7,232 matches
-
Bizu cu Eminescu, de pildă, prozatorul subliniază fondul psihic comun, "moldovenesc", cum și "diferența specifică" dintre geniu și omul de rând, pentru a accentua că artistul rămâne un mare frustrat, râvnind cu toată ființa sa la viață ca la un paradis iremediabil pierdut. Arta, conchide naratorul lovinescian în cel mai pur spirit romantic, reprezintă totuși o formă de participare la existență (și nu de refuz), chiar dacă "nu vine din îndestulare, ci din abținere, din spaimă de sine și de alții, din
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
care demult sunt oale și ulcele parcă trăiesc aievea și mă mir uneori că nu-mi vorbesc. Așa, nici eu nu știu din ce cauză, mi-am amintit de marea nisipărie din sat care distrusese un drum lăturalnic însă era paradisul nostru, al copiilor, să ne jucăm până soarele apunea după culmea Pungeștilor. Pe lângă nisipărie era un drumeag, tot timpul cu iarbă deasă pe el ca semn că nimic nu trecea pe acolo, iar în capăt, cocoțată pe culmea cea mai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pe care le invadează să ajungă în țările nordice, printre care și în Norvegia. Vă dați seama, de exemplu, de bucuria ce i-a cuprins pe cioroii noștri, obraznici și obișnuiți să trăiască numai din ciordeală când au văzut ce paradis e pentru ei în aceste țări. Numai de multiculturalism nu le ardea lor. Și au pătruns nu numai țiganii acolo, ci și alte nații asiatice și africane, tot atât de grijulii ca și țiganii față de avutul altuia. Orice om logic și inteligent
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
rând, deci nici nu va dobândi o imagine mai puțin exotică. V. N.: Aici dau vina în mare măsură pe ceaușism. Pentru că în anii '60, cel puțin cei din lagărul de Est veneau pe coasta românească a Mării Negre ca în paradis. Eu am auzit lucruri de felul acesta de la polonezi, est-germani, care se gândeau cu o nostalgie nemaipomenită și idealizau vizitele lor acolo. Știu bine că nu era extraordinar, dar pentru oameni cum ar fi polonezii, cehii, est-germanii era un deliciu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
tehnica nu poate fi folosită în volume, dar în reviste se acceptă. George Pruteanu își asumă riscurile maniheismului derivat din atitudinea pro sau contra a autoarei și împarte personajele din Unde scurte în pozitivi și negativi, iar lumea lor în paradis, purgatoriu și infern. Este o clasificare a intelectualului român, echivalentă categoriilor (obedienți, rezistenți și disidenți) oferite de Raportul final al "Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România" condusă de V. Tismăneanu:. Printre personajele din paradis se află Ștefan Bănulescu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
iar lumea lor în paradis, purgatoriu și infern. Este o clasificare a intelectualului român, echivalentă categoriilor (obedienți, rezistenți și disidenți) oferite de Raportul final al "Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România" condusă de V. Tismăneanu:. Printre personajele din paradis se află Ștefan Bănulescu, Marin Sorescu, Marin Preda, Ioan Alexandru, Bujor Nedelcovici, Augustin Buzura. Din infern fac parte Eugen Barbu, Beniuc, și toți cei care transformă jurnalismul în jignire. Comentariul lui George Pruteanu interesează, deoarece confirmă calitățile Monicăi Lovinescu și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de Santiago până la La Raine morte câștigă pe scenă ceea ce lectura nu-i dădea îndeajuns: densitatea verbului. La teatrul Marignz, pentru Hamlet nu-l mai regăsesc pe Jean-Louis Barrault, cel care mă uimise în filmul lui Carné Les Enfants du Paradis. De abia în Procesul lui Kafka, pus tot de el în scenă, câteva fulgurații mi-l restituie pe cel care ar fi trebuit să fie unul dintre marii actori și regizori ai epocii"306. Ispita teatrului o determină să traducă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
noua denumire, plimbări prin cele mai minunate puncte de agrement din împrejurimi, chiar și câteva dulci și prelungite sărutări care au lăsat urme de neuitat în sufletul său. Oricând și oriunde se afla cu ea, se credea într-un adevărat paradis. Și totuși, niciodată nu va uita seara aceea minunată, desprinsă din "O mie și una de nopți". Prima seară, prima lui întâlnire cu o fată. Deși se pregătise serios și făcuse zeci de repetiții, acum, singur cu ea în față
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
novice, preluase ea inițiativa. L-a invitat pe o bancă chiar din apropierea lor. El și ea alături și amândoi împreună au intrat, pe neobservate, direct în rai. În jur nimeni. Visa cu ochii deschiși. El, un muritor de rând, în paradis alături de o zeiță. O zeiță mică care-i șoptea ceva la ureche. Niște sunete, izvorâte din cristale înșirate pe corzile unei viori care sunau cam așa: Într-o seară de vară o vioară cânta/, / Aici lângă inima mea.../ Nu s-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vagonului. Primii s-au debarcat bărbatul și femeia cu cei doi saci mari în cârcă. În urma lor, își așteptau rândul și alți nerăbdători. Toți se înghesuiau la coborâre grăbiți, ca și cum jos i-ar aștepta porțile larg deschise de la intrarea în paradis, iar cei care voiau să-și reîmprospăteze rezervele de apă, ducând cu ei fel de fel de bidoane sau sticle de diferite capacități și culori, au coborât ultimii. Printre ei era și Bidaru. Deoarece de la Buzău la Vadu-Siret se circula
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mai deschisă la culoare te-ai născut tu. Acolo totul este mai alb decât în alte localități datorită calcarului din sol. Există și un sat "Albeni" unde și praful de pe ulițe e mai alb ca în alte sate. Un adevărat paradis pentru săteni. Numai struguri și vinuri de cea mai bună calitate. Când intram în gospodăria unui om, nu aveam voie să mă plâng de sete. Mai lesne eram servit cu o cană de vin rece, natural, plăcut mirositor decât cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Accederea la planul cosmicuniversal este figurată prin simboluri mitice. Tărâ mul ideal al imaginației, al ficțiunii, al cugetării poetice este reprezentat prin motivul poetic al copacului sacru și prin motivul Câmpiilor Elizee (sfintele lunci). Cele două metafore spațiale sugerează un paradis al cântării și încântării, al armoniilor sublime din care se naște poezia. Izbăvit de vremelnicia pământeană, poetul se reintegrează spațiului originar - matrice primordială a cugetării și a cântecului: În ramurile gândului, / În sfintele lunci, / Unde păsări ca el / Sentrec în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
tandru, când alert al viorilor poate stârni dorința de exprimare prin dans. În concluzie, este evident faptul că muzica este parte integrantă din viața noastră; ea este o necesitate, o oglindă a emoțiilor, un leac pentru sufletul oamenilor și un paradis în care ne putem refugia oricând. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Modul în care se reflectă o temă (banul, destinul, istoria, familia, dragostea etc.) întro nuvelă studiată Ioan Slavici, Moara cu noroc (tema banului) INTRODUCERE: Primul mare scriitor modern
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Eminesciana; 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana; 60) * RUSU, Vasile. Eminescu. Motivele vegetale și faunistice / Vasile Rusu. Iași: Junimea, 2000, 210 p. (Eminesciana; 61) o EMINESCIANA. SERIE NOUĂ * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și transcosmologia. Prefață de Basarab Nicolescu. Iași: Junimea, 2000, 216 p. (Eminesciana. Serie nouă; 1) * SOROHAN, Elvira; PRICOP, Constantin; STANCU, Valeriu P. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000, 172 p. (Eminesciana. Serie nouă; 1) * PETRESCU
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
sunt etape sau trepte spre lumina din urmă; potrivit imaginarului colectiv (informează S.Fl. Marian), sufletele răposaților trec prin vămi felurite: șapte, nouă, douăsprezece sau chiar nouăzeci și nouă (Înmormântarea la români). La Dante, saltul postum, cel din Infern spre Paradis, implică treapta Purgatoriului. În eschatologia creștină, scara mântuirii (descrisă de Ioan Climax) e subiect de frescă murală exterioară la Mănăstirea Sucevița. În Vămile pustiei, "asceții Răsăritului" se mișcă la nivel terestru; perspectiva montantă devine de astă dată perspectivă orizontală; în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
iubirii creștine, dimeniune unificatoare: "Virtutea în eternitate / Îmi este dată pe cât pot iubi" (Lucrarea iubirii). Privirea se multă lin de la Voroneț la un Schit brâncovenesc, de la Mater Dolorosa la Agapia; elemente de poliptic sacru trimit spre îngeri, spre lumină și paradis; li se alătură imnuri cu miresme de altar: Pruncul, Har, Extază, Metanoia, Chenoză, Toaca, Miezonoptica, Prodrom, Sobor și celelalte, mărturisiri ale unui devot fervent în prelungirea lui Voiculescu și Crainic. Limbajul pletoric, improvizațiile cu mult déjà vu, un schematism fără
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de un irealism mitic transcendențe și eternități iluzorii; acolo unde ochiul lui Sadoveanu, bunăoară, se lovea de monotonie și plictis, Cezar Ivănescu, oscilând între prezentificare și trecut, propune secvențe gânditoare, imprimând actului mnemonic rezonanțe empatice. Departe de a fi un paradis pierdut, tărâmul plăsmuit numit Baaad e, se-nțelege, sursă de melancolie; lipsit de aura unui joc secund mai pur, Baaad-ul său, asimetric, încremenit într-un timp închis, întreține (în subtext) o mitologie crepusculară. Subcurenți de adâncime sugerează zădărnicia. Timpul, noi
