5,491 matches
-
decât terminologia). Și dacă Vadim, care crescuse săptămână după săptămână În preajma alegerilor, și-ar fi continuat ascensiunea, câștigând și turul al doilea și devenind președinte al României? Abia se prăbușise regimul Miloșevici În Serbia; venise oare rândul României să repete nefericita experiență sârbească? Vadim promisese o guvernare cu mitraliera și execuții publice pe stadioane, iar un apropiat al său i-a amenințat pe jurnaliștii „vânduți Occidentului“ că vor ajunge În lagăre de muncă (asemenea vorbe erau apoi negate de cei care
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
unde încăpeau patru mașini se găseau un Porsche, al meu, un Range Rover, al lui Jayne, și o motocicletă cumpărată recent din niște drepturi de autor primite din Suedia, cu totul neașteptat. Și, am observat eu, un labrador crem foarte nefericit, care ne aștepta într-un colț, încolăcit lângă bicicleta lui Robby. Însă Jay prezenta un interes atât de mic pentru el, încât Victor abia dacă și-a ridicat privirea. - Ignoră câinele, i-am spus. - A da, problema intimității tale cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
dar în final acestea au fost considerate ca ceva ce „fiul vostru“ confecționase, deși Robby nu participase la nici un fel curs la școală care să implice un astfel de proiect, dar ce mai conta asta? Ce rol jucaseră cuiburile în „nefericitul incident“ cu câinele nostru? Când am întrebat de „obiectele“ din cuiburi, mi s-au spus că erau „sparte“ și „goale“ - doar niște rămășițe de găoace. „De ce vă interesează asta, domnule Ellis?“ m-au întrebat cu un fel de îngrijorară gravă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
dialogul dat pe post. Aproape zece minute. Îi replic că suntem prea mulți vorbitori pentru doar câteva minute, dar insistă să venim. Nu o refuz direct, însă nu mă duc la ora fixată, pentru că mi se pare o idee absolut nefericită. Abia vom apuca să ne prezentăm fiecare. VITALIE CIOBANU și Andrei Bodiu îmi spun mai târziu că ziarista i-a întrebat și ce părere au despre Rusia. O părere bună, desigur. Îl surprind pe Fatos Kongoli, albanezul de 60 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cărora li s-au alăturat și georgienii, a stârnit mare agitație printre scriitori la cina oferită de organizatori în sala de banchet de la etajul 13 al hotelului Rossia. Eu și VITALIE CIOBANU semnăm protestul, chiar dacă unele formulări ni se par nefericite. Vorbim cu colegii noștri din România și semnează și ei. Mai mulți scriitori din Occident, totuși, se arată refractari. Unora nu le place cum e redactat textul, cu formulări prea categorice și indicând doar asupra unui singur vinovat, „imperialismul rusesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
să se ofere oricând și oricui; spaniolii se antipatizează între ei; unul dintre croați o fi comis niște omucideri, probabil, în războiul din fosta Iugoslavie, la care a participat, pentru că are momente grele de depresie; rușii îi par cei mai nefericiți și frustrați, pentru că toți îi consideră imperialiști și agresori, când ei, de fapt, nu sunt decât reprezentanții unui teritoriu în care domnesc haosul și sărăcia...). Despre noi, basarabenii, eu și Vitalie, spune că suntem orgolioși și foarte atenți în comportament
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
gazde. Apoi au fost destule schimbări în programul cultural, pe care orașele-amfitrion ale Trenului Literar le-au făcut cunoscute cu o zi-două înainte de sosirea scriitorilor: Madridul, de exemplu, a redus în ultimul moment numărul întâlnirilor și le-a „combinat” destul de nefericit, încât unii dintre scriitori trebuiau să se prezinte în același timp la două adrese. Sankt-Petersburgul a oferit cele mai multe surprize în ce privește cazarea și structura sejurului, și asta din cauza faptului că guvernatorul Iakovlev s-a certat cu stafful rusesc și a renunțat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de traducători, ca Gerhardt Csejka, Ernest Wichner, Georg Aescht, care cunosc foarte bine fenomenul literar românesc și încearcă mereu să plaseze la anumite edituri cărți ale autorilor români. Este calea cea mai eficientă din punctul meu de vedere. Cu adevărat nefericită este ideea de a propaga literatura română prin mijloace proprii. Mă refer la situația când Bucureștiul finanțează o carte în limba germană, care este adusă la Frankfurt, la Târgul de Carte. Am contabilizat numeroase asemenea cazuri: edituri de la București, scoțând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
