5,724 matches
-
iar În politica internă ca un adevărat precursor al „soluțiilor sociale”, fiind caracterizat de Mihail Kogălniceanu ca „un bărbat vioi, inteligent, energic și voluntar În aprecierile sale”. Asemuit cu Bismarck, n-a fost un oarecare, un intrus ca alții În pătura conducătoare a acestei țări; el Îi aparținea prin naștere, prin tradiție, avere, nume, temperament, convingeri și prin felul lui de a cugeta lucrurile. Sincer și cinstit, consecvent și dârz, Petre P. Carp și-a urmat totdeauna drumul În desăvârșită linie
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
două lacăte sigure. Obiectul nu avea nici un nume, nu-i spuneam în nici un fel, dar credeam că este "lada de zestre". Mulți ani am dormit pe această ladă, toți anii studenției; nu mă deranja deloc duritatea suprafeței peste care o pătură groasă închipuia o saltea. Nu știam ce conține, ce ascunde această ladă; mă gândeam, desigur, la acest "tezaur" misterios, dar adormeam atât de repede, încât nu aveam timp să formulez măcar o impresie. Bineînțeles, am aflat într-o zi ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
evul mediu românesc era relativ frecventă "țiitoria". Nouă este recunoașterea unui statut acceptat de către majoritatea socială și inserarea instituției prieteniei în parametrii moralei; aceeași morală care în trecutul recent condamna cu asprime concubinajul. Această consacrare generală, quasi-oficială, consimțită de toate păturile sociale, tot mai puțin combătută, permite să considerăm formula actuală "Prietenie" ca fiind în mod real o instituție. În aceasta constă aspectul contemporan al prieteniei, formulă care a depășit oprobriul public, instalându-se în obișnuitul social. Prietenia trebuie admisă astăzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
căci pe aceș tia huruitul mașinilor îi împiedică să audă suflul mării, iar fumul de cărbuni le ascunde oceanul albastru de sus, cu miriadele lui de corăbii azurii care navighează în cău tarea marelui nesfârșit. Să vă spună corăbierii !... O pătură pe punte și un maldăr de parâme sub căpătâi ! Dar colea jos este etrava ca obada unei roți gigantice, înghițind într-o rostogolire și creasta, și fundul văii, și ridicând în jerbe spumegânde colbul de argint al mării, în vreme ce bom
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
munci agricole, strângători de maculatură, sticle, dopuri de plută și castane. Dacă destinul îți oferea șansa profesională a unui sătuc sau orășel muncitoresc, autoritățile aveau grijă să-ți facă imediat mutația pe buletin, adică să te lege practic de glie. „Pătură afiliată clasei conducătoare”, absolvenții cu studii superioare nu mai primeau locuințe. Locul lor pe lista sindicală (un fel de stand-by al vremii) era etern la coadă. În ciuda evidenței monopolului de partid pe cunoașterea socială, continuam să credem că e doar
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
altele. Au nume, identitate, istorii personale, se asistă reciproc în funcție de cât de independente au devenit de tuburi și punguțe. În noaptea aceea obținuseră o victorie. Au reușit, după 48 de ore, să convingă o infirmieră să ia din cameră o pătură îmbibată în urină, fără să-i dea 10 000 de lei, și pe o alta să schimbe o pungă de sondă și să șteargă pe jos lichidele revărsate din altă bolnavă. De obicei, acest gen de operații le făceau una
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
întemeieze pe propriile moșii, apar, către sfârșitul veacului optsprezece, o puzderie de târguri mai mult ori mai puțin efemere, colonizate cu o ovreime galițiană chemată să înființeze afaceri prospere. În treacăt fie spus, această ovreime va constitui elementul începător al păturii de mijloc moldovenești, cu consecințe importante în istoria țării. Lângă Buciumenii întăriți de Alexandru cel Bun popii Iuga, bunicul celui mai înverșunat dușman al lui Ștefan cel Mare care a fost logofătul Mihu, se întemeiază o altă vatră devenită cu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ordine?». Totul e în ordine și în tăcere absolută, domnule locotenent. Nu se aude zburând nici o muscă», răspunse sigur și satisfăcut Calabria. Dar locotenentul, mult mai isteț decât el, s-a apropiat de paturile aliniate din dormitor și a tras păturile la o parte; sub ele nu dormeau îngerașii săi, ci erau păpuși făcute din rucsacuri și bocanci. Locotenentul, în fața privirii interogative și a încremenirii caporalului, îi răspunse cu o recomandare paternă să fie mai prudent pentru a nu risca închisoarea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
