6,174 matches
-
s-au ridicat bărbați ca Miron Costin, Ioan Neculce, familia Hurmuzachi... În revistă s-au publicat și alte articole de cultivare a românismului: „Românismul din nordul județului Cernăuți”, „Noi și Ucraina Mare” de Dragoș Vitencu, „O problemă de educație muzicală neglijată”, de Liviu Rusu, „Schitul Zamostea (17221783) de prof. Erast Hostiuc, „Bucovinism și românism”, de Mihail Cungrea, „Secolul unității naționale”, de L.Tară, „Pe marginea școalei primare din Bucovina” de Pompei Atanasiu. Era publicată și proză literară: Mitul de Cicerone Mucenic
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în măsura în care am socotit necesar pentru evidențierea unor circumstanțe. Ca și alte lucrări în domeniu, înregistrând și redând materialul faptic, în conformitate cu oferta timpului, am realizat nu numai informații de ordin istoric, dar am reînodat invitația la lectură. Este regretabil că se neglijează formarea colecțiilor presei de după 1989. Înseamnă că voit ori nu, unii conducători de publicații lucrează doar pentru prezent, omițând condamnabil înscrierea titlurilor pentru eternitate. Cândva conducătorii ziarelor și revistelor din Bucovina aveau obiceiul ca în fiecare an să întocmească volume
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un studiu anterior, am încercat să arăt diferența de tematizare între discursul mitologic-comparativ și cel propriu-zis istorico-religios în raport cu problematica eshatologică 1. Focalizând exclusiv asupra tramei dramatice a epopeilor indiană și iraniană, comparatistul care este Wikander rămâne captiv secvențelor evenimențiale și neglijează, în cele din urmă, semnificația internă a teologumenelor pe care, din premise, le consideră camuflate în canavaua mitică, anume, potrivit contextului de mai sus, caracterul specific al concepțiilor arhaice iraniene cu privire la timp, omogenitatea dintre „origine, început” și eschaton prin recursul
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ELIADEtc "WIKANDER către ELIADE" Lund, 3 august ș19ț52 Dragă prietene, Abia astăzi, revenit de la țară, răspund lungii dvs. scrisori din 16 iulie*. Iertați vă rog, dacă puteți, această leneșă nonșalanță... și scuzați-i și pe colegii mei de la Uppsala, care neglijează în mod culpabil cererile dvs. de literatură. Presupun că domnii Abrahamsson și Widengren se află în vilegiatură și nu au primit scrisorile dvs. Dar trebuie să știți că suedezii sunt un popor primitiv care nu cunoaște deloc datoria de a
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pe care învățământul și administrația ți le impun automat dacă nu ai curajul și energia de a refuza tot ceea ce nu este strict necesar, precum și jumătate din ceea ce este necesar... Dar atâta vreme cât nu voi fi dobândit această suplețe, îmi voi neglija cu cruzime și cercetările, și, ceea ce e mai rău, prietenii... Cred că Dumézil a lucrat bine aici și aș vrea să vă invit cu o altă ocazie. În această primăvară, cel care va veni este Duchesne-Guillemin, pentru a ne spune
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pronunț în privința sa. Dar voi pregăti în sfârșit un articol pentru a vă prezenta marelui public din țara mea și pentru a provoca traduceri - este curios cum se traduc multe lucruri lipsite de interes din domeniul istoriei religiilor, dar se neglijează lucrurile importante... Cartea dvs. despre făurari și alchimie va fi poate și mai atrăgătoare. S-a descoperit în sfârșit că vrăjitoria este o problemă religioasă și nu doar una de psihiatrie: dar rămân de explicat rațiunile de a fi ale
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
preferabil să vorbiți despre subiecte indologice la mine. În ceea ce privește facultatea de teologie, poate că șansele sunt mai mari acolo, cu toți banii de la „Fundația Olaus Petri”. Vom reveni la această problemă. Vă rog încă o dată să mă iertați că am neglijat comisioanele dvs., le voi pregăti imediat. Dl Loorits mi-a spus că a lăsat de multă vreme întregul text al Grundzüge, care nu apare din vina editorului. Vă voi trimite peste puțin timp cartea lui Olerud 3 (pe care nu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
lume!4 Ne gândim să rămânem la Paris până pe 5 octombrie. Christinel și cu mine vă îmbrățișăm frățeșteș,ț Mircea LXXIIItc "LXXIII" ELIADE către WIKANDER*tc "ELIADE către WIKANDER*" 22 martie 1976 Dragă Stig, Poate e bătrânețea la mijloc - dar neglijez în mod rușinos corespondența cu prietenii (de cealaltă are grijă unul dintre studenții mei). Am petrecut trei săptămâni la Paris, în februarie. Sorbona mi-a făcut marea onoare de a-mi decerna un doctorat hșonorisț cșausaț 1. I-am revăzut
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
