5,342 matches
-
convingere și de fervoare neînduplecată salvează cursul prozaic. Poezia sa este în întregime ocazională, strict determinată de împrejurări biografice, dar ‹‹sunetul›› pare straniu și face aceste împrejurări de nerecunoscut sau neglijabile în sine.” Muntele deține o seminificație complexă în teritoriul mitic labișian, nu numai ca proiecție a unei imaginații ascensionale, cât mai ales în calitate de corespondent cosmic al conului magic al „adâncurilor”. Despre un asemenea subiect, Sf. Augustin scria undeva: „Valea semnifică umilința, muntele semnifică trufia. Muntele prin care noi
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
repere familiare, niște constante afective într-o geografie a satului arhetipal. Nostalgia alpestră este cel mai adesea în legătură cu sentimentul pierderii meleagului originar al copilăriei și reluarea imaginilor în care seninătatea ascensională ficționează cu tentă edenică, transformă spațiul poetic în priveliște mitică: „În munții noștri astăzi zăpezile torc leneș Izvoarele îngheață în clinchete subțiri Și caprele de munte nervoase prin poene-și Urmează-n taină calea iernaticei iubiri.” (Scrisoare mamei) Ambianța montană este planul unde, după cum remarca Freud, „instinctele noastre ajung să se
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
al anilor '50 care redescoperă sursele lirismului autentic, revigorând expresia poetică și inducând prospețime și candoare într-un peisaj literar de o ariditate flagrantă. Nicolae Labiș a rămas, mult timp, în istoria poeziei românești contemporane, ca o figură cu amprentă mitică, amprentă dată și de destinul necruțător care a vrut ca poetul să dispară la numai douăzeci și unu de ani. Dinamismul viziunii și naturalețea dicțiunii poetice sunt cele două coordonate ce conferă pecetea originalității liricii lui Labiș. Poezia sa încearcă să sesizeze
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
colindatului, AMET, 1977, 311-337; Traian Herseni, Forme străvechi de cultură poporană românească, Cluj-Napoca, 1977, passim; Octavian Buhociu, Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească, București, 1979; Lucia Cireș, Aspecte ale colindatului în Moldova, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Mihai Coman, Izvoare mitice, București, 1980; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 267-394; Monica Brătulescu, Colinda românească, București, 1981; Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr. Silvia Ciubotaru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983; Mihai Coman, Sora Soarelui. Schiță pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
în Biblie, astfel că nu cunoaște aproape nimic despre ele cu excepția celor notate de Scripturi. d) Comparativ cu alte populații, precum „refaimii”, nu este clar dacă se referă la popoare care au existat realmente sau sunt denumiri legendare sau chiar mitice. e) Unicul popor despre care știm ceva datorită textelor biblice sunt „filistenii”, descendenți ai „popoarelor mării”, originari din zona Mării Egee; la sfârșitul secolului al XIII-XII-lea î.C., ei au încercat să debarce în Egipt, dar au fost respinși și forțați
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
51,9-10: Trezește-te, trezește-te, și îmbracă-te cu putere, braț al lui Yhwh! Trezește-te ca în zilele de odinioară, ca în generațiile din vechime! Oare nu ești tu cel care l-a zdrobit pe Rahab [monstru haotic mitic] și a străpuns balaurul? Nu ești tu oare cel care a uscat marea, apele abisului celui mare, și a făcut adâncul mării în drum pe care să treacă cei răscumpărați? 10.5. Un Dumnezeu care eliberează În Iudeea postexilică i
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fiind vorba probabil de cel mai critic aspect al anului. În acest moment recolta adunată se află deja la loc sigur, dar nu se știe ce va aduce anul care tocmai începe, dacă vor fi ploi suficiente (formulat în manieră mitică: va vrea zeul fertilității să iasă și să fecundeze solul, turmele și cirezile?), dacă va fi pace, bună guvernare și recoltă ferită de cataclisme naturale precum lăcustele, cutremurele, inundații (formulat în manieră mitică: va garanta divinitatea ordinea creației, supraviețuirea cosmosului
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
vor fi ploi suficiente (formulat în manieră mitică: va vrea zeul fertilității să iasă și să fecundeze solul, turmele și cirezile?), dacă va fi pace, bună guvernare și recoltă ferită de cataclisme naturale precum lăcustele, cutremurele, inundații (formulat în manieră mitică: va garanta divinitatea ordinea creației, supraviețuirea cosmosului și înfrângerea puterilor haosului?) Oricât își concentra israelitul atenția asupra lui Yhwh, Domnul absolut al cosmosului și al fertilității, totuși continua să persiste nesiguranța cu privire la aceste aspecte. Atitudinea de șovăire reiese, între altele
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
