5,414 matches
-
îngerași de zăpadă. Iarna așează pe întinderi o dantelă albă, lungă și strălucitoare, țesută mărunt cu miliarde de cârlige și ace de gheață. Zâna cea albă e o adevărată războinică! Nu o lasă pe primăvară să-și facă apariția, deloc ! Ninge, ninge atât de frumos încât s-ar putea spune că realitatea a devenit un basm de iarnă minunat!
Sfera by Tonea Cosmina-Florina () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93585]
-
de zăpadă. Iarna așează pe întinderi o dantelă albă, lungă și strălucitoare, țesută mărunt cu miliarde de cârlige și ace de gheață. Zâna cea albă e o adevărată războinică! Nu o lasă pe primăvară să-și facă apariția, deloc ! Ninge, ninge atât de frumos încât s-ar putea spune că realitatea a devenit un basm de iarnă minunat!
Sfera by Tonea Cosmina-Florina () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93585]
-
să iasă o nenorocire acolo. S.B.: Și atunci mai erau niște eroi ai Revoluției. Cu muzicanții la Comandamentul Armatei I S.B.: Cum ați ajuns la Comandamentul Armatei I? D.R.: Am predat obiectivul de la Palatul Victoria și am plecat valvârtej acolo. Ninsese și era ud pe piatra cubică din piață, așa că tancul plasat spre stația de metrou dinspre strada Paris, condus de mecanicul Mâță Vasile, când a făcut virajul a alunecat și a dărâmat gardul vilei ce se afla acolo în colț
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
a familiei Adam. Momentul descriptiv este inserat în capitolul Iarna. Naum, de un an redactor la ziarul regional, ajunge în luna februarie la Vaduri pentru a scrie un reportaj despre o nouă metodă de lucru a unei echipe de fierar-betoniști. Ninge abundent și, pentru a nu rămâne blocat în Vaduri, Naum pleacă spre Albala împreună cu Ștefan Dabija (vicepreședintele sfatului regional din Albala) în mașina condusă de șoferul acestuia, Duțu. La un moment dat mașina rămâne înzăpezită. Cei trei coboară din mașină
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cât și la sate, copiii fac zarvă mare. Temperatura este scăzută, afară este frig, ger, soarele răsare mult mai târziu și apune mult mai devreme. Nopțile sunt lungi, seara se întunecă mai repede decât în alte anotimpuri ale anului: afară ninge, se formează troiene de zăpadă, bate vântul, viscolește zăpada, se formează polei și chiciură, îngheață apele, arbuștii și copacii sunt complet desfrunziți. Copiii trebuie să știe că iarna nu aduce numai bucurii ci că pentru multe animale, ea este un
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
cerul uneori este senin dar alteori este întunecos. Omătul este strălucitor și imaculat. Codrul tace, animalele stau ascunse prin grajduri și așteaptă hrană de la oamenii care le îngrijesc. Iarna, omătul este mare și la munte este minunat. Este frig și ninge mereu. Copacii și casele poartă cușme de zăpadă. Iarna este anotimpul sărbătorilor. În curând Moș Crăciun va porni în lunga lui călătorie. Copiii se bucură din toată inima de venirea acestui misterios Moș Crăciun. Dar până la urmă iarna-și cerne
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
și înghețând tot ceea ce toamna a intrat în putrezire. Ea constituie și un înveliș care protejează culturile până în primăvară. Atunci se va topi, hrănindu-le... Iarna este frig și picăturile de apă se transformă și devin fulgi de zăpadă. Când ninge mult, se formează troiene, și zăpada trebuie îndepărtată cu plugurile de zăpadă de pe șosele și cu lopețile de pe trotuare. Când noaptea este frig, vaporii care s-au depus pe parbrizul mașinilor sau pe ferestrele caselor îngheață și formează modele interesante
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
ger firele de iarbă, pe cele de grâu și chiar florile ale căror rădăcini și tulpini ar îngheța fără căldura zăpezii. De aici și proverbul: ”Iarna-i grea, omătu-i mare, semne bune anul are!” Iarna este cel mai rece anotimp. Ninge și apele îngheață. Unor animale le crește blană deasă pentru a rezista la frig. Alte animale hibernează. Iarna capătă însușiri omenești și se transformă într-o frumoasă crăiasă cu o mantie albă țesută din mii de fulgi de zăpadă cu
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
tribunalului, unde se poate vedea și în ziua de azi. 83. Răbdarea Petrică este un copil ca toți copiii; vrea să știe tot; de aceea întreabă mereu pe tatăl său ba de una, ba de alta: de ce răsare soarele, de ce ninge, de ce bate vântul și multe altele. Ieri, Petrică a fost cu părinții lui la circ. Cum au sosit acasă, Petrică a început cu întrebările. De multe lucruri s-a dumirit el, dar de una nu; așa că îl întrebă pe tăticul
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
sub regimurile comuniste. După ce obține diploma de studii aprofundate, abandonează doctoratul în favoarea teatrului și a activității la Secția română de la Radio France Internationale. Debutează cu versuri în 1972 la revista școlară rădăuțeană „Luceafărul”, iar editorial cu placheta La noapte va ninge, apărută în 1980. A colaborat la „România liberă”, „Steaua”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Cronica”, „Transilvania”, „Echinox”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Secolul 20” ș.a. După 1989 piesele îi sunt jucate pe numeroase scene românești: Sufleurul fricii (Timișoara, 1990), Bine, mamă, da’ ăștia
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
și sfere diferite generează adesea un efect ironic sau absurd, nu fără un anume substrat politic. Cele două stratageme, dezvoltate în jurul unui nucleu narativ ce atinge uneori baladescul, alternează în primele două volume de versuri, dintre care La noapte va ninge indică o ușoară predilecție pentru metafizică: „Hei, e cineva-năuntru? întreabă fluturele/ așezându-se pe gura fierbinte a puștii/ hei, e cineva-năuntru? repetă ecoul/ alunecând de câteva ori în jos și în sus/ prin țeava înroșită/ hei, e cineva
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
regizorului, și nu al scriitorului. Inamic al literaturii, el este condamnat la literatură. Dar saltul de la un teatru literar care tânjește după imagine la un teatru de imagine care aspiră la text este radical. MIRCEA GHIȚULESCU SCRIERI: La noapte va ninge, București, 1980; Orașul cu un singur locuitor, București, 1982; Înțeleptul la ora de ceai, București, 1984; Cafeneaua Pas-Parol, București, 1992; Țara lui Gufy, București, 1992; Angajare de clovn, București, 1993; Du Pain plein les poches, Lyon, 1994; Und was soll
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
la fereastră. Ultimul Godot, Brașov, 2002; Le Roi, le rat et le fou du roi, [Carnières-Morlanwelz], 2002; Caii la fereastră. Ultimul Godot, București, 2002. Repere bibliografice: Ion Bogdan Lefter, Șansa inocenței jucate, LCF, 1980, 50; Constanța Buzea, „La noapte va ninge”, AFT, 1980, 12; Ion Pop, Doi poeți tineri, ST, 1980, 12; Constantin Pricop, „La noapte va ninge”, CL, 1981, 1; Dan Cristea, Matei Vișniec, LCF, 1981, 16; Eugen Simion, Poezia tânără, R, 1981, 4; Mircea Mihăieș, „La noapte va ninge
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
Caii la fereastră. Ultimul Godot, București, 2002. Repere bibliografice: Ion Bogdan Lefter, Șansa inocenței jucate, LCF, 1980, 50; Constanța Buzea, „La noapte va ninge”, AFT, 1980, 12; Ion Pop, Doi poeți tineri, ST, 1980, 12; Constantin Pricop, „La noapte va ninge”, CL, 1981, 1; Dan Cristea, Matei Vișniec, LCF, 1981, 16; Eugen Simion, Poezia tânără, R, 1981, 4; Mircea Mihăieș, „La noapte va ninge”, O, 1981, 9; Mircea Mihăieș, Mitologii citadine, O, 1983, 9; Poantă, Radiografii, II, 119-123; Felea, Aspecte, III
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
ninge”, AFT, 1980, 12; Ion Pop, Doi poeți tineri, ST, 1980, 12; Constantin Pricop, „La noapte va ninge”, CL, 1981, 1; Dan Cristea, Matei Vișniec, LCF, 1981, 16; Eugen Simion, Poezia tânără, R, 1981, 4; Mircea Mihăieș, „La noapte va ninge”, O, 1981, 9; Mircea Mihăieș, Mitologii citadine, O, 1983, 9; Poantă, Radiografii, II, 119-123; Felea, Aspecte, III, 147-151; Mihai Dinu Gheorghiu, Ceai fără zahăr, CRC, 1985, 16; Ion Bogdan Lefter, Arhaic, simbolic, concret, RL, 1985, 20; Horia Gârbea, Partida de
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
îndeplinesc: mănâncă, bea, doarme, se joacă, merge, fuge, etc.; expresii uzitate în timpul jocului: fugi, du-te, ascunde-te, etc.; numele unor stări sau fenomene atmosferice pe care le poate percepe nemijlocit: e cald, e frig, e soare, e înnorat, plouă, ninge, etc. De asemenea, copii pot învăța labio-vizual și, pe cât posibil, auditiv numele lor, ale fraților, surorilor, părinților, prietenilor. În unele cazuri, se poate apela și la dactileme pentru ușurarea labiolecturii sau a audiției. Pentru copii din grădinițe sau instituții de
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
posedăm? Sau să accepți totul, să devii o legumă academică post-modernă, ca toți ceilalți de aici? Pentru moment tac, citesc cât pot de mult (acum am pe masă Jean Starobinski - La mélancolie au miroir) și mă uit pe geam cum ninge. Cam atât. Condiția de „student“ perpetuu, cioranian, este admirabilă și detestabilă, à la fois. Nu pot explica. P.S.: Din cauza decalajului orar, nu pot dormi noaptea. Am văzut la ore mici de dimineață un reportaj turistico-culinar despre Geneva, difuzat de TV5
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
un cabinet de travail numai al meu, de 1,5 metri pe 2,20. Ordinatoare și fotocopiatoare peste tot. Oameni surâzători, care te ajută. Sunt pregătit să accept chiar și zâmbetul ipocrit care este oricum de preferat scuipatului balcanic. Afară ninge, este zăpadă și ger, o iarnă veritabilă, canadiană. I-am întâlnit iarăși pe mes frères - adică pe negrii din Africa, colegii noștri de suferință, cu care fraternizez imediat. Oameni cu care ne simțim totuși bine împreună, avem aceeași patologie a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Filmul acesta l-am văzut demult. și Am văzut demult, filmul acesta!, au efecte de sens diferite. Prin repetiția unui termen, emfaza permite accentuarea afectivă, termenul repetat se îmbogățește semantic, iar emfaza se apropie de antanaclază sau de diaforă: Afară ninge, ninge și apriga furtună...". (V. Alecsandri), " O! farmec, dulce farmec al vieții călătoare" (V. Alecsandri). Atunci cînd repetarea termenului se face într-o formă negativă, efectul emfazei poate fi ironic sau retoric: Un gînd puternic, dar nimic - decît un gînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acesta l-am văzut demult. și Am văzut demult, filmul acesta!, au efecte de sens diferite. Prin repetiția unui termen, emfaza permite accentuarea afectivă, termenul repetat se îmbogățește semantic, iar emfaza se apropie de antanaclază sau de diaforă: Afară ninge, ninge și apriga furtună...". (V. Alecsandri), " O! farmec, dulce farmec al vieții călătoare" (V. Alecsandri). Atunci cînd repetarea termenului se face într-o formă negativă, efectul emfazei poate fi ironic sau retoric: Un gînd puternic, dar nimic - decît un gînd" (M.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
structura de adîncime. De aceea, realizarea tipică a predicatului se definește ca partea principală de propoziție care, intrînd în raport de inerență cu subiectul, face o comunicare despre conținutul semantic al acestuia. Predicatul exprimat prin verbe la diateza impersonală (plouă, ninge, se înserează etc.), cu subiect zero, prin adverbe predicative, care nu sînt compatibile cu un subiect la nivelul propoziției, și prin interjecții, la care expresia raportului de inerență cu subiectul este blocată de natura neflexibilă a interjecției predicative, nu admite
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
verbe sau forme din paradigma unor verbe care nu acceptă subiect. Este vorba de verbe din sfera fenomenelor meteorologice, verbe cu experimentator în dativ și verbe intranzitive la diateza impersonală: (12) a. Plouă. vs. *El / Dumnezeu / Cerul / ploaia plouă. b. Ninge. vs. *El / Dumnezeu / Cerul / ninsoarea ninge. c. Tună și fulgeră afară de zici că e sfârșitul lumii.43 (13) a. Îmi pare rău. b. Mi-e bine. c. Lui Andrei i-a cășunat pe Ion. (14) a. Se umblă mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
verbe care nu acceptă subiect. Este vorba de verbe din sfera fenomenelor meteorologice, verbe cu experimentator în dativ și verbe intranzitive la diateza impersonală: (12) a. Plouă. vs. *El / Dumnezeu / Cerul / ploaia plouă. b. Ninge. vs. *El / Dumnezeu / Cerul / ninsoarea ninge. c. Tună și fulgeră afară de zici că e sfârșitul lumii.43 (13) a. Îmi pare rău. b. Mi-e bine. c. Lui Andrei i-a cășunat pe Ion. (14) a. Se umblă mai mult pe jos. b. Se stă mult
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
lume doarme foarte agitat și se trezește foarte obosit (TVR 2, 11.IV.2009) autoritățile locale trebuie să [...], altfel nu au de ce să se declare surprinși (Realitatea TV, 2007) autoritățile nu au reacționat la timp, deși fuseseră avertizați că o să ningă (Antena 3, 15.X.2009) Foarte multe dintre aceste contexte implică substantivul persoană: (52) Mai multe persoane și-au scufundat mașinile [...] pentru a nu fi prinși de polițiști (Pro TV, 20.IX.2009) Percepția publică despre o persoană căreia i
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a putrezi', indurire 'a întări, a oțeli', ingiallire 'a se îngălbeni', ingrassare 'a se îngrășa', ingrossare 'a se umfla, a se îngroșa', invecchiare 'a îmbătrâni', marcire 'a putrezi', migliorare 'a îmbunătăți', morire 'a muri', nascere 'a se naște', nevicare 'a ninge', peggiorare 'a se agrava', piovere 'a ploua', ringiovanire 'a întineri', rinverdire 'a reînverzi', sbiadire 'a se însera', sbocciare 'a îmboboci', scolorire 'a se decolora', scoppiare 'a izbucni', scurire 'a se înnegura', sprofondare 'a se scufunda', spuntare 'a crăpa', tramontare 'a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]