care în ultimii zece ani o reînnoise, atât de strălucit, Georges Dumézil”- cf. Memorii II, p. 113. „A venit Stig Wikander la Paris. Stă la hotelul meu. Asta înseamnă că vom discuta indianistică până la miezul nopții, înfiecare seară, și voi neglija romanul” - Jurnal I (3 noiembrie 1949), p. 158. Va rămâne cel puțin până la începutul lui ianuarie, când participă la ceremonia nunții lui Eliade cu Christinel. Alături de Herescu, Cioran, soții Dumézil și Puech, Wikander va rămâne martorul fidel al ceremoniilor ulterioare
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
De exemplu, se pot compara descrierea spațiului sacru, așa cum o găsim în Tratatul de istoria religiilor al lui Mircea Eliade, și descrierea, foarte incompletă în schimb, care se găsește în a noastră Religionsphänomenologie. În analiza spațiului sacru nu se pot neglija marile religii ale umanității. A face altfel ar însemna să împărtășești moștenirea nefastă a metodei comparative, care prea des s-a concentrat asupra religiilor popoarelor zise «necivilizate», adăugând în mod sporadic câteva ilustrări luate de la civilizațiile antice, clasice și orientale
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în SUA nu se lasă mai prejos: "Stalin, țara te slăvește Marele tău nume Strălucește neînvins Soare peste lume". Se alătură acestui cor și Dan Deșliu, Eugen Jebeleanu, Veronica Porumbacu, Eugen Frunză ș.a.m.d. Nici Gheorghiu-Dej n-a fost neglijat de abonații felațiunilor și pupincurismelor. Pentru că, normal: "Coase mîndra fără greș Chipul lui Gheorghiu-Dej". (Florin Saioc) Dar cum nici dictatorii nu-s nemuritori, felatorii s-au adaptat sau au fost înlocuiți cu alții, mult mai meșteri la astfel de lucrări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și luminează printr-o transcendență personală. Prezentarea lui Alexandru Busuioceanu va fi un bun prilej pentru a întări aserțiunea acestuia, că arta este "o întrebare de conștiință" cale de a amenda Estetica lui Tudor Vianu centrată pe autonomia artei, astfel neglijînd "aspecte fundamentale ale procesului creator, mai precis gustul estetic, care "leagă creația de cultură și de complexul istoric al vieții spirituale"". Un alt important scriitor, Vasile Voiculescu, autentic poet religios, este portretizat și caracterizat în scurt de Virgil Ierunca. Emoționantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
contabilă exemplară (ce evidențiază cît de riguros era controlul organelor cu această misiune), numărul titlurilor, colilor și exemplarelor menționate este partajat cu maximă exactitate pe domenii: literatură contemporană, literatură pentru copii, literatură clasică română etc. Nici Gheorghe Gheorghiu-Dej nu este neglijat, va fi și el citat cu pioșenie din afirmațiile de la al II-lea Congres al PMR, spre exemplu: "Dar succesele obținute nu trebuie să ducă la crearea unei atmosfere festive, de automulțumire. Multe dintre temele mari și dintre aspectele fundamentale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lui, este necesar să se ia imediat hotărîrea de a scoate acest informator din acțiunea informativă, invocînd un motiv plauzibil, de a-l îndepărta din rețeaua informativă, de a-l pune sub supraveghere sau de a-l aresta". Nu sînt neglijate formele de retribuire ale informatorilor, descrise în capitolul VI. Un document din 1987, în fapt o broșură cu Instrucțiuni, reiterează, la alt nivel, activitatea de creare și folosire a rețelei informative a aparatului de Securitate. Rețeaua informativă se compune din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
am văzut om muncind ca tine, fără să ia o gură de aer, de parcă lumea s-ar termina mâine. Dar inima, iubitul meu Cristian, te mai poate și înșela. Trebuie să cauți echilibrul dintre inimă și minte, să nu o neglijezi pe niciuna, dar nici să te lași doar pe mâna uneia. Inima ta e plină de dragoste și bunătate, eu o cunosc mai bine ca nimeni altul, dar în același timp e plină de spaimă. — Ce spaimă ? — Toată fuga asta
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
câteva zile. Pe când eu cânt arie după arie, dacă ar fi s-o luăm așa, câte șase sau poate chiar opt ore în șir, zi de zi. Am grijă de mine, mamă, cum nu îți imaginezi ; dacă m-aș fi neglijat, și o zi, n-aș mai fi fost ceea sunt astăzi. Știu să împac și distracția cu munca și dorm cât am nevoie. Dar de luat pauze nu pot, mamă, nu-mi mai cere vreodată asta. Știi de ce ? — De ce, iubitul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu imaginea unui zeu născut și mai târziu, Christul, culcat atrăgător pe cruce, răsturnând valorile Înainte de anti-christul numit Nietzsche. Da, alături de Eros - ce mie mi s-a impus În vreo cinci romane, sub titulatura lui Don Juan, după ce l-am „neglijat” decenii confundându-l cu pulsiuni trecătoare și blamabile! - apare, nu cu mult mai rar dar În forme mai ascunse, uneori de-a dreptul barbare, Prezentul. La care au acces, uneori, cum o spuneam, Îndrăgostiții pe care Îi cântă Rilke fără