iar apoi turmele și cirezile. d) Ei bine, dacă am accepta existența unei astfel de sărbători, ar trebui să recunoaștem că psalmii citați ar primi o explicație logică și satisfăcătoare; același lucru e valabil pentru o lungă serie de elemente mitice ce apar în diferite părți din Biblia ebraică. În ciuda motivațiilor în favoarea acestei sărbători, obiecțiile nu lipsesc. Izvoarele nu sunt suficiente pentru a confirma existența sa în Regatul lui Iuda. Pe plan metodologic, ne putem întreba: dacă mai multe fenomene sunt
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
2), ca și cum aproape că ar fi fost vorba de două posibile alternative. Ei bine, unii cercetători au descoperit că în Asiria se practica alternanța între perioadele când pământul era cultivat și când se lăsa nelucrat; ceva semănător, dar cu accente mitice și într-o formă controversată, se găsește și în Canaan, pe baza mărturiei textelor de la Ugarit: unii admit existența unui ciclu agricol de șapte ani la sfârșitul cărora Baal, zeul fertilității și al vegetației, trecea printr-un fel de „eclipsă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de vedenii și conspirații! Formarea imperiului mozaic, visul de aur al ivriților farisei a fost realizat prin foc și sabie de către iudeo-creștinii Neamurilor, greci și romani. Dacă popoarele antichității - emeși/sumerieni, akkadieni, asirieni, cașiți, babilonieni - se raportau la un trecut mitic unde își căutau originile, mozaicii au urmărit să robească sau să ni-micească întreaga lume, pentru a o rezidi după cultul lor drăcesc, cum au făcut comuniștii cazari prin bolșevism, vrednicii lor urmași în cult și făcături. Numele divinității supreme
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
referă la un ritual vechi arimin prin care era prins viu un taur sălbatic cu ajutorul unei arme - poate arcan - iar viteazul avea dreptul că îl călărească înainte de a-l sacrifica. În timp acest ritual a primit mai mult un caracter mitic în care sacrificiul taurului, autorul creației era un simbol al regenerării naturii în totalitatea ei. Sacrificiul nu era o jertfă de sînge adusă unui zeu canibal ca în mozaism, pentru că nimeni nu se sfințea ci renăștea, fie numai una temporară
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
encomiastice ("Privită dintr-un punct de vedere strict istoric, opera sa se dovedește mai însemnată chiar decît aceea lirică a lui Eminescu..."), așa cum le vom întîlni și la Octavian Goga (" Se vor crea legende și personalitatea lui va lua proporții mitice") însă majoritatea criticilor români vor dovedi realism critic în aprecierea moștenirii literare a lui Caragiale. Ca și în cazul lui Eminescu sau Creangă, unii critici au manifestat rezerve față de publicarea integrală a operei; dintre aceștia, doi i-au fost foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
fi și de a se manifestă al Parizienei prin scenarii proprii, joc de roluri, scene). Reprezentarea socială contextualizează istoric, temporal și spațial profilul personajului. Reprezentarea romanesca a personajului este cea prin care personajul devine relevant că un construct literar. Reprezentarea mitică asigura trăsăturile "canonice" ale personajului, legate de ceea ce perpetuează un anume mit cultural. Reprezentarea teatrală decurge din imanenta personajului și dezvăluie identitatea să ascunsă. Investigația are ca punct de plecare delimitarea celor două moduri de reprezentare din Poetica lui Aristotel
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a rolului său în intrigă romanesca și a funcțiilor specifice în textul artistic. În urmă delimitării acestor dimensiuni ale reprezentării la nivel de text, delimitam, la nivel de personaj, mai multe ipostaze ale Parizienei ca entitate complexă: geotip social, personaj mitic, personaj al "Comediei urbane" și personaj literar tipic, implicând legislație, spații, activități, alte personaje, coduri, scenarii. Ea nu este o figuranta, ci un protagonist al istoriei, al culturii, al literaturii; • imanenta de factură teatrală a Parizienei predispune la o lectură
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
imaginarului. Femeia simbolică alunga femeia din viața reală. Un alt paradox constă în faptul că femeia, exclusă de barbati din viața socio-politică, este tot de ei idolatrizata, asociată imaginației și magiei. Acesta este, constată Stéphane Michaud [2002, p.153], răspunsul mitic pe care societatea îl oferă la una din problemele sociale cele mai insistențe ale secolului. În secolul al XIX-lea femeia devine unul dintre locurile privilegiate ale corespondentei mitologice dintre lumea arhetipurilor și simbolurilor și lumea modernă. Dacă, aparent, femeia
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