salteaua peste ele și a pregătit un culcuș cald pentru aceea făptură înfricoșată. El s-a întins să doarmă pe niște scânduri de lemn ude. «Mâine o să avem grijă să-ți regăsești familia. Acum dormi liniștit!». Văzându-l ghemuit sub pături părea o grămăjoară de oase nemișcate: «Bietul copil! Ai avea atâta nevoie să fii îmbrățișat și încălzit la pieptul unei mame. Și în schimb, mizeria și răutatea celor mari te-au transformat în marfă de câștig». În dimineața următoare, l-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ne amintește meniul: pâine și brânză la prânz, mămăligă și brânză la cină, iar apă de voie. La sfârșitul zilei, toți se prăbușesc cu greutate peste pătucuri cu oasele amorțite. Un somn frământat îi face să se învălătucească spasmodic în pături, în așteptarea noii zile de muncă: se aud meșterii și constructorii «Casei» lor. Da, o casă: «Casa Copiilor buni». Don Calabria detesta numele de colegiu, pentru că îi aducea în minte impunerea, disciplina, anonimatul, detașarea dintre educatori și copii. În «casele
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
izolarea sa față de Tripla Alianță, grație alierii cu Țarul și încheierii acestei alianțe, căreia cancelariile Europei nu puteau să nu-i recunoască importanța, tocmai fusese întărită de mari manifestații, care au zguduit poporul francez pînă în străfundul celor mai diverse pături sociale. Acele imagini de Epinal 12, care îl reproduceau pe împăratul Alexandru al III-lea la bordul cuirasatului "Masséna" alături de amiralul Gervais, ascultînd "Marseilleza", duceau pretutindeni în țară noua mîndrie a unei Franțe purtînd boneta frigiană a Marii Revoluții, la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
patriotică sinceră domnea și chiar opoziția socialistă, condusă de liderul, încă bătăios, Van der Velde de Huysmans și de Brouckère, își mai tempera atacurile pentru a permite țării să-și regăsească echilibrul normal. Toate aceste figuri ministeriale erau reprezentative pentru păturile sociale din Belgia cărora le aparțineau. Brocqueville era tipul gentilomului, mare vînător în fața Celui de Sus, priceput în a bate miriștile și mlaștinile cu pușca în mînă, în a da pe gît vinul de Burgundia fără ca, la cei 70 de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
au fost siliți? De aici ar trebui să înceapă o adevărată discuție. Cei doi parcă nu se mai hlizesc ca înainte... Cotidianul, 30-31 martie 2002 Marin Nițescu Născut la Perieți (jud. Olt), în 1925, Marin Nițescu se trage dintr-o pătură socială modestă pe care regimul instaurat după abdicarea regelui în 1947 se lăuda c-o va duce către prosperitate. În 1949-1950, viitorul critic literar ocupă un post de pedagog la Școala de Ucenici „23 August”, depinzând probabil de uzina cu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
numele lui, iar spaniolii sînt înnebuniți după declarațiile mobilizatoare dinaintea meciurilor, cu Vamos încadrat de semnul exclamării atît după îndemn, cît și, în stare răsturnată, înaintea lui. Italienii iubesc tactica. Toți, nu numai specialiștii. Pulurile lor sînt gustate în diverse pături sociale, de la macaragii pînă la politicienii de stînga aflați la putere. Fotbaliștii dobîndesc de la vîrste fragede o educație aleasă în domeniu. La orice echipă din Serie C2, a patra ligă, în ordinea descrescătoare a valorii, jucătorii știu să stea în
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
terenul IMGB, undeva, dincolo de marginea Berceniului. Seara l-am vizitat la hotel, unul cu nume pompos, Veneția, aflat în piața Kogălniceanu. În realitate, o păduchelniță neîncălzită, pe lîngă geamurile căreia vîntul de noiembrie pătrundea în voie. Zoli era înfofolit în pături, cu un fes pe cap. Camera n-avea televizor, toaleta era pe hol, iar, din tavan, un bec lumina palid. În acest spațiu, fostul mare fotbalist frunzărea un volum de Esenin din care știa deja ce urma să afle. Anume
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
în Istoria literaturii române. Ține rubricile Prostologhicon și Cronica mizantropului, începută, în 1933 (12 februarie), la Adevărul literar și artistic, sub pseudonimul AL și, apoi, Aristarc. Programul revistei e definit în nr. 13: Avem un program. El prevede formarea unei pături de cititori constanți, pregătiți intelectualicește, "totala abstragere a literaturii de la orice judecată străină de ea", exercitarea spiritului critic etc. Ajută la editarea revistei G. Ivașcu și Al. Piru. 1941 Istoria literaturii române de la origini până în prezent, o istorie estetică a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
oftă cu focu. Întâiul adevărat poem burlesc muntean este Povestea mavroghenească a pitarului Hristache, în metru de cântec de stea, într-un amestec hazliu de mahalagisme, turcisme, grecisme și radicale. Avem de-a face cu o critică de exponent al păturii joase, comic bombastică, prăpăstioasă, răzbunătoare, miticistă, zeflemistă la modul bucureștean: Nu trecu câteva zile Ș-auzim de domn că vine, Unul ce a fost în treabă: Dragoman pe Marea Albă. Purtările domnului sunt descrise cu minunare sceptică de cetățean pățit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
național. Un roi de albine nu se poate gândi amestecat cu alte gângănii. În acest înțeles al purității e îngăduit a se vorbi și de misiunea unei nații. Firește, Eminescu devine rasist, deplânge infiltrația elementelor alogene, a "damblagiilor" bizantini, formând "pătura superpusă", admite războiul (hegelian într-asta) ca o expresie a luptei pentru existență, și în fine statul legitimist și oligarhic, ridicat pe clase permanente, specializate. Iraționalismul acesta pare a fi șira spinală a mentalității noastre specifice, fiindcă toate construcțiile ideologice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
moi de clapon; pe urmă îl șterge, pentru lustru, cu o petică curată, și, al treilea, suflă asupra lui pe mai multe părți, ca nici bănuială de colb să nu rămîie". Petrecerea obișnuită e "pasianțul" ori "concina prădată". Deplasîndu-se spre pătura țărănească, Gîrleanu dovedește în alte opere o tehnică narativă strânsă, sub înrîurirea lui Guy de Maupassant. O umbră de mizantropie învăluie observarea lumii de jos. În Punga, Neculai Lăptoc și nevastă-sa Safta, găsind la un sinucis o pungă, se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
crunt al puterilor oarbe ale istoriei". Ca și Eminescu, C. Stere admitea sacrul egoism al nației, lupta pentru existență, introducând numai corectivul "omeniei". Și Sadoveanu e pentru "lumea realităților noastre naționale", și simte lene "pentru hibridul orășenesc" (nu altceva decât "pătura superpusă"). Chiar prin explicațiile lui C. Stere, Viața românească deschidea mult dezbătuta chestiune a specificului național. Căci dacă un scriitor se cade a se ocupa numai de realitatea înconjurătoare, care la noi e poporul de țărani români, atunci literatura scoate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și dezleagă, Turma albă de mioare, Cumpănește pe samare Noatinele și berbecii. O gospodărie-ntreagă: Sunet de tălăngi se-ngînă Subt poiana din Fruntarii, Zăbovește-n deal la stână Baciul Toma cu măgarii. Maldăr de tărhaturi grele Cu dăsagi, căldări și pături, Că de-abia pot sta sub ele Doi măgari voinici alături. Elementul nemișcării, al paraliziei produse de soare asupra unui suflet readus la simplitatea vegetativă a floarei și insectei, prevestește, în Rapsodii de vară, panismul lui Blaga: Salcâmii plini de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
face cu o adevărată mișcare culturală, care ar fi avut un efect colosal, ar fi scurtat cu două veacuri drumul penibil până la completa lumină, dacă n-ar fi fost mai multe pricini împiedicătoare. Prima. Lipsa de cultură, aproape totală, în păturile moldovenești. Cu alte cuvinte, lipsa unei mase de cunoștințe aperceptive, cum s-ar zice; așa încît, ca să luăm o pildă, ideea că românii se trag din romani nu numai că nu putea face nici o impresie - căci pentru niște oameni care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
către cârmuirea care se îngrijește pentru binele lor ă idem !î, cum să se ferească de lene și de beție, și prin urmare cum să se facă buni gospodari"1, așadar, în germene, tot programul junimist: îmbunătățirea vieții materiale a păturilor de jos și oprirea lor de la o viață conștientă, care ar putea să le dezvolte spiritul de cercetare și de critică și deci să le dea acces la trebile statului. Deși om nou, civilizat, "european" fin și sceptic, e plin
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a prins bine, cel puțin din punctul de vedere al formei, în clasele superioare, și ridicolul superficial a dispărut: azi în clasele de sus nu mai poate fi o cucoană Chiriță. Dar civilizația a pătruns cu încetul, ca apa în păturile pământului, tot mai jos, până ce a ajuns în mahala, și azi, mai ales pe vremea când a fost scrisă O noapte furtunoasă, combinația ridicolă de orientalism și civilizație europeană e în mahala. Acest ridicol nou și-a găsit zugravul într-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
soartă trebuia îmbunătățită, ci păstrătoarea și reprezentanta românismului. În Iașii în 1844, după ce citează părerile unui personaj că "romînul e ca ceara" și că se face turc, francez etc. după împrejurări, răspunde că aceasta e adevărat pentru o mică parte, pătura subțire de sus, dar că țăranul nu-și părăsește niciodată "obiceiurile, limba, portul". Aiurea, în Românii și poezia lor 2, deși - 1 Scrisori, p. 27 ăCătre I. Negruzziî. 2 Proză, p. 153 etc. sceptic și critic! - bănuiește că este "poate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]