5,280 matches
-
trainice cinstea, curățenia trupească și sufletească a celor doi parteneri. Când în cele din urmă zări chipul avocatului, bulibașa îi ieși în cale, însoțit de un ciopor de tineri și tinere, drept gardă, precum se obișnuiește la un comandant de oști când își întâmpină oaspeții la încheierea unui pact de pace și prietenie. Era timpul ca mirii să iasă din corturile lor pentru începerea ceremonialului nunții, cel înscris în legea nescrisă a etniei. - Bine ați venit la marea noastră sărbătoare, domnule
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
oamenii șatrei neavând timp să-și pună măcar pentru scurt timp capul pe o pernă. Toți, cu mic cu mare, începură desfacerea corturilor, știind că nu au nici o putere de a se împotrivi. Apoi bulibașa, încruntat ca un general de oști, nevoit să pornească la o bătălie pe care n-o aștepta și nu și-o dorea, trecu printre corturi unde oamenii lui roboteau, murmurând înciudați la strângerea calabalâcurilor. Deodată, bătrânul staroste se opri în fața unui cort unde un tânăr își
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
flori, canafi și coji de ouă roșii, Scaloianul zăcea întins într un mic coșciug de șindrilă. În șanțul de la marginea drumului stătea Hepu nebunul satului. în poziție de drepți, cu palma la tâmplă, dădea solemn onorul ca un conducător de oaste care trece în revistă defilarea trupelor. Din colțul gurii, umflându-și ritmic bucile obrajilor, imita fanfara intonând imnul care-i plăcea lui și pe care-l învățase de la copiii satului: "Hepu prostu' Câinele nostru Hepu nebunu' Trage cu tunu' Și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
1848 - al cărui însuflețit stegar a fost N. Bălcescu. Cele trei imperii vecine (turc, rus și austro-ungar) au hotărât soarta noastră intervenind în forță. Trei luni mai târziu, 13 septembie 1848, compania de pompieri a căpitanului Zăgănescu se opune eroic oștii otomane, iar patrioții revoluționari iau drumul exilului și vor reveni peste câțiva ani pregătind și înfăptuind Unirea din 5-24 ianuarie 1859. Pentru 13 iunie 2007 consemnam următoarele: Au trecut exact 70 de ani de când am plecat la Galați să susțin
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
un spion, trimis de dușmanii Măriei Tale să te ucidă... Cotoșman: Minte Măria Ta! Marele Dregător: S-a introdus în castel prin daruri și vicleșuguri pisicești și dacă nu deschideam eu ochii la timp... Împăratul: (Adresându-se ostașilor) Așa e, oaste, legați-l fedeleș pe cotoi! Cotoșman: (Începe să sară și să strige) Uitați-vă! Sus! Sus! Slujitor I și II: Ce e ? Ce e? Cotoșman: Uitați-vă, uitați-vă, zboară! Împăratul: Ce zboară? Unde zboară? Care zboară? Cotoșman: Eu zbor
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
sensurile libertății. Libertatea își are multe din dimensiunile sale situate în ceea ce juriștii numesc spațiul juridic; limitele acestuia dau seama de limite ale libertății oamenilor care se situează în acel spațiu juridic. În condițiile în care soldații sunt luați la oaste fără a avea libertatea alegerii, monumentele închinate eroilor sunt mai curând altare ale iertării, prin intermediul cărora societatea încearcă să-și răscumpere crimele înfăptuite odată cu trimiterea acelor cetățeni la moarte. Ne lăsăm modelați de alții până și în modularea sonoră a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
bat Să explice ce mai Stat Liber, progresist, făcură Pentru toți din bătătură. Dar românu’, tot român! Nu se pleacă la stăpân. Plânge, geme, suduiește, Însă tot în Sus privește. Nu mai cere îndurare Pentru mic și pentru mare. Cheamă oastea cea cerească Ca să se milostivească Să coboare la ai săi, Să-i alunge pe dulăi. Cheamă sfinți și sfinte mari, Cheamă domni și oșteni tari. Să-l ajute-n marea luptă Să-și apere țara ruptă De haini și de
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
cu soare Să-i aduci și pe străbuni, Să ne cureți de nebuni! Să vină și Decebal, Să zdrobim tot răul val! ștefan, Cuza, Alexandru, Țepeș, Mihai și Nicandru, Ion Vodă cel cumplit și-ncă nu m-am potolit: Toate oștile Măriei, Haideți toți! Hotarul gliei Să ni-l curățim de răi, De spurcați și de nevoi! Țara nu-i numai a noastră! Spus a înțeleptul domn. Hai s-o facem iar frumoasă Pentru cei de-acum și 'apoi, Pentru toți