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
tine nu mi-e dor de nimeni, Pământ apus în somn Prin verzi orbite, Și sunt străină dacă trec hotarul Pletelor tale obosite, Eu numai limba ta O știu vorbi în vis Și spune basme numai pentru tine Prea trecătoru-mi paradis, Prea trecătorule stăpâne. E frig afară Și e ceață deasă, Se face seară, Timpu-ncet se lasă, Dar cât de bine și de cald e-acasă, Când unul altuia ne suntem țară Pe de altă parte, abundă întrebări generalizatoare (Cine suntem
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fi, / lumile, viețile..." (Odă). Celei frecvent invocate i se rezervă o aventură în Zante, insula florilor, tărâm mirific ("E singurul loc unde ceasul nu bate"), analog insulei lui Euthanasius din Cezara lui Eminescu. Seducătoarea insulă fusese nominalizată de Carducci ca paradis terestru; ulterior de către Duiliu Zamfirescu, admirator al clasicizantului italian. În alte texte, același impresionism volatil, flou; nici un profil distinct. Rămasă pe retina celui rătăcit în "cețuri" (singur în "Codrii Dezolării"), Fiorella e o "legendă"; și "parcă într-o apă / se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Ileana Mălăncioiu, Urcarea muntelui (1985), act de transcendere, presupune analogii de subtext cu ascensiunea pe Golgota: Și-acum când ninge cât de trist îmi pare". Simbolistica din Dormeam lângă-acel munte deschide porți spre cosmic: Dormeam lângă-acel munte ca lângă-un paradis Pierdut, în care lumea aceasta vinovată Nu mai putea s-ajungă pe jos ca altădată Și încerca să urce pe sforile de vis. O schiță de fenomenologie a morții este poemul În multe feluri poate să vină: Se moare pe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
altul. Solitudine, Plâns, Moarte, în agregări psihice neistovite, traduc, îmbinate, sentimentul tragic al Eului anxios, Eu programat nu numai pe explorarea Sinelui veghetor dar și pe cea a condiției umane în totul. Cu altă filozofie a existenței, divinul Dante slăvise Paradisul ca revers radical al Infernului; Ileana Mălăncioiu, statornic instalată în funerar, acționează unidirecțional, exorcizând în modul său particular, adică transferând realul în spectral și fantastic. Nici o consonanță cu mioriticul, acesta sfârșind într-o pacificare sui generis, moartea convertindu-se în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
unui cuvânt-temă; într-un text intitulat Dumneavoastră, toate versurile încep cu acest denominativ iar strofa ultimă sună astfel: "dumneavoastră nu vă spun prea mult / dumneavoastră știți că e albastră / dumneavoastră totuși sunteți formidabili / Dumneavoastră sunteți Dumneavoastră..." Într-un poem din Paradisul, peste cincisprezece definiții între da și nu vizează categoria-poet: "Poeții când există e-o minune / poeții nu se nasc ei sunt născuți / poeții nici nu dorm numai visează / poeții niciodată nu-s prea mulți / poeții n-au religii și nici
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Vermeer din Delft. IOANID ROMANESCU (Ioan Tudose) Voinești (Iași): 4 oct. 1937 Iași, 20 martie 1996. Presiunea luminii(1968); Aberații cromatice (1969); Poeme (1971); Favoare (1972); Baia de nori. Poeme de dragoste (1973); Poet al uriașilor (1973); Lavă. Poeme (1974); Paradisul (1975 și 1976); Energia visului. Poeme (1977); Nordul obiectelor (1979); Accente. Poezii (1981); Magie. Versuri (1982); Demonul. Versuri (1982); Flamingo (1984); Orpheus. Versuri (1986); Dilatarea timpului (1991, reeditat 1993); Morena (1991); Noul Adam (1994). Cu Andreas Rados antologia: Odele Mării Egee
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în ciuda faptului că este o țară mică, Vandana de Sud a fost și este cel mai mare producător mondial de boia iute, Președintele Logophat a reușit să atragă și alte priorități, cum ar fi, nu în ultimul rând, crearea unui paradis fiscal prin Banca FAL United de la Bramburg, al doilea oraș al țării. (Bramburg s-a născut tocmai în jurul celebrei instituții bancare și a crescut în doar doi ani la 167.000 locuitori, dintre care nu mai puțin de 80.000
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
de boia dulce pe cap de locuitor etc.), înfățișează cu fotografii artistice imagini din principalele orașe, pomenește marile personalități: campionii de Rubik și de Rubik-Verdes, președinții Academiei și ai Liceului de Înaltă Performanță din Brandul Mic, arhitectul vandan Lajos von Paradis 51, cel care a construit Palatul Rakavanda Nouă sediul Președinției în Republica Umanistă Vandana, (din păcate, se precizează pentru știința onoraților turiști, în Republica Democratică Vandana nu există un edificiu de asemenea nivel, așa că nu trebuie să-l caute de
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]