8,467 matches
-
el intră efectiv în stăpânirea Umbrăreștilor, partea boierească a Costăcheștilor, a Bozieștilor, inclusiv Tămășenii numiți și Corpăcești. Hotarele adunau la un loc un adevărat latifundiu, căci, așa cum am semnalat deja, se întindea din Valea Herătăului, la hotarul cu Cudalbii, până în pârâul Dimaciului, la hotarul cu ținutul Putnei, învecinându-se la nord cu nu mai puțin decât patru sate și moșii: Trohăneștii (Barcea), Bârlădenii (actualul sat Podoleni), Movilenii și Bilieștii, iar în partea de sud avea hotar cu Torceștii, Umbrăreștii-răzeși, luate satele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
comunei noastre. Locul a fost văzut și de autorul acestor rânduri, prin anii '70, și consta într-o groapă cu un diametru de circa 15 m situată în partea de nord-vest a pădurii zisă Balș, în apropiere de cursul Bârloviței, pârâu ce era lipsit de apă, la fel ca acum, fiind colmatat. Localizarea greșită s-a perpetuat și în documente ulterioare, de unde necesitatea pentru cercetător de a cunoaște nu numai actele scrise, ci și locurile la care acestea fac referire. Căci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care Costache Conache le consideră scruntăriri, adică prundișuri. Ele se aflau, de cele mai multe ori, în preajma morilor și a vadurilor de moară. E de înțeles că nu erau prea dese, iar oamenii făceau căi ocolite pentru a putea traversa râul sau pârâul dintr-o parte în alta, mai ales în vremea precipitațiilor abundente. La Umbrărești se aflau asemenea zise repegiuni de trecere a apei Bârladului în următoarele locuri, pentru legătura între satele: -Tămășeni-Siliștea, la punctul numit pe vremea copilăriei noastre Podul Vechi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dumnialui vor/ni/c Ștefan Catargiul, am arătat că partea din Umbrărești o are baștină (în sensul de zestre și moștenire de la soție, acea Rocsanda Ruset, măritată prima dată cu acesta, I. S.), fără nici o amestecare cu noi răzășii, din pârâul Dimaciul și până în Siretul cu apă”. Această mărturie hotarnică a fost confirmată și întărită pe data de 15 aprilie 1828 prin anaforaua marilor boieri din Divanul de atunci, adăogându-se și textul privind proveniența moșiei boierești, „zăstri a soției dumisale Ruxandrei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arde ca o lumină. JÜRGEN (cuprins de furie): Nu se poate să se termine odată totul în sine? Când se va lua la cunoștință ca s-a terminat cu loviturile mortale? KARLI (plângăcios): Rog de o iertare prietenoasă, domn Jurgen. Pârâul mănâncă râul, dar râul rămâne în albia râului, până vine la el marea. SCHWEINDI: Un gând interesant, domn' Karli. JÜRGEN: Liniște. HERTA: E ca o câmpie de lalele. Sunteți ca un câmp de lalele. Un cur de mugur groaznic și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
carne imperială grasă și împinsă în față Așa cum ar trebui să fie La întreaga porcărie Care a dat tot timpul peste mine. (bea) FEMEIA (apare cu mânecile suflecate, cu mâinile pline de aluat și un polonic în mână): Acum curge pârâul lacrimilor în direcția cea bună Acum te duce apa la vale pentru că locul tău e în mlaștină Acum se termină cu tine pentru că ești terminat Eu sunt în viață pentru că de la naștere am rămas vie Am ascuns durerile sub mine
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
caz pentru gustul apei din pârârile de munte... Și totuși cel mai rău gust, căci tot ce bea apă și tot ce trăiește trebuie să bea apă, dorințele după apele din pârâiașele de munte se înnobilează în chip pasionant. Apa pârâului de munte, știi, munți înalți, cascade, freamătul naturii, și pustiirea săracilor în apă. EA: Folositorul și Dorința: una peste alta fals. Inutilul și Folositorul, Dorința și Viciul, Bucătăria și Vârfurile munților. O legătură de iubire între Folositor și Dorință și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
capcanei căci trebuie să credeți un stomac care nu-i (cântăreața își acoperă fața profund dată peste cap) PIANISTA (râde tare): dar noi lingem aerul tragem dinții îi desfacem înghițim dinții și mușcăm din nou înotăm în cursul secat al pârâului un bot eroic murmură timpii intermediari cu totul pentru că TOTUL trebuie să fie publicat de artă o organizare a TOTULUI DOI TREI Acum devine artă Acum devine o enervare îngroșată O supă bine apărată. COMPOZITORUL (aruncă jos tava cu gustări
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
zilnica lume a zilei și ca locuri istorice există saci de dormit. PIANISTA: Și eu pot să-mi prefac vocea, pentru că trebuie s-o prefac, în ideea locurilor în care faptele zgomotoase pot fi privite. Deci: (cu voce schimbată) Murmurul pârâului în albia pârâului. Bolborositul apei de spălat în spălător Dar noi mai salutăm un strigăt în albia pârâului, golul sună în spălător Murmurul apei de spălat în albia pârâului, știi tu, bolboroseala pârâului în spălător. Nimic nu e o veritabilă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
zilei și ca locuri istorice există saci de dormit. PIANISTA: Și eu pot să-mi prefac vocea, pentru că trebuie s-o prefac, în ideea locurilor în care faptele zgomotoase pot fi privite. Deci: (cu voce schimbată) Murmurul pârâului în albia pârâului. Bolborositul apei de spălat în spălător Dar noi mai salutăm un strigăt în albia pârâului, golul sună în spălător Murmurul apei de spălat în albia pârâului, știi tu, bolboroseala pârâului în spălător. Nimic nu e o veritabilă formă a diferenței
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
prefac vocea, pentru că trebuie s-o prefac, în ideea locurilor în care faptele zgomotoase pot fi privite. Deci: (cu voce schimbată) Murmurul pârâului în albia pârâului. Bolborositul apei de spălat în spălător Dar noi mai salutăm un strigăt în albia pârâului, golul sună în spălător Murmurul apei de spălat în albia pârâului, știi tu, bolboroseala pârâului în spălător. Nimic nu e o veritabilă formă a diferenței. Șoptim: cadavre, cadavre, cadavre. COMPOZITORUL: E rău în sine, că o ființă vie ca tine
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
care faptele zgomotoase pot fi privite. Deci: (cu voce schimbată) Murmurul pârâului în albia pârâului. Bolborositul apei de spălat în spălător Dar noi mai salutăm un strigăt în albia pârâului, golul sună în spălător Murmurul apei de spălat în albia pârâului, știi tu, bolboroseala pârâului în spălător. Nimic nu e o veritabilă formă a diferenței. Șoptim: cadavre, cadavre, cadavre. COMPOZITORUL: E rău în sine, că o ființă vie ca tine... trebuie să existe, asta îmi amintește că, e destul de rău, că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fi privite. Deci: (cu voce schimbată) Murmurul pârâului în albia pârâului. Bolborositul apei de spălat în spălător Dar noi mai salutăm un strigăt în albia pârâului, golul sună în spălător Murmurul apei de spălat în albia pârâului, știi tu, bolboroseala pârâului în spălător. Nimic nu e o veritabilă formă a diferenței. Șoptim: cadavre, cadavre, cadavre. COMPOZITORUL: E rău în sine, că o ființă vie ca tine... trebuie să existe, asta îmi amintește că, e destul de rău, că mă exist. PIANISTA: Da
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
doua la vest de Berheci - satul Oțelești, continuă cu Dealul Mardare (315 m), Dealul Felea (310 m), iar mai spre vest Poiana Humarului (387 m), Dealul Frunteștilor (386 m), Dealul Siliștea (339 m), Dealul Prisaca (282 m); spre vest de pârâul Dunavăț se opune Dealul Bărboasa (286 m), iar la vest de satul Bărboasa apar Dealul Pleșa (379 m), Dealul Frăția și Dealul Reprivăț (336 m). Acestea încununate vara de o încântătoare diademă de verdeață, care, ca doi străjeri stau (la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de către populația băștinașă încă din vechime, iar pădurile, livezile și viile ce o acopereau sporeau pitorescul peisaj natural. Din punct de vedere geografic, comuna este așezată în aria de contact a Podișului Bârladului, scăldată de la nord spre sud de albia Pârâului Berheci, frate mai mic al Zeletinului, ambii fii mai mici ai Bârladului, cu condiții și resurse naturale generând economii suplimentare. Vatra comunei s-a dezvoltat la est de confluența Berheciului cu pârâiașul Dunavăț care izvorăște de sub Dealul Godovana, care scaldă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ușor de apărat (ca și Taula, Gorghești sau Valea Boului). Denumirea de Oncești se presupune că vine de la numele a trei frați Oncescu. Onceștii Noi (Lazu - așezare în poiana răzuită de arbori) este așezat pe partea stângă a apelor pârâului Berheci, folosite la adăparea naturală a vitelor, irigarea grădinilor de zarzavat, topitorii pentru cânepă și in, loc de scăldat al copiilor și de inițiere în pescuit. Este populat de răzeși cât și de clăcași așezați în cătunul Valea Iepei la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la 20 de oca în 1802 și la 35 de oca în 1804. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de vânt) și, de asemenea, se manifesta o bogată activitate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
datorită electrificării, îmbunătățirii căilor de acces, reînființării școlii, dezvoltându- se socio-cultural și sanitar. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de vânt) și, de asemenea, se manifesta o bogată activitate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și Gorghești trec la com. Stănișești, din 1956 și Tomozia la com. Vultureni. Anul 1968, ultima reformă administrativă.. Teritoriul administrativ al comunei însumează o suprafață de 4.747,40 de hectare, răspândite de o parte și de alta a albiei pârâului Berheci, paralelă cu Drumul județean 241 Secuieni- Gohor (Bacău-Tecuci), între km. 39 și 55, lungime de 16 km. SATELE COMUNEI ONCEȘTI Satul Onceștii Vechi Această localitate are aceeași vechime ca și Onceștii Noi. În 1765 exista aici un anume Oncescu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lungime de 16 km. SATELE COMUNEI ONCEȘTI Satul Onceștii Vechi Această localitate are aceeași vechime ca și Onceștii Noi. În 1765 exista aici un anume Oncescu - om cu mare influență în acele timpuri. Satul este așezat pe ambele părți ale pârâului Berheci, fiind locuit de răzeși. Cu timpul, în partea dreaptă terenul a alunecat și o parte din locuitori s-au mutat la șoseaua județeană, construindu-și în prezent, case învelite cu tablă galvanizată și frumos întreținute (cum ar fi cele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ca învățătoare pe Rodica Mărmureanu. Satul a fost electrificat în anul 2003 și tot în acel an s-a pietruit drumul Drumul Mare- Taula, pe distanța de 1,2 km. Satul Bărboasa Satul Bărboasa este așezat în partea dreaptă a pârâului Berheci și este populat de vrednici răzeși ale căror ocupații sunt agricultura, creșterea animalelor, viticultura și pomicultura. Casele din Bărboasa sunt acoperite cu tablă galvanizată și frumos întreținute, stăpânii acestora fiind apreciați ca buni gospodari. Majoritatea locuitorilor dețin terenuri bune
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Satul se conducea după obiceiul pământului. Pe la anul 1647, satul de pe deal s-a mutat în vale, unde este și astăzi, megieșindu-se la nord cu satul Fruntești, la sud cu Onceștii Vechi, la vest Godinești, Medeleni, Năstăseni, la est cu pârâul Dunavăț, care izvorăște la nord de Mărăști și traversează satele Mărăști, Filipeni, Fruntești și se unește cu pârâul Berheci la punctul „Podu Morii”, pe teritoriul comunei Oncești. În urma mutării satului în vale, cum este așezat astăzi pe ambele maluri ale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
este și astăzi, megieșindu-se la nord cu satul Fruntești, la sud cu Onceștii Vechi, la vest Godinești, Medeleni, Năstăseni, la est cu pârâul Dunavăț, care izvorăște la nord de Mărăști și traversează satele Mărăști, Filipeni, Fruntești și se unește cu pârâul Berheci la punctul „Podu Morii”, pe teritoriul comunei Oncești. În urma mutării satului în vale, cum este așezat astăzi pe ambele maluri ale pârâului Bărboasa pe o lungime de 3 km nord-sud, unde familii ca Huștiu, venite din satul Hârbu, Constantin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dunavăț, care izvorăște la nord de Mărăști și traversează satele Mărăști, Filipeni, Fruntești și se unește cu pârâul Berheci la punctul „Podu Morii”, pe teritoriul comunei Oncești. În urma mutării satului în vale, cum este așezat astăzi pe ambele maluri ale pârâului Bărboasa pe o lungime de 3 km nord-sud, unde familii ca Huștiu, venite din satul Hârbu, Constantin Țarălungă, apoi Chicuș de la Matca, Galan Ioan, împreună cu băștinașii au continuat tradiția strămoșilor din Epoca pietrei și bronzului, consemnate în „Geto-Dacica” (punctele „Lângă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și supus la dări, în 1765, în urma certurilor dintre familiile Huștiu și Tomozei), „La Racoveana”, teren agricol lipsit de izvoare și așezarea din epoca bronzului, „Toplița”. Pădurea este așternută în punctele Mazilu, Dealu Năstăseni, Pleșa, Toplița. Pe malul drept al pârâului Berheci, în locul cunoscut sub numele „Sub biserică”, Diaconu Petrăchioaie a construit împreună cu cei cinci băieți ai săi o moară de apă, iar o alta a fost ridicată pe pârâul Toplița, de către Gheorghe Andonie. Denumirea satului este contradictorie. Unii, printre care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]