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Că murim flămânzi și goi și ne lasă fără țară, Ne trimit copiii 'afară, Ne transformă-n slugi, în furi , Ei, ce-și plimbă în huzur Toate-averile furate De la mine, de la frate. Vino, Doamne, nu mai sta și adună-ți oastea ta! și-om lupta și noi cu tine Pentru toți copiii lumii, Pentru viețile furate Prin magiile spurcate, Pentru noi, pentru copii, Pentru glia care-o știi. Pentru noi și pentru țară Vino, Doamne, vino iară! Să se-adune oastea
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
oastea ta! și-om lupta și noi cu tine Pentru toți copiii lumii, Pentru viețile furate Prin magiile spurcate, Pentru noi, pentru copii, Pentru glia care-o știi. Pentru noi și pentru țară Vino, Doamne, vino iară! Să se-adune oastea mare Să-i alungi peste hotare Pe toți furii și slugoii Pe toți răii și strigoii Ce ne jefuiră neamul, Vatra, sufletul și steagul! Nu lăsa ca n glia noastră Să se-ncuibe iar năpasta! Vino, Doamne, și deschide Zarea pentru
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
-Te, ceea ce ești plină de dar, Marie, Domnul este cu Tine, binecuvântată ești Tu între femei și binecuvântat este rodul Casei Tale, că ai primit spre întrupare pe Mântuitorul nostru. Tu, Fiu al Luminii, Tu Doamnă a Luminii și toată oastea cea Cerească, ajutați-ne să intrăm și Lumină și fiți ocrotitorii noștri, în fiecare clipă a vieților noastre! Mulțumim! 12.01.2005 Iată că jurnalul nostru a devenit aproape anuarul nostru. Îmi recunosc vina și știu că ar fi trebuit
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
asta nu toate sunt frumoase și la locul lor. Mulți se poartă fără să știe de vreo lege. Așa a făcut și Vasilie Geanalău, care tocmai când împotriva lui Ștefăniță vodă (Lupu) „tâmplându-să a să rădica Constantin (Șerban) vodă cu oști ungurești și cu cazaci și au venit aici, în țară,...Și atuncia găsi și Vasilie Geanalăul vreme și prilej...și...au mărsu la vistiariul domnescu și a țărăi în Ocnă și au făcut mult jacu în banii domnești”. Dar cum Dumnezeu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de danie și de miluire...de la ctitorul său...Miron Barnovschie vodă, și de întărire de la alți domni,...toate au arsu în taina (tainița) sfintei mănăstiri și cu multă avere și îmbrăcăminte a sfintei mănăstiri, când au vinit Galga soltan cu oștile tătărăști și cu Bogdan Hmilnițchii hatmanul căzăcescu cu oștile de Zaporojie și au prădat și au arsu pămîntul nostru, de la apa Nistrului pînă la munte, și au arsu tîrgul nostru Iașii, și tîrgul Suceava și svînta Mitropolie”. Iar am rămas
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Barnovschie vodă, și de întărire de la alți domni,...toate au arsu în taina (tainița) sfintei mănăstiri și cu multă avere și îmbrăcăminte a sfintei mănăstiri, când au vinit Galga soltan cu oștile tătărăști și cu Bogdan Hmilnițchii hatmanul căzăcescu cu oștile de Zaporojie și au prădat și au arsu pămîntul nostru, de la apa Nistrului pînă la munte, și au arsu tîrgul nostru Iașii, și tîrgul Suceava și svînta Mitropolie”. Iar am rămas de căruță, sfințite părinte... Nu te plânge, mai bine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în łara Muschicească cu muscalii. Și fiind el datoriu cu 60 lei lui Andrei armășălul, i-am plătit ...lui Andrei...Iar casă am dat-o lui Dumitru sîrbul căpitan de drăgani, de vreme ce ne au slujit cu dreptate la vreme de oaste, fiind baș ciuhodar (mai mare peste ciuhodari - slujbași care îngrijesc de încălțămintea domnitorului). Cred că așa se cuvine să se poarte un voievod cu slujitorii destoinici, fără să ia seama din ce seminție se trag. Și eu gândesc la fel
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
sfintei mănăstiri, și mori, și iazuri, și vii și prisăci, s-au pustiit, și din averile și venitul care a fost...de toate a sărăcit și nu ajunge pentru hrana călugărilor, nu din alte pricini, ci pentru multe greutăți, și oști și limbi străine, care au fost în această țară. Al doilea, pentru că și călugării...nu aveau teamă de Dumnezeu în inimile lor, ci au fost fără grijă...ci ce le cădea lor pentru hrană din averea și din venitul sfintei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
locul sfintei mănăstiri în semne, de la sfântrăposatul unchiul domniei mele Petru voievod, acel privilegiu a putrezit în pământ cu totul, a rămas numai pecetea acelui uric, când a venit în țară acest Alexandru voievod, fiul lui Eremie voievod, cu mare oaste leșească. Deci noi văzând atâta plângere a lor...m-am milostivit...și am dat și am întărit...acest loc... A scris Arsenie Nebojatco logofăt, în anul 7127 (1618), luna decembrie, 17 zile.” „Știi cine a fost Gașpar Grațiani voievod?” m-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
