5,550 matches
-
a lucrurilor! Gândește-te la jacuzzi, la masaje, la tratamentele cu ierburi de mare, la împachetările cu nămol, la toate chestiile haioase care se fac cu alge! OK, mi-am spus morocănoasă, de parcă n-aș fi vrut să-ncetez cu plânsul de milă. Fără prea mare tragere de inimă, mi-am despachetat câteva lucruri. Asta până când am descoperit că dulapul și așa micuț era plin până la refuz cu hainele lui Chaquie. Așa că, în speranța că voi întâlni ceva celebrități în grupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în pace! în cele din urmă, de voie, de nevoie, Clarence mi-a dat drumul. —Nu-ți face nici un rău, mi-a explicat Mike, iar eu, pentru a cincisprezecea oară pe ziua aia, m-am chinuit să nu izbucnesc în plâns. Trebuie doar să-i spui să se care! — Sigur că nu-i fac nici un rău, a exclamat Clarence, rănit și surprins. Are un păr superb. Ce e rău în asta? Ce e rău în asta? a mai întrebat el o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
lună plină și un fund pe măsură. —O cheamă Misty O’Malley? am întrebat eu cu voce scăzută. —Ai auzit de ea? m-a întrebat Mike. Părea aproape înspăimântat. Am dat din cap. Mike arăta de parcă stătea să izbucnească în plâns. Dar s-a binedispus spunând: — Nu cred că cineva poate să înțeleagă ceva din cartea aia, n-are nici cap, nici coadă! — A câștigat un premiu, nu? l-am întrebat eu. —Exact! Ce ți-am spus?! a exclamat Mike. —Luminează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
nu cumva să se creeze confuzii. în timp ce-mi îndreptam atenția asupra a ceea ce scrisese Luke în formular, mi-am amintit dintr-odată cât de dulce fusese cândva cu mine. Am fost cuprinsă de un val îngrozitor de nostalgie, iar plânsul m-a podidit din nou. Nu mi s-a spus decât una dintre chestiile pe care le-a scris Luke, m-am smiorcăit eu. Și aia era O MINCIUNĂ! De fapt, tehnic vorbind, nu fusese o minciună. Dar îmi crea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cameră se lăsase o tăcere profundă. —Și ce se întâmpla când mama ta încerca să-l facă să se lase de băut? Tăcerea din cameră era oribilă, îngrozitor de tensionată. Tata o bătea, a spus Neil cu o voce înecată de plâns. De unde știe? m-am întrebat uimită. De unde știe Josephine să pună astfel de întrebări? —Și asta se întâmpla des? A urmat o tăcere chinuitoare, apoi Neil și-a dat drumul la gură fără să se gândească ce spune: Da, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
s-a strâns stomacul de frică. Neil nu reușea să vadă toate astea, sincer nu reușea. Și nu era vina lui. Am simțit că înlăuntrul meu se naște o scânteie de compasiune. Tăceam cu toții. Singurul sunet care se auzea era plânsul lui Neil. într-un târziu, Josephine a vorbit din nou. —Neil, a spus ea, ca și cum ar fi fost o conversație lipsită de importanță, îmi dau seama că în clipa asta suferi îngrozitor. Păstrează sentimentele astea. Și te-aș ruga să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
n-ar fi plâns și nu s-ar fi băgat în pat, iar tati nu s-ar fi săturat de noi toți și n-ar fi plecat. Când am terminat de vorbit, eram atât de oripilată încât am izbucnit în plâns. M-am smiorcăit puțin, după care am spus „Scuze“ și mi-am revenit. —Ți-a trecut vreodată prin cap că se poate ca mama ta să fi suferit de depresie postnatală? a zis Josephine. A, nu, nu cred, am răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
terminat ea, să nu credeți că doar fiindcă voi nu purtați povara durerii generate de o copilărie denaturată, nu sunteți alcoolici sau dependenți de alte substanțe. Pe tot parcursul prânzului am plâns, am plâns, am plâns și iar am plâns. Plâns sănătos, care mi-a desfigurat și înroșit fața. Nu erau genul de lacrimi false pe care le afișasem în fața lui Chris în ziua în care aflasem că Luke mă vânduse. Acum erau lacrimi de neoprit, zguduitoare. Nu puteam nici să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în dicționar, marfar deraiat ce ești! — A, a exclamat Chaquie uimită. Nixon. Unde mi-o fi fost capul? Nu sunt tocmai în apele mele. Dermot vine încoace azi după-amiază... Spre îngrijorarea tuturor, Chaquie arăta de parcă era pe cale să izbucnească în plâns. —Lasă-ți creierii să ți se odihnească, madam, a zis Barry îndepărtându-se în grabă. Nu ești chiar un marfar deraiat. Toată lumea și-a ținut respirația timp de câteva clipe, foarte tensionate, până când fața lui Chaquie s-a luminat. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
concediată și m-am simțit puțin, știi tu... Tot nici un răspuns. Ieși afară, Brigit, te rog, m-am milogit eu. îmi pare rău. Pe bune. Ușa a zburat de perete, iar Brigit a apărut în prag cu fața desfigurată de plâns. —Of, Rachel, a oftat ea. Nu-mi dădeam seama ce exprima vocea ei. Iertare? Exasperare? Milă? Oboseală? Ar fi putut să fie oricare din ele, dar speram să fie vorba de iertare. Dă-mi voie să te scot în oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
după-amiază? am mai întrebat. —După-amiază. Asta era bine, fiindcă dac-ar fi venit de dimineață se putea să stea toată ziua. —Și, Rachel, iubito, mi-a spus mama cu o voce de-ai fi zis că stă să izbucnească în plâns, n-o să fim răi. Nu vrem decât să te ajutăm. Foarte bine, am spus eu mohorâtă. — Totul e în negulă? m-a întrebat Barry Grant cu niște ochi sfredelitori când am pus receptorul în furcă. Am dat aprobator din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și minunat. —Când ai ieșit? —Vineri. Ar fi trebuit să știi. —Ai fost la vreo întâlnire? m-a întrebat el. —Ăăăă, nu, am răspuns eu vag. Am fost ocupată, știi... Fusesem ocupată cu mâncatul de biscuiți, tândălitul prin casă și plânsul de milă. — Să nu le neglijezi, Rachel, m-a avertizat el cu blândețe. Nu, nu, am promis eu grăbită. Deci, ăăăă, vrei să ne vedem? Presupun c-am putea să ne vedem, a zis Chris. Nu părea nici pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
firea. Din punctul ăsta, mama a luat-o razna. A încercat să mă pocnească, a aruncat în mine cu o perie de păr, s-a așezat pe un scaun, s-a ridicat din nou în picioare și a izbucnit în plâns în același timp. —Curvă ce ești, a țipat. N-ai nici un pic de rușine? Și el, bărbat însurat! Și cu ăia trei copii cum rămâne? Presupun că nici nu te-ai gândit la ei. Probabil că uimirea mi se citea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
că o luaseși razna m-a făcut să mă simt bine. Cu cât îți era ție mai rău, cu atât eu mă simțeam mai bine. Și îmi pare rău. După ce a spus asta, Brigit a izbucnit într-un hohot de plâns zgomotos și violent. Nu fi proastă, Brigit, am spus eu încercând să fiu fermă și să nu mă smiorcăi. Sunt dependentă de droguri, ai trăit cu o dependentă de droguri. Trebuie să fi fost un iad. Abia acum îmi dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mesele și aspiram scările de la Il Pensione cu lacrimile șiroindu-mi pe obraji. Nimănui nu-i păsa. Toți erau italieni. Adică obișnuiți cu emoțiile cele mai violente. Când am auzit vocile ridicate din hol, tocmai încheiasem o partidă zdravănă de plâns și mă absolvisem de necesitatea de a mă demachia oficial. în cămin se întâmplau atât de puține evenimente care să poată fi catalogate ca drame, încât am ieșit repede afară ca să arunc o privire. Zgomotele păreau să vină de la parter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cât voi rămâne în Polizu. Într-un fel plutesc într-o dulce inconștiență, nu știu cu adevărat pentru ce am venit aici, poate am început să înțeleg vag abia când, după țipete prelungite, de femeie, am auzit, în timpul nopții, primul plâns de copil. Oricât te-ai pregăti pentru naștere, oricât ai citi, oricât ai asculta poveștile altora, oricât ți-ai imagina întâlnirea, oricât de responsabilă și corectă ai vrea să-ți demonstrezi că ești, nu poți ști de fapt cu precizie
Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
de valul revoluției, în cea mai mare parte nici pe timpul socialismului nu au muncit și nici acum. Dacă ai vedea lista revoluționarilor din Vaslui, cam te-ar umfla râsul, dar dacă ai vedea statul lor de plată te-ar umfla plânsul de mila propriei persoane. Eu cred că umilita asta de armată ar trebui să-și amintească măcar în al 12-lea ceas că numele de armată vine de la armă și decât să moară ca o muiere dându-și foc mai
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
consultase pe băiat. Puștiul se plictisise să se mai joace cu jucăria de plastic și acum își mișca capul dintr-o parte în alta, umblând cu gurița după mâncare. Scâncea nemulțumit și își strâmba fețișoara, pregătindu-se să izbucnească în plâns. Ileana trebuia să sosească din clipă-n clipă, cu masa de seară pentru copil. Din camera alăturată se auzi soneria telefonului. Cristian nici nu se sinchisise să-l bage în seamă. Știa cine e la capătul firului, putea să jure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
bara de lângă tine, îl invită binevoitor paralelipipedul central, al cărui soclu purta pe o placă înscrise fosforescent cuvintele: ZEUL NEANTULUI. - Spune-ne tot ce ți s-a întâmplat, ceru paralelipipedul din dreapta: ZEUL CONCENTRĂRII. Homer scoase câteva sunete guturale, ca un plâns, ca un strigăt strangulat. - Destul! spuse zeul. Din firimiturile memoriei tale și din informațiile pe care le-am cules până la venirea ta, ți-am reconstituit aproape în întregime povestea. Dă din cap, dacă înțelegi... Omul își clătină capul, dar privirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
Plânsul de verde Elena Marin Alexe M-am oprit la margine de drum gâtuită de durere, strivind între dinți nisipul regretelor din anul ce abia s-a stins. La lumina dintre noapte și zi rămân nemișcată, țintuind cerul cu mâinile întinse
Pl?nsul de verde by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83322_a_84647]
-
noapte și zi rămân nemișcată, țintuind cerul cu mâinile întinse a rugă. Apoi, mirarea îmi atinge mătasea genelor și visul dă semne de trezie. Lacrimile se preschimbă în pajiști verzi pe care zburdă mieii. Va trebui să mă obișnuiesc cu plânsul verde din ianuarie. El se va repeta cât timp voi rămâne trează.
Pl?nsul de verde by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83322_a_84647]
-
doamna răposată a unchiului meu. Cu tanti Mary am cărat, dintr-o parte în alta a apartamentului uriaș, masa cu capete leonine sculptate pe picioarele groase cam cât un trup de copil, până în bucătărie, unde mama s-a pus pe plâns când a văzut cât era de stânjenitoare prin comparație cu masa ei ușoară cu picioarele de aluminiu. Monstrul de lemn îi bloca accesul și la chiuvetă, și la plantele de interior care trebuiau udate, și... Mary mă lasă să fumez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de păcate. Erjika îi flutura sub nas Creței povestea ei, iar eu nu aveam argumente să o infirm. Fusesem acolo și avusesem parte de primul preludiu din viață. Ce-ai căutat în patul ei? mă întreba Creața printre sughițuri de plâns. Stăteam cu ochii coborâți în pământ simțind prostia cum mă apasă ca o haină îmbibată de ploi. Cui îi păsa că n-am vrut să rămân singur în cameră și cine să mă creadă că n-am ajuns prea departe
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
lupta cu toată lumea ca să te aibă. Ea plângea pe umărul meu, iar eu nu-i dădeam drumul din brațe de frică să nu mă vadă. Poate că începuse să ningă sau poate că îmi scăpase și mie o lacrimă din cauza plânsului ei. Eram sincer în tot ce-i spuneam și mă miram de unde îmi vin atâtea cuvinte deodată legate în fraze coerente. Eram prietenul ei, nu un iubit de fațadă. Indiferent de ceea ce simțeam în acele momente, îi doream tot binele
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
cu adevărat pe Creața să lupți pentru ea, să-i spui tot ce simți, sau dacă te minți, e mai bine să o uiți și să o iei de la capăt cu alta, așa cum fac eu, îmi zise printre sughițuri de plâns. Toți merităm câte o șansă și toți trebuie să ne trăim viața așa după cum simțim. Îi ștergeam lacrimile de pe obraz iar ea se văita ca un copil. Acum să mergem acasă!... vreau să râzi, fiindcă nu te măriți și nici
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]