5,217 matches
-
Brătescu stoarce lacrimi cititorilor. Tot așa Un om etc. Dar dl Brătescu are alt temperament, și deci altă viziune. Dar chiar și Caragiale are o bucată, o singură bucată, în care se vede măcar o licărire de bunătate în sufletul Miticilor. E Inspecțiune. În această schiță apar câțiva Ionești și Mitici, plini de milă pentru soarta unui casier, care dispare de frica unei inspecții ce trebuia să aibă loc a doua zi. Dar s-ar putea zice: "Caragiale e un satiric
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dl Brătescu are alt temperament, și deci altă viziune. Dar chiar și Caragiale are o bucată, o singură bucată, în care se vede măcar o licărire de bunătate în sufletul Miticilor. E Inspecțiune. În această schiță apar câțiva Ionești și Mitici, plini de milă pentru soarta unui casier, care dispare de frica unei inspecții ce trebuia să aibă loc a doua zi. Dar s-ar putea zice: "Caragiale e un satiric, și ca satiric n-a avut, n-a trebuit să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
șase: critica marxistă, critica de orientare lingvistică (formaliștii ruși, Vossler, Spitzer, Auerbach, Damaso Alonso, I. A. Richards, Empson, Cleanth Brooks), formalismul organic (Croce, Gundolf, Valéry, T. S. Eliot, F. H. Leavis, J. C. Ransom, Allen Täte, Wimsatt), critica antropologică și mitică (Wilson Knight, Maud Botkin, Weelwright, Northrop Frye), existențialistă (J.-P. Sartre, Marcel Raymond, A. Béguin, G. Poulet, M. Blanchot, J. Hills Miller) și freudistă (Friedrich Clark Prescott, Herbert Read). Această enumerare, deși creionează toate direcțiile critice principale, este încă destul de
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
cu Domnul oștirilor ce-rești, cu altare - ,,înălțimi” - unde aduceau cinstire cailor solari și carului de foc servind ca masă pentru jertfă numai azime. În religia lor era încorporat și un cult al strămoșilor și al eroilor iar ca figuri simbolice mitice aveau taurul solar și șarpele, fiind cunoscuți de către ivriți ca un popor avut și mari pricepuți în oracole și purificări. Prelatul iudeo-creștin Lactanțiu, pe la anul 310 spunea despre mama împă- ratului get al imperiului roman Galeriu, că era preotesă și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Dacă acesta era adevărul în veacul V din istoria vechilor greci, de ce el nu mai este valabil și în secolul XXl al erei noastre? Scriitorul grec Euripide în piesa Archelaos spune că danaii sînt aceeași cu pelasgii precizînd că regele mitic Danaos al Eladei a dat o lege pentru neamul său astfel ca ,,danai să se cheme cei ce înainte pelasgi s-au numit’’! Ajunge numai atît! Istoricul și geograful milesian, Hecateu(550-470 î.e.n) ne spune în fragmentele de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
amintește de multe ori în aceleași regiuni și în același timp pe arimani, arimini, aru-muni, armini, arimi sau arami. Dar cine sînt aceste neamuri? Aristeas din Prokonnesos ce a trăit prin secolul Vll î.e.n. a scris un poem despre populația mitică a arimaspilor, din nordul îndepărtat iar informațiile le-a luat de la sciții învecinați, acestui neam pe care grecii îl știau după ureche și scriau ce le trăs-nea pe sub freză să aibă de ce se minuna posteritatea. O legendă transmisă de Herodot
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
era un fel de ochi ce putea pătrunde în întreaga înțelepciune a lumii. Acest obicei de a purta obiectul de cult pe frunte ca semn distinct al celei mai înalte funcții sacerdotale este mai mult o metaforă sau un simbol mitic așa cum găsim într-o tradiție populară despre oamenii înțelepți: În cap are o scufie/ și scufia-i de scumpie/ și dedesupt de scufie/ este-o piatră despicată/ de se vede lumea toată”, sau o altă variantă ,,...o piatră nestemată/ de pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
al științei este rațiunea, iar acesteia Îi scapă supranaturalul. Deci cercetarea sociologică nu operează cu revelații, date supranaturale sau cu dogme infailibile. Are în atenție religia ca fenomen social și consecințele ei la nivelul mentalităților sociale. b) Religia - realitate străveche, mitică, dominantă în primul stadiu de evoluție a istoriei. Cu timpul, ea va fi înlocuită de metafizică și de studiul pozitiv al realității sociale. Trimiterea este la celebra teorie a sociologului francez auguste comte. Astăzi, teoria lui comte se dovedește a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Băutor de soma, indra este arhetipul forțelor genezice: declanșează uraganele, stârnește ploaia, comandă apele. Mitul central din Rig Veda este cel în care Indra îl învinge pe Vṛtra, balaurul uriaș care închide apele în „adâncul muntelui”. Este vorba despre motivul mitic universal al confruntării dintre un zeu și un monstru marin ofidian. vezi: ra - apophis (egipteni); Zeul Ninurta și asag (sumerieni), Marduk și Tiamat (babilonieni), Zeus și Typhon (greci). h) Agni. „în Veda, zeul agni reprezintă prin excelență sacralitatea focului, dar
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
este înțeleasă prin exercițiul gândirii așa cum este ea de fapt: iluzie și amăgire, un chip al neființei; c) în cadrul șamanismului nord-American, sursa puterilor neobișnuite nu este unică. Ea poate fi găsită în ființele divine, în sufletele strămoșilor șamani, în animale mitice, în obiecte sau în anumite zone cosmice. XVIII.4. Funcțiile sociale ale șamanismului în principal, două ar fi funcțiile sociale ale șamanului: a) medic/vindecător. În Asia, America de Nord și Indonezia, șamanul are funcția de medic și vindecător: caută diagnosticul, aduce
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
al inițierii”. Acest verde este legat de smarald, piatra sacră a lui Hermes Trismegistul. El este autorul lucrării Tabula smaragdina, o adevărată „biblie a alchimiștilor”, arăta Constantin Bălăceanu Stolnici. Smaraldul este piatra sacră în care a fost sculptat Graalul, vas mitic al inițierii în miturile medievale și celtice. „în unele manuscrise (Sapientia veterum philosophorum), acest stadiu intermediar este simbolizat de un leu (Leo viridis).” b) cauda pavonis (coada păunului) - „este un produs multicolor care realizează pe fundul retortei o imagine precum
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
J, McLane MN, ed. Cambridge, New York: Cambridge University Press. Stroe MA (2004) Romantismul german și englez: Știința arhetipurilor, ipoteza interfinitudinii și numărul de aur. Iași: Institutul European. Stroe MA (2007) John Clare și canonul romantic: metafizica naturii și poetica logosului mitic. John Clare, Poeme, pp 5-104. Note, pp 300-332. Iași: Institutul European. Stroe M (2011) Pendulul istoriei, vol 1: Gînditori nord-americani. Iași: Institutul European. Stroe MA (2013) Journeying into the blackest night unto the land of bliss. Romanian Journal of Artistic
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Ț., semnată Ion Țolescu Văleni, și ultima, Din nopți cu Sânziene (1978), nu există deosebiri stilistice sau tematice, versul se construiește concentric, acumulând și dezvoltând aceleași motive. Patria eroică, aureolată de figurile lui Horea, Constantin Brâncoveanu, Tudor Vladimirescu, sau țara mitică, diafană, cu zâne, zmei, vârcolaci etc., vor constitui centrul de gravitație al inspirației lirice. Ca mulți poeți ai exilului, Ț. proiectează imaginea unei Românii simbolice, atemporale. Registrul grav, emoția spiritualizată, solemnitatea, religiozitatea vor caracteriza de multe ori și textele ce
ŢOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
de a trăi, ar fi căutat să își procure „un soi de confort intelectual la marginea Nirvanei”, dar aserțiunea deschide o problemă reală, ca și opiniile privind sensurile creației poetice și filosofice la Blaga. Se subliniază, bunăoară, că apologia satului mitic, opus lumii citadine, nu e câtuși de puțin „o reeditare a antagonismelor de tip sămănătorist, ci concordă cu ostilitatea expresionistă față de implicațiile nocive ale civilizației moderne”. Concepția lui Blaga despre divinitate e văzută ca un aspect al „ateismului religios”, filosofic
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
Dem. Teodorescu (pentru Muntenia) și de T. T. Burada (pentru Moldova). Spectacolele populare de acest gen vor fi existat și în Transilvania, dar culegerile folclorice de aici nu le consemnează. Pe o anumită treaptă de evoluție a t.p. eroul mitic este înlocuit prin eroul social (haiducul). În secolul al XIX-lea haiducii se bucură de o mare popularitate și inspiră numeroase creații folclorice (cântece lirice, balade, povești). Așa se explică și succesul deosebit al piesei Jianul căpitan de hoți de
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
un mit, iar Buddha însuși e o ființă imaginară. Alte somități, precum É. Senart, admițând că anumite tradiții despre Buddha pot decurge dintr-o personalitate istorică legendară, susțin totuși că figura tradițională a lui Buddha are o valoare alegorică și mitică. Buddha este în acest fel considerat o persoană semilegendară. O poziție interesantă adoptă Ananda K. Coomaraswamy. El crede că Buddha este o zeitate solară coborâtă din cer pentru a-i elibera atât pe oameni cât și pe zei de tot
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
zeu Budha, care personifica planeta Mercur - fiul zeului Soma, patronul Lunii) al cărui cult ar fi fost reiterat lent, până când, sub regele Aśoka, s-au instituit dogmele buddhiste. În pofida acestor speculații, care în principal îl consideră pe Buddha un personaj mitic sau un simbol solar, cei mai mulți dintre cercetătorii contemporani sunt de acord cu faptul că Buddha a fost o persoană istorică care mai tîrziu a fost divinizată. Această poziție este confirmată și de opiniile unor autori deveniți clasici în domeniu precum
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
dacă forța fizică este refăcută în mod constant și inteligent. Când Gautama acceptă din partea unei credincioase o ofrandă de orez fiert, cei cinci discipoli ai săi, consternați, îl părăsesc și pleacă la Benares. Ca în atâtea narațiuni despre viețile eroilor mitici, și Gautama rămâne în momentele cruciale singur. Însă textele îl descriu de acum sigur de sine, iar narațiunea se precipită, creând senzația de crescendo a unei așteptări cosmice. Miraculos înzdrăvenit de hrană, Śăkyamuni se îndreaptă către o pădure, alege un
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
întrunește calitățile fundamentale ale omului simplu de la țară, în care se înscriu cultul pentru adevăr și dreptate, respectarea legilor strămoșești și a datinilor "ea nu e o individualitate, ci un exponent al speței" (George Călinescu). Ea este, așadar, un personaj mitic și un personaj simbol pentru țăranul român. Portretul moral reiese în mod indirect, din gândurile, faptele și vorbele eroinei, naratorul conturând, la început, trăsăturile din exterior spre interior. Gândindu-se la soțul său, plecat la Dorna să cumpere oi, Vitoria
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mestecenilor", pădurea de brad "clipi din cetini și dădu și ea zvon", brazii erau "mai negri decât de obicei", dar mai ales "nourul către Ceahlău e cu bucluc". Venirea iernii sugerează așadar drama femeii. Alte semne prevestitoare vin din timpuri mitice: "cucoșul se întoarse cu secera cozii spre focul din horn și cu pliscul spre poartă [...] dă semn de plecare", deci Lipan nu va veni acasă, ci va trebui să plece ea Ia drum. Când bănuiala devine certitudine, Vitoria pornește în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
odată cu detronarea lui Cuza, kogălnicenismul pierise. Pe frac ționiști conservatorii din București, adică „albii“, îi numeau: „roșiii din Moldova“. Fruntașii celor două partide în luptă erau: din partea conservatorilor de nuanțe diferite, o puternică pleiadă compusă din: prințul Dimitrie Ghica (Beizade Mitică), Lascăr Catargiu, general Chr. Tell, Petre Mavrogheni, general I.Em. Florescu, Gheorghe Costa-Foru, Nicolae Crețulescu, Vasile și Const. Boerescu, Manolache Costache Epureanu, Ion Strat, Petre Carp, Gheorghe Cantacuzino, Titu Maiorescu, Alexandru Lahovary, colonel Gheorghe Manu, Ion Cantacuzino etc. Liberalii, iarăși
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
astăzi Teresa Oteteleșanu și acela al principesei Irina Grigore Suțu, în casele din str. Colței 303, ocupată de birourile Municipiului București. 156 bucureștii de altădată 300. V. nota 48, p. 263. 301. Dimitrie Ghica (1816-1897), numit în epocă și Beizadea Mitică, era fiul primului domn pământean al Țării Românești (Grigore Ghica, 1822-1828); până în 1871, când este adus la putere guvernul Lascăr Catargiu, fusese ministru și apoi președinte de consiliu al unui cabinet de coaliție între conservatori și liberalii moderați (noiembrie 1868-februarie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
scurt timp posibil, ca urmare a unui raport adresat de Consiliul de Miniștri principelui Carol („Știrile ce guvernul înălțimii-voastre Constantin Bosianu, iar la Colegiul al 2-lea pe doctorul Severin. Dar la Colegiul I este ales cu mare majoritate Beizadea Mitică, susținut pe sub mână chiar de liberali. Bosianu, deși ilustru jurisconsult, era acum bătrân și nu mai prezenta nici un interes partidelor. Afară de asta, Bosianu era un independent pe care nici un partid nu avea interes să-l susțină cu stăruință. Alegerile dau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu avea presă; avea numai ziarul Pressa și atât. Dar o lovitură de teatru se produce în politică: Manolache Costache Epureanu se strică cu guvernul și trece în opoziție. Un moment s-a crezut că-l va urma și Beizadea Mitică, președintele Camerei, dar faptul nu se produce. Însă sufletește despărțirea era făcută. Prințul Dimitrie Ghica și Vasile Boerescu rămân în partid, unul la președinția Camerei, și cellalt în guvern, dar prăpastia este săpată. La alegerile pentru Cameră din 1875 Beizadea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Camerei, și cellalt în guvern, dar prăpastia este săpată. La alegerile pentru Cameră din 1875 Beizadea Mitică este bătut de liberalul Gheorghe Vernescu, la Colegiul I de Ilfov, el care nu căzuse niciodată în acest colegiu. Se spunea că Beizadea Mitică ar fi spus la o întrunire: „Îmi pare rău că nu am un fiu ca să-i las moștenire Colegiul I-iul de Ilfov“. Căderea Beizadelei este datorită guvernului care n-a vrut să-l susție. Dar și generalul Florescu lucra pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]