21,807 matches
-
consolidarea literaturii moderne române este unică. Precum orice mare poet, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu sine însuși. După părerea unor critici de seamă, precum E. Simion, N. Stănescu face parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici. După părerea altor specialiști, N. Stănescu, continuând calea unor înaitași ai lui, precum G. Bacovia, T. Arghezi, L. Blaga, a schimbat profilul literaturii românești. Printre altele, amorul este una din temele poeziei lui N. Stănescu. Altă temă abordată în repetate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
peste tot lumină. Fără îndