36,388 matches
-
așa cum însuși compozitorul le denumește atât de sugestiv - „un buchet” de 10 piese corale. Frunze de toamnă este o sensibilă miniatură pentru cor mixt pe versuri de Ioan Alexandru, concepută într-un elegant dialog contrapunctic al vocilor, având o scriitură muzicală aerată. Folosirea isoanelor și a recitativului melodic ușor melismatic, imprimă lucrării un iz psaltic. La piesa intitulată La casa cu grădiniță pentru trei voci egale, realizată pe versuri populare, remarcăm eleganța melodicii susținută de ritmica complementară, ce conferă cursivitate discursului
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
pentru cor mixt, ne introduc în atmosfera religioasă a rugăciunii. Acompaniamentul realizat la toacă și clopote conferă un plus de expresivitate. În Cântec și joc pentru cor de voci egale, pe versuri populare, compozitorul demonstrează o bună cunoaștere a folclorului muzical, folosind elemente specifice doinei: melodica melismatică și recitativul recto-tono. Jocul are o tratare tipic instrumentală, cu un acompaniament realizat printr-o ritmică de tip complementar. Cântec trist, pe versuri populare, are configurația unui cântec doinit de tip arhaic, aducând în
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
pentru Voroneț pentru cor mixt, cu solo de Sopran, realizată pe versurile poetei Constanța Buzea. Melodica are configurația unei incantații arhaice, într-o exprimare modală. Se poate afirma fără exagerare, că cele zece miniaturi reprezintă chintesența și sensibilitatea unei personalități muzicale care prin lucrările sale demonstrează dragostea pentru muzica corală. Constantin Catrina contribuie prin creația sa, la îmbogățirea tezaurului coral românesc, cântul coral reprezentând modalitatea cea mai potrivită de exprimare a simțămintelor sufletului uman. Volumul 10 miniaturi corale este de fapt
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
prilejuit abordarea unor probleme sensibile cu care se confruntă folclorul contemporan, dar și societatea românească, în general: fenomenul tot mai accentuat al poluării folclorului, manelizarea muzicii românești și asaltul tot mai agresiv al kitsch-ului și al amatorismului. Lansarea Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, într-o reeditare anastatica, în îngrijirea lui Constantin-T. Stan, cu studii introductive semnate de Constantin Catrina și Simion Dănilă. Prima ediție a Colocviului Național de Folclor „Sabin Drăgoi
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
Comes), si Raluca Miclăuș, pian, profesoară la Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj, care a dăruit spectatorilor prezenți o miniatură semnată de Vasile Ijac, La crâșma. Motivați de valoarea intrinseca a melodiilor cuprinse în ediția princeps a Monografiei muzicale a comunei Belinț (Scrisul Românesc, Craiova [1942]), ecoul unui ancestral strat folcloric (colinde, doine și cântece propriu-zise, bocete, balade și dansuri), care au constituit izvor de inspirație pentru reprezentanți de frunte ai școlii componistice românești (Sabin Drăgoi, Paul Constantinescu, Eugen
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
dansuri), care au constituit izvor de inspirație pentru reprezentanți de frunte ai școlii componistice românești (Sabin Drăgoi, Paul Constantinescu, Eugen Cuteanu, Delly-Szabó Géza), dar și pentru un corifeu al muzicii de avangardă europene, György Ligeti, generând adevărate capodopere ale literaturii muzicale camerale și simfonice, prezente cu obstinație pe importante scene de concert naționale și internaționale, încurajați de generosul sprijin al Consiliului Județean Timiș, am decis reeditarea, după șapte decenii, a acestui monument al folcloristicii românești, o adevărată carte de vizită a
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
atât: a venit, însoțit de directorul Centrului cultural “Ion Manolescu”, Alexandru Cazan, însuși primarul orașului Breaza, Răzvan Bălășescu. În cuvântul său, și-a exprimat onoarea de a o avea în rândul brezenilor pe ilustra artistă și a anunțat câteva proiecte muzicale; Marina Voica ar merita să aibă un festival ce să-i poarte numele! A urmat un cocktail la care s-au schimbat multe impresii (sunt atât de rare ocaziile în care acești oameni se întâlnesc!), iar ecourile au continuat mult
?nt?lnirea titanilor by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84024_a_85349]
-
Lidia MOISE Iașii n-au dus niciodată lipsa de talente muzicale, mai ales că acolo au existat mereu dascăli pasionați. Astăzi, în acest domeniu la loc de frunte se situează Cristian Simionică, nu o dată în postura de a-și pune în planul doi propria cariera interpretativa în favoarea elevelor sale. Propria
Trei fete cucuiete by Lidia MOISE () [Corola-journal/Journalistic/84030_a_85355]
-
de la toba mare. De curând am aflat și de un inginer român care în 1929 a construit prima doză electromagnetică, patentată la Paris, invenție care din păcate i-a fost furată după un an de un mare constructor de instrumente muzicale. De data asta alții i-au copiat pe români și... au putut să inventeze instrumente electronice, începând cu vioara (nu cu mare succes) și continuând cu chitara de la care se revendică un întreg gen muzical, de la jumătatea secolului trecut încoace
D?ale chitarelor electrice by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/84033_a_85358]
-
un mare constructor de instrumente muzicale. De data asta alții i-au copiat pe români și... au putut să inventeze instrumente electronice, începând cu vioara (nu cu mare succes) și continuând cu chitara de la care se revendică un întreg gen muzical, de la jumătatea secolului trecut încoace.
D?ale chitarelor electrice by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/84033_a_85358]
-
„Steaua de sticlă” În anul 65 de la înființare, Opera Națională Română din Timișoara, sub conducerea lui Corneliu Murgu (și cu sprijinul Ministerul culturii și al patrimoniului na- țional), a propus publicului feeria muzicală „Steaua de sticlă”, pe muzica lui Dan Ardelean și cu un libret de Silvia Kerim (versificația: Silvia Kerim, Aurel Storin). Muzica a fost înregistrată de Radio Timișoara cu Orchestra Operei naționale române din Timișoara, sub conducerea muzicală a Mihaelei Silviei
?Steaua de sticl?? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/84020_a_85345]
-
propus publicului feeria muzicală „Steaua de sticlă”, pe muzica lui Dan Ardelean și cu un libret de Silvia Kerim (versificația: Silvia Kerim, Aurel Storin). Muzica a fost înregistrată de Radio Timișoara cu Orchestra Operei naționale române din Timișoara, sub conducerea muzicală a Mihaelei Silviei Roșca; concert-maeștri: Ovidiu Rusu, Corina Murgu. Scenografia este semnată de Geta Medinschi, iar coregrafia și mișcarea scenică de Hellen Ganser. Este cu adevărat o feerie, în care cei mici, dar și părinții și bunicii, se reîntâlnesc cu
?Steaua de sticl?? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/84020_a_85345]
-
precum „Tu nu vezi” sau „Lumi paralele”. Programul a cuprins și o serie de piese celebre, reinterpretate că un omagiu adus marilor artiști care au influențat evoluția interpretei: Frank Sinatra, Whitney Houston. Să ne reamintim că, după o intensă pregătire muzicală începută în copilărie, în 1997 Paula Seling a obținut Trofeul Mamaia și a lansat primul său album, „Only Love”. Au urmat lansarea albumului „De dragoste” - 1999, premiul „Hitul Anului” la Festivalul de la Mamaia, albumul „Mă voi întoarce”, înregistrări și contracte
Concerte by Gabi MATEI () [Corola-journal/Journalistic/84031_a_85356]
-
mai puțin sau deloc cunoscut dar foarte valoros, scris pentru cuplu de organiști, în acest caz întrupat de Dan Racoveanu și Fernanda Romila, cadre universitare, soliști și parteneri atât pe scenă cât și de viață; a fost recreat un univers muzical romantic prin lucrările scrise de Lebrecht Baumert (Sonata în sol op.50), Adolf Fr. Hesse - unul dintre cei mai importanți organiști ai Germaniei din a cărui școală vor proveni mai târziu Guilmant și Widor ( Fanteziile în do op.35 și
Recitaluri ... de org? by Corina Bura () [Corola-journal/Journalistic/84093_a_85418]
-
Mircea ȘTEFĂNESCU Duminică, 18 mai 2014, la Studioul de operă și multimedia al Universității Naționale de Muzică din București, prezența solistică a fagotistei MARIA CHIFU s-a conturat din primul moment sentențială în figurarea pieselor muzicale din program, cu o nobilă evoluție artistică și scenică, de puternic impact ideatic și în care performanța strict instrumentală era subsumată personalității sale impetuoase, profunde, prevestitoare și creatoare. Am ascultat în această interpretare Icar pentru fagot și bandă - fragment din
Recitaluri ... de fagot by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84082_a_85407]
-
tinere sau relativ tinere de compozitori. Satya II pentru fagot solo de Violeta Dinescu este o extrapolare într-un diapason sensibil și evocator de texturi sonore care se pot reîntoarce invariabil la artă. Violeta Dinescu este o autoritate în mediile muzicale academic și de specialitate de la noi și nu numai, iar această poziție, departe de a fi oficială, este o expresie de merit și de prețuire. Piesele Warning pentru fagot, voce procesată și live electronics și Reverberații pentru fagot, percuții, live
Recitaluri ... de fagot by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84082_a_85407]
-
ca instrument principal; 152 la categoria B, consacrată preșcolarilor și școlarilor care studiază pianul ca instrument opțional la grădinițe, școli, licee de muzică sau în sistem particular. Facem aceste precizări cu scopul de a evidenția unicitatea competiției, ce încurajează pregătirea muzicală indiferent de forma instituțională care o susține, și totodată modelează gustul tinerilor interpreți în alegerea repertoriului național. Am admirat, în acest sens, și faptul că unii dintre concurenți au recurs la o vestimentație adecvată, purtând frumoase costume populare. O premieră
?Brave claviaturi? ? promovarea muzicii rom?ne?ti prin concurs by Benedicta Pavel () [Corola-journal/Journalistic/84028_a_85353]
-
Același statut l-au avut și alte câteva instituții de prestigiu, precum Universitatea Națională de Muzică București, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din Chișinău - președinte de onoare Ghenadie Ciobanu, președinte Vladimir Beleaev -, Muzeul Național „George Enescu”, Fundația Culturală „Pro-Piano România”, Editura Muzicală și Editura Grafoart. Juriul concursului a reunit personalități ale lumii muzicale universitare - conf. univ. dr. Verona Maier (președinte) și conf. univ. dr. Carmen Manea - și preuniversitare - profesorii Angela Beleaev (Chișinău), Venera Babeș, Georgeta Băcioiu, Rodica Dănceanu. Paleta repertorială a acestei
?Brave claviaturi? ? promovarea muzicii rom?ne?ti prin concurs by Benedicta Pavel () [Corola-journal/Journalistic/84028_a_85353]
-
precum Universitatea Națională de Muzică București, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din Chișinău - președinte de onoare Ghenadie Ciobanu, președinte Vladimir Beleaev -, Muzeul Național „George Enescu”, Fundația Culturală „Pro-Piano România”, Editura Muzicală și Editura Grafoart. Juriul concursului a reunit personalități ale lumii muzicale universitare - conf. univ. dr. Verona Maier (președinte) și conf. univ. dr. Carmen Manea - și preuniversitare - profesorii Angela Beleaev (Chișinău), Venera Babeș, Georgeta Băcioiu, Rodica Dănceanu. Paleta repertorială a acestei ediții s-a distins și prin extensia evidentă spre contemporaneitate, incluzând
?Brave claviaturi? ? promovarea muzicii rom?ne?ti prin concurs by Benedicta Pavel () [Corola-journal/Journalistic/84028_a_85353]
-
Muzeului Național „George Enescu”. Apreciat pe ansamblu, nivelul competiției a crescut pe an ce trece, bucurându-se de o participare din ce în ce mai consistentă, semn al utilității și al asumării unui rol singular meritoriu, cel al susținerii și promovării creației și interpretării muzicale românești. Cele 226 de distincții acordate se prezintă astfel: Categoria A: 19 premii I, 14 premii II, 12 premii III, 1 mențiune, 12 premii speciale. Categoria B: 54 premii I, 53 premii II, 30 premii III, 13 mențiuni, 18 premii
?Brave claviaturi? ? promovarea muzicii rom?ne?ti prin concurs by Benedicta Pavel () [Corola-journal/Journalistic/84028_a_85353]
-
drept unul din urmașii săi spirituali, un „hăruit al înălțimilor”, așa cum inspirat îl numea într-un memorabil text omagial. Numele dirijorului lugojean era sinonim cu cel al Lugojului, prestigiul său răsfrângându-se și asupra orașului, citadela cu seculare tradiții muzicale, care, periodic, își trimitea ambasadorii, maestrul și coriștii săi, pe tot cuprinsul Europei, pentru a transmite mesajul unei cetăți cu certă vocație muzicală. Remus Tașcău, un om de o aleasă modestie, verticalitate morală, demnitate și intransigență, dar și de o
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
era sinonim cu cel al Lugojului, prestigiul său răsfrângându-se și asupra orașului, citadela cu seculare tradiții muzicale, care, periodic, își trimitea ambasadorii, maestrul și coriștii săi, pe tot cuprinsul Europei, pentru a transmite mesajul unei cetăți cu certă vocație muzicală. Remus Tașcău, un om de o aleasă modestie, verticalitate morală, demnitate și intransigență, dar și de o desăvârșită exigență profesională (aidoma marelui Vidu, astăzi pe nedrept uitat sau ignorat), trăia într-o lume de o înaltă idealitate. A fost omul
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
Horezu (3-7 decembrie 2012). Nu știu dacă în bibliografia mondială există și alte volume dedicate acestui subiect, însă cartea tânărului muzicolog german se constituie într-o certă contribuție la promovarea în spațiul cultural european a acestei forme de exprimare artistică muzicală a sufletului românesc. Vorbim despre un studiu muzicologic amplu bazat desigur pe consultarea bogatei bibliografii românești existente la ora actuală începând cu semnalarea acestui gen de către Dimitrie Cantemir trecând prin cercetătorii clasici Béla Bartòk, Constantin Brăiloiu, Gheorghe Ciobanu, Tiberiu Alexandru
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
franceză dar că parcurgând treptat și alte titluri din bibliografie s-a familiarizat cu limba română, lucru pe care l-am putut constata “live” la Simpozionul Internațional de Muzicologie “George Enescu” 2013, unde a și lansat volumul. Subliniind în cadrul parametrului muzical al doinei diferențele dintre structurile melodice ale ei din diferite regiuni ale României (Doina în Ținutul Sibiului, al Năsăudului și Maramureșului, al Bucovinei și al Olteniei dar și al Olteniei), Vincent Rastädter surprinde cu acuitate și deosebirile între doină și
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
Maramureșului, al Bucovinei și al Olteniei dar și al Olteniei), Vincent Rastädter surprinde cu acuitate și deosebirile între doină și specii asemănătoare ei din folclorul ocazional (bocet, baladă, cântec de leagăn). Cea mai mare parte a studiului este dedicată analizei muzicale și decelării structurilor melodice care se constituie în modele pentru recunoașterea melodiei de doină. Analizele sunt aplicate pe melodii de doină apărute în culegerile de folclor ale Academiei Române, respectiv pe doina Ce mi-e drag dealu să-l sui
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]