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o relație dialectică Între cele două entități, individ și masă (nu sunt primul care o observă!Ă, o relație În care nu lipsesc antagonismele destructive: nu rareori, un individ care a prins conștiință de sine și de destinul său Își neglijează sau disprețuiește masa, comunitatea din care a purces, o denigrează sau o părăsește la propriu; la fel, adeseori comunitatea care-i naște, Într-un procent statistic misterios, care se schimbă fantastic de la o epocă sau alta, deoarece există momente În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
din 1877-1878). Avea pe atunci o populație amestecată, grupul islamic: turcii și tătarii, fiind mai numeros decât românii. Românii au colonizat teritoriul și l-au pus În valoare (până atunci, fusese un ținut de margine al Imperiului Otoman, cu totul neglijat). S-au așezat aici români din sudul Transilvaniei, agricultori și crescători de vite (mocani), aromâni din Peninsula Balcanică... Constanța abia dacă era puțin mai mult decât un sat. A devenit un oraș modern și unul dintre porturile Însemnate ale Europei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai atrași de daci. Pe la 1900, și chiar mai târziu, discursul dominant Îi privilegia Încă pe romani. Pentru națiunea română și pentru statul român, În plin proces de modernizare și de occidentalizare, Roma oferea un simbol care nu putea fi neglijat. Romanii trebuiau salvați: operație deloc simplă, odată ce se constatase că dacii nu dispăruseră. De regulă, autohtonii sunt mai numeroși decât coloniștii. Și totuși, Xenopol considera că ponderea romanilor ar fi fost mai mare decât a dacilor, iar „exemplarele cele mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și nu prea frumoase! Asta a schimbat complet Înfățișarea orașului, ca și stilul de viață. Bucureșteanul trăise la casă cu curte — și astăzi acesta a rămas idealul multora — și a ajuns să trăiască În mici apartamente de bloc. Au fost neglijate și spațiile verzi; parcurile au rămas Între limitele vechiului București. Ca Întindere, orașul s-a mărit de trei ori În comparație cu Bucureștiul interbelic, atingând o suprafață de 228 de kilometri pătrați: mai mic decât Londra, dar de două ori cât Parisul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Aștept știri tot mai bune de la mata și vă doresc sănătate, atât eu cât și D-na Pienescu. Al vostru, M.V. Pienescu 13 București, 28.VI.1974 Dragă D-le Eugen, Mă grăbesc să-ți dovedesc că eu nu am neglijat să caut a obține de la D na Brăiloiu ceva pentru „Galeria” D-stre și de când a fost D na Butnaru la mine, mereu am Încercat; dar era din ce În ce mai greu. D-na Brăiloiu trăia ultimele luni cu un cancer generalizat și nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
În cazul, când nu se mai serbează semicentenarul - din motive misterioase - anuarul nu poate fi Împiedicat să apară și, În acest caz, alcătuitorul lui are nevoie de materialul documentar, pe care l-am trimis, și pe care nu-l poate neglija, decât din motive de rea voință și intenție. Acum, când ai pus la punct, Muzeul pentru literatură, ai, poate, ceva mai mult răgaz - ca să pui mata lucrurile În ordine, cu privire la anuar. Mă bucur sincer că sunteți mai bine cu sănătatea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
l-am lăsat să moară”, ci, dimpotrivă, l-am ajutat prin Vasiliu-Birlic și Mihai Șerban . În schimb a informat pe autorii Anuarului că toată activitatea culturală desfășurată prin „Liga Culturală” și Universitatea populară, care au fost „Prietenii Culturii”, a fost neglijată, sau, când a fost vag pomenită (fără numele instituțiilor) a fost dată ca fiind executată de niște profesori anonimi. Ramolisment, spun unii; invidie și rea credință, zic eu. Dar... să trec peste aceasta! Sărbătorirea celor 75 de ani ai „Junimii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
citation author=”TEODORESCU Ion Gh. ” loc=”Dolhești(i) (Mici)” data=”7/9 - 971”> Stimate tov. Dimitriu, Mai Întâi vă rog să mă iertați că vă răspund atât de târziu la stimatele Dv. scrisori. Căci luat de vârtejul treburilor gospodărești am neglijat acest răspuns. În al doilea rând, vă rog să veniți oricând la noi, pentru a vă da referințele, de care aveți nevoie, că nu ne stingheriți, ci din contra ne veți face mare plăcere. Noi În special dumineca și sărbătorile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]