afirmau. Pe urmă, au mai fost cele două turnesoluri: apelul contra războiului din Cecenia și așa-zisa declarație finală a călătoriei. Pe primul, se pare că nu l-au semnat vreo 40 de scriitori din tren, la al doilea, cu nefericitul său mesaj „împotriva globalizării”, n-am aderat noi, dar, să vezi surpriză, l-am regăsit neschimbat în final, cuprinzându-ne pe toți, chiar dacă nu nominal, ci în formula vagă, dar în fond precisă, „scriitorii din Expresul Literaturii 2000”, adică toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Split al tinereții mele călătoare, un act deliberat sau inconștient de-a ne uita suferințele trecutului. Scriitorii au memoria fabuloasă, ei nu uită, nu condamnă, avertizează. Și apropie cititorii de înțelegerea acestei Europe a diferențelor, dar și a memoriei experiențelor nefericite, care unesc și ele, pe cât caută soluții, ca să nu fie repetate nefericirea și injustițiile. Interviu de VASILE GÂRNEȚ Chișinău-Cluj, iulie 2000 Andrei Bodiu: „Pornind de la experiența Literatur Express-ului, mi-e clar că dacă ne iubim cu adevărat țara, n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Ciurea. Soțul scriitoarei pentru copii Sonia Larian, unul dintre cele mai extraordinare spirite evreiești askenazi, de o sensibilitate și capacitate uriașă de a trăi emoția și prezentul unui text literar. Fost amic apropiat al lui Labiș, ambii studenți ai acelui nefericit experiment de sorginte sovietică „Școala de literatură Mihai Eminescu”, o pepinieră a realismului-socialist, de fapt, un centru de îndoctrinare al unui marxism vulgar, al atașamentului „neabătut” față de U. Sovietică și de „Partid”, al urii „nepotolite” față de elita culturală și burghezia
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
deșănțat”. (Goethe însuși a avut un recul în fața tânărului Kleist, în care a presimțit, just, un atac la regulile sfinte ale clasicismului, o „îndrăzneală nepermisă în a aborda unele aspecte umane care trebuie lăsate neatinse”! Într-adevăr, tânărul, genialul și nefericitul Kleist este nu numai unul dintre promotorii romantismului german, dar în splendida sa nuvelă Marchiza d’O eu am găsit, înainte de Dostoievski, semnele clare ale unei tipologii în contradicție, până azi, față de cumintele, mai mult sau mai puțin nuanțat, maniheism
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
e necesar?! Tot ce ne înconjoară și prețuim, obiectele și valorile cărora le jertfim timpul și nu rareori demnitatea noastră sunt, cu adevărat, neapărat necesare?! Am uitat oare de necesitățile reale, puținele și aceleași, printre care, unii dintre noi, disperați, nefericiți și singurateci, poate, așezăm necesitatea primă sau ultimă a celui Unic! Sensul vieții?! Unde se află acesta, dacă... el, ca o măruntă și sâcâitoare zeitate, veșnic ridiculizată, dar insuportabil de prezentă în momentele cele mai surprinzătoare, dacă... el există? Capitolul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
un climat social și cultural în care văicărelile, justificate sau nu, inundă cămările istoriei, împiedicându-ne, adesea, de a judeca și vedea limpede ce ni se întâmplă! -, dar nu am fost niciodată și nu sunt ceea ce se cheamă un om nefericit! Nu ignor faptul că au existat în literele noastre moderne destule destine și autori nefericiți realmente și curajoși în soarta lor ingrată. De la Macedonski, stângaciul, până la Holban, neînțeles, sau Blecher, țintuit la pat și omorât tânăr de o boală teribilă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
-ne, adesea, de a judeca și vedea limpede ce ni se întâmplă! -, dar nu am fost niciodată și nu sunt ceea ce se cheamă un om nefericit! Nu ignor faptul că au existat în literele noastre moderne destule destine și autori nefericiți realmente și curajoși în soarta lor ingrată. De la Macedonski, stângaciul, până la Holban, neînțeles, sau Blecher, țintuit la pat și omorât tânăr de o boală teribilă!... Dar... m-a apărat, poate, de „chinurile nefericirii” - care, bine „pozate”, fac bine și întregesc
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
greșit? Nu cumva greșesc?... Cine sunt eu, la urma-urmei, să mă împotrivesc unui șef de stat pe care până mai ieri îl admiram în mod public, care se bucură de o asemenea audiență internațională? Nu cumva „inconstantul” sunt eu, „carieristul” nefericit sunt eu, cel care - cum m-au acuzat apoi vechi și „credincioși” inamici literari -, nesatisfăcut de saltul social efectuat în țară, dar și „nemulțumit” de felul în care „Occidentul” mi-a primit, mi-a receptat actul de dizidență, se află
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
că el se adresează soției tale, fiicelor tale, celor ca tine pe care-i întâlnesc de luni de zile și care m-au făcut să simt, să simțim, cât sunt (suntem) de distrat (distrați). "Arabii sunt astăzi ființele cele mai nefericite din lume..." Bănuiai că se face puțin caz de singurătatea voastră. Modestul ecou pe care l-a avut cartea ta în presa noastră "de anvergură" și în dineurile oficiale nu te va dezminți. Nefericirea arabă, scrii tu, se citește în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cu amintirile frumoase ale tinereților ei... și s-ascunde în căsuța ei mizerabilă. În amintirea trecerii pe-aici a batalionului III din rgt. Războieni no. 15 și a morților lui. Stup alcătuit și colonizat de locot. M.S. O tânără și nefericită Bulgarie! Nu face ca acea matcă neprevăzătoare care, în timpul unei veri secetoase, trimite roi mulți în toate părțile zării, încât ea se istovește și piere, iar tinerele colonii mărunte rebegesc la cele dintăiu vânturi reci de toamnă; ci ia pildă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mare, cel Bun, cel Sfânt, „eroul creștinătății”, „atletul lui Cristos”, cum avea să-l socotească însuși papa. Un accident în primii cinci, zece ani de domnie și numele lui n-ar fi spus nimic posterității. Ar fi stat alături de ceilalți nefericiți și neputincioși urmași ai lui Alexandru cel Bun. Nu este lipsit de semnificație faptul că, deși în timpul domniei lui Ștefan cel Mare se desfășoară o activitate ctitoricească pe care Moldova n-o mai cunoscuse până atunci, abia la 12 ani
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
notează că, în 1474, turcii au trecut Sava și au făcut o incursiune în Pannonia. În Cronica de la Dubnic ne este înfățișat un tablou al politicii greșite duse de Matei Corvin: „Așadar în timpul acestui rege Matia, după întâmplări felurite și nefericite, a venit asupra acestei țări și următoarea nenorocire vrednică de plâns. Câtă vreme regele acesta pustia regatul Poloniei, față de care se purta cu atâta dușmănie, încât nu-i mai rămânea timp să cugete la binele și la folosul țării sale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mulțumea lui Ștefan pentru încercarea de a pune capăt conflictului lituaniano-rus și-i cerea domnului „a ne fi sfătuitor și a ne ajuta împotriva acestui neprieten al nostru, în neplăcerea și nevoia noastră”. Solul îl informa pe domn în legătură cu situația nefericită, care se crease la Moscova pentru fiica sa: „Despre fiica ta și despre nepotul său, îți vor povesti domniei tale mai pe larg solii tăi, în ce cinste îi ține”. În asemenea împrejurări, Ștefan cel Mare desfășoară o activitate diplomatică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
împilările istoriei are, de-a lungul vremurilor, ceva din imuabilitatea prototipului etern. Constatarea unui mare scriitor, care remarca în unul din renumitele sale romane apărute în plin amurg al sec. XIX, că toate familiile fericite seamănă între ele în timp ce acele nefericite își trăiesc nenorocirile fiecare în felul lor, nu-și mai găsește echivalentul perfect când urmărești destinul dramatic al zecilor de mii de refugiați din Basarabia și Bucovina de nord, din martie 1944, destin tragic mărturisit de fiecare din colaboratorii acestui
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
Moscova și confiscat de Soviete, și a încercărilor zadarnice de recuperare din partea României, țară păgubită și umilită. Pe bună dreptate, autoarea a considerat să facă unele precizări, cu atât mai mult cu cât - scrie Domnia sa - "interesul publicului pentru acest episod nefericit este destul de mare". Este adevărat, în plus, sunt și întrebări supuse discuției publice în contextul contemporan, ca de pildă: dacă hotărârile Moscovei nu sunt lovite de nulitate juridică în intențiile ei imperialiste; dacă Tezaurul românesc poate fi recuperat sau nu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Moisuc, sperăm, va convinge cititorul de acest adevăr indubitabil. Prof. univ. dr. Emilian BOLD Precizare În preocupările mele, chestiunea Tezaurului României confiscat de Soviete a încetat, până nu de mult, să mai aibă prioritate. Totuși, interesul publicului pentru acest episod nefericit din istoria noastră națională este destul de mare. Probabil că au existat și există încă așteptări îndreptățite: România este membră a Uniunii Europene și membră N.A.T.O.; U.R.S.S. nu mai există, iar Rusia își afirmă însușirea de stat democratic; Basarabia
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
X vine fără cravată, iar Y este mai dezmățat ca omul de pe stradă, eu, un student amărât de ce să nu mă prostesc? După 1989 Încurajarea le-a dat-o televiziunea, care În fuga după audiență, le-a oferit cele mai nefericite exemple. Și chiar În acest mediu social din ce În ce mai degradat, studenții facultății de medicină veterinară au fost cei mai cuminți din centrul universitar. Am dispus Înființarea cercurilor științifice studențești la toate disciplinele și am canalizat timpul liber al studenților spre direcții
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]