franceze, dar și străine, pe care ideologia națională îl transformă în tip esențial. Imaginarul exploatează pe larg partea poetica legată de singularitatea Parizienei. Ideologia, la fel ca literatura, transformă realitatea lumii în imaginea lumii, în mit. Pariziana este un personaj mitic recuperat de istoria mentalităților. Dintre toate miturile capitalei, Pariziana este, presupune Louis Chevalier [1985, p.18], singurul care și-a menținut prestigiul, mitul cel mai vechi, cel mai imuabil și cel mai sacru. Pariziana reprezintă, pentru colectivitate, incarnarea dorințelor, viselor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
l'enfant païen, devrait être placée sous l'invocation de quatre divinités: la puissance, l'amour, la fortune, la nécessité. Elle passe en effet să vie à commander, à obéir, à désirer, à poursuivre" [p.5, subl.n.]. Imaginea franțuzoaicei mitice apare în române că o femeie modernă preocupată în exclusivitate de aventură, lux și risipă. Ceea ce este considerat în secolul al XIX-lea, de regulă, ca defect feminin: inteligență agera, voința nedisciplinata, orgoliul, capătă un farmec aparte în cazul Parizienei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și pe tribunele și în cluburile Revoluției 24. Este elocvent cât de mult țin femeile la limbajul simbolic ce le reprezintă în lupta pentru drepturile civice: purtarea cocardelor tricolore, a bonetelor roșii, a armelor. Toate acestea profilează imaginea unei femei mitice preocupate de simbolic și de imaginar în construirea raporturilor politice între sexe. Fiecare revoluție modernă le lasă pe femei să coboare în stradă și să deschidă cluburi, dar are grijă să le trimită înapoi în cămin și să interzică aceste
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
un charme destructeur, la séduction corruptrice et froide, la complication tranquille de cette gamine névrosée, troublaient son entourage de passions et d'agitations violentes." [Maupassant, Notre cœur, p.152]. Putem constată că dualitatea personajelor feminine se manifestă prin diferite figuri mitice și literare pe parcursul întregului secol în toată diversitatea și complexitatea lor. 1.1.3. Pariziana că mitosferă Cultul și mitul Parizienei este produsul epocilor consecutive care au cultivat, au difuzat și au celebrat această imagine. Ele prind contururi bine definite
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
était, ce qu'elle pensait, ce qu'elle faisait" [Maupassant, Notre cœur, p.152]. Femeia pariziana face să nască misterul, apoi îl face mai dens și nu se grăbește să-l devoaleze. N.Ferrier-Caverivière [p.605, 608] subliniază că imaginea mitică a unui personaj este simplificată, amplificata, idealizata (sau divinizata) și repetabila 44. Pornind de la enunțarea acestui, de fapt, mecanism de mitizare, ne-am propus să urmărim aceste și alte mecanisme în cadrul genezei mitului Parizienei pentru a vedea dacă putem vorbi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
acestui, de fapt, mecanism de mitizare, ne-am propus să urmărim aceste și alte mecanisme în cadrul genezei mitului Parizienei pentru a vedea dacă putem vorbi de un atare mit în sensul deplin al cuvântului. Pariziana este un cuvant cu încărcătură mitică, bazată pe efectul de fascinație pe care il exercita, pe enigmaticul și indefinibilul ce se conține în semnificația să și care o transformă dintr-un simplu individ într-o ființă atotputernica, capabilă să mute munții din loc: "leș Parisiennes de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cazul doamnei de Jeumont)55, cu citarea lor în revistele de modă că subiecte de cronică mondenă: "Să femme, la jolie Mme Dambreuse, que citaient leș journaux de modes" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.54] sau cu alegerea unui nume mitic: "Eh bien, voilà, mon cher, je suiș comme toutes leș femmes, j'ai mes... mes faiblesses, mes petitesses, j'aime ce qui brille, ce qui sonne. J'aurais adoré porter un nom noble. Est-ce que vous ne pourriez pas, à
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Est-ce que vous ne pourriez pas, à l'occasion de notre mariage, vous... vous anoblir un peu? (...) Séparez votre nom en deux: "Du Roy" [Maupassant, Bel-Ami, p.163-165]. "Mărirea și decăderea" Parizienei stau la baza mitizării și demitizării. Degajarea structurii mitice a unor române moderne se face prin demonstrarea supraviețuirii literare a marelor teme și personaje mitologice. Dacă mitul are proprietatea de a amplifica imaginea Parizienei, viața însă și respectiv reprezentarea realistă și naturalista care o transpune este mai prozaica și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fatale 60. E.Roy-Reverzy menționează predilecția operelor realiste pentru punerea în abis și rescrierea parodica a miturilor: Fedra în La Curée, Geneză în La faute de l'abbé Mouret. Zugrăvirea acestei lumi de ființe fără contur accentuează raporturile acestui univers mitic cu infernul lui Dante. Nana este mitul distrugerii unei societăți de către o femeie publică. Pentru bărbații care o divinizează, ea este, rând pe rând, Venus, Meluzina sau diavolul din Evanghelie. Zola a văzut Imperiul al Doilea că un imens lupanar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]