretutindeni. Dar să rămânem la esențial. Le mot sablier: titlul își capătă acum întregul înțeles. Trecerea de la un regim lingvistic la altul este pusă sub semnul clepsidrei, al nisiparniței, unde firele de nisip (= cuvintele) curg, unul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
discipol însă nu eram și nici nu puteam fi. în nici un fel. Orientarea mea ideologică liberală, deloc naționalistă și filozofic-raționalistă, cu accente chiar iluministe, mă situa la ani lumină, în cel mai bun caz, de o ontologie la limita revelației mistice și a unei hermeneutici în care predomina nu metoda, ci, în cel mai bun caz, imaginația semantică. Dar, una peste alta, un alt centru de raliere culturală anticeaușistă, posibilă, nu exista, de unde și interesul și solidarizarea reală și deschisă. Cu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
putere (vezi situația din U.R.S.S. după 1917), scriitorul se vede constrâns sau eliminat, transformat în simplu instrument sau declarat inutil. Rolul său a încetat. De unde, incompatibilitatea structurală literatură politică la nivelul angajamentului practic. El poate avea forme absolute, pure, mistice, radicale (trecute atent în revistă de Matei Călinescu) doar în spațiul ideal, al conversiunii politice. Acțiunea concretă prin compromisurile și adaptările sale inevitabile produce decepția și deziluzia, de unde și dezangajamentul practic. Și la noi, chiar și în împrejurările actuale, se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
chiar așa. Cât privește speranța, ea este îngăduită în noile condiții în care începe să se dezvolte cultura română. Numai că și aici mă deosebesc de I.P.C. Noțiunea sa despre cultură este cum să spun? mult prea de dreapta, prea mistică, prea mesianică. El vorbește, în final, de un mesia care va veni să ne salveze, să ne îndrume, să ne transmită mesaje de mântuire etc., etc. Această ideologie, care a bântuit și la noi între cele două războaie și pe
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
câte sensuri are, de fapt, noțiunea de ființă la acest gânditor, cu meritele sale, nimic de spus?). De asemenea, tonul inițiatic, nebulos, confidențial, de mari revelații șoptite misterios în medii izolate și în cerc închis. Climat favorabil mai curând revelațiilor mistice și carismelor, de calitate inevitabil inegală (și care pot duce oriunde), decât unor discuții filozofice, metodice, serioase. Subliniem apăsat și astfel de aspecte, exclusiv pentru claritatea demonstrației. A doua zonă de unde au dispărut adevăratele exigențe ale spiritului critic este chiar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Cernavodă din Podul este citit în limbaj indirect, iar numele "fanic" al lui Adrian din nuvela În curte la Dionis este interpretat ca anagramă și sugerează "sufletul prins în capcana labirintică a Samsarei", ieșirea din labirint fiind posibilă prin uniunea mistică realizată în final. Ștefan Borbély avertizează asupra caracterului neîntâmplător al numirii personajelor: recurența numelui zeului grec Pan din numele eroilor eliadești (Pantazi, Pandele, Pantelimon), a numelui Andrei ("se cuvine să dea de gândit"), semnificația provenienței divine a prenumelui miresei lui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
bagaj științific nu-i strivește sprintenele afabulații"36. Ovid S. Crohmălniceanu traduce injoncțiunea savantului asupra scriitorului, prin comparația cu unul din eroii romanelor sale, David Dragu: "Mircea Eliade a ezitat lungă vreme între atracția sa pentru experiența aventuroasă ("demonism", "erotism", "mistică", "voluntarism politic") și viața închinată studiului laborios de bibliotecă, între jocul cu plăsmuirile imaginației (literatura) și munca gândirii disciplinate (știința). E alternativa în fața căreia sta indecis și David Dragu. Ca și eroul său, Mircea Eliade a ales până la urmă ultima
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
înclinație care începe din anii liceului "spre științele oculte și magie"65, de credința în puteri mediumnice, clarviziune, telepatie, levitație, fenomene "metapsihice", de viziunea pe care Eliade o avea la douăzeci de ani asupra istoriei religiilor, viziune centrată pe experiența mistică și pe caracterul ezoteric, "individualistă, voluntaristă și "tehnică" asupra experienței religioase, puternic influențată de un ideal de libertate ce trădează caracteristicile personalității lui Eliade", viziune care va domina evoluția sa intelectuală în viitorul apropiat"66. Matei Călinescu atrage atenția asupra
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]