părăsi și de a se dărâma.” Cam devreme s-a pustiit mănăstirea, pentru că Păun vameșul a zidit-o pe la 1670. „Trebuie să ții seama și de faptul că pe atunci țara era bântuită în dese rânduri de prădători și de oști străine...Toți puși pe pustiire.” Priveam la bătrân și mă minunam cât de limpede îi este mintea și cum găsește cuvinte potrivite pentru fiecare nelămurire de a mea. Apoi am continuat cu vânturatul actelor. În cele din urmă, mă trezesc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
sat anume Boianul de la ținutul Cernăuților, jeluind Ion hatmanul precum acel sat este a dumisale drept ocină de moșie. Și tâplându-să de au lipsitu...din țară, de au fostu înstrăinat 9 ani, de pe vreme ce au venit țariul moschicescu cu oștile aici în țară, din văleatul 7219 (1711) până acum la văleatul 7228 (1720)... Deci, viind...acum în țară, au jeluit la domnie mea, ...cum că i-au luat Lupul vornicul acel sat Boianul de l-au ținut până acmu fără
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
sfințite, ce spune Grigorie Ghica voievod în ispisocul din 14 decembrie 1739 (7248): „Înștiințare facem tuturor cui se cade a ști că, întâmplându-se a avea puternica împărăție, stăpânii noștri, (turcii n.n) cu moscalii, (rușii n.n) venit-au oștile moschicești de-au călcat și pământul acesta a Moldovii, cu multă pradă și jacuri între bieții pământeni. Și măcar că de la noi destulă poroncă au avut...să nu se lunece la vreun hainlâc...iar unii din mazili, precum și dintr-altă prostime
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ciuma, holera, tifosul, focul, coloniștii, imperialiștii, principii, regățenii, comuniștii, comuniștii, comuniștii. Cetatea a fost colonie, apoi așezare între patru drumuri, apoi târg (Marktrecht), apoi cenușă și iar cetate. Colonizări, deportări, epurări, exoduri, chemări la ocnă, chemări la unire, chemări la oaste, chemări în lagăre, chemări la uzină, chemări la închisoare, chemări în Balta Brăilei. Au plecat, au venit, au plecat. Ceasul a rămas acolo 600 de ani, ceasul din turnul bisericii evanghelice arhiva suflete. Prin anii 70, Ceaușescu a scos sașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ca ansamblul Cetățuia să reprezinte o sinteză originală a arhitecturii și artei românești, din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Între zidurile mănăstirii și-au salvat viața voievozii Moldovei: Constantin Cantemir, Dimitrie Cantemir și Mihail Racoviță atacați de oștile străine. Mitropolitul Dosoftei și-a găsit aici tihna pentru rugăciune și pentru meditațiile teologice, dar, și sporul muncii de traducere a cărților liturgice în limba română. Când a început mănăstirea, Gheorghe Duca a avut înaintea ochilor săi ansamblul arhitectonic de la
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
facă o mișcare asemănătoare. ,,Din nefericire pentru Gheorghe Duca, pașa de la Vozia, de pe Nipru, care îi era dușman, interceptează curierul și trimite scrisoarea la Constantinopol, direct sultanului, care nu știa despre aranjament. Ghinionul a făcut că vizirul era plecat cu oștile, până să fi fost înștiințat, Duca era deja mazilit, iar în locul lui fusese numit Ilieș Alexandru (21 mai 1666)”<footnote Nicolae Iorga, Istoria României în date, p. 458 footnote>. Pe urmă lucrurile s-au lămurit, spre bucuria lui Duca, care
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
au mirat de strălucirea ei”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 8 footnote>. Această machetă iscusit realizată a permis atacul reușit al sultanului Mehmed al IV-lea din vara anului 1672. Expediția a avut loc cu sprijinul logistic al lui Duca. Oștile turcești, tătare, munteană și căzăcească s-au concentrat la Țuțora, lângă Iași, prilej pentru sultan de a vizita Iașul. ,, Pentru a câștiga bunăvoința turcilor se face chiar o slujbă turcească la biserica Sfântul Nicolae Domnesc, lucru nemaiîntâlnit până atunci, fapt
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în prealabil îl supusese celor mai groaznice torturi<footnote Ibidem footnote>. Plângerea acestuia și a altor boieri, l-au determinat pe sultan să decidă mazilirea lui Duca, mazilire amânată până la data de 10 august 1672, pentru a nu periclita aprovizionarea oastei care se deplasa spre Camenița. „Imediat ce turcii au luat poziții în jurul cetății poloneze, sultanul a dat poruncă să fie închis Duca Vodă, la Vârnovita”<footnote Ibidem, p. 40 footnote>. Dar, Duca i-a înduplecat hotărârea cu multe cheltuieli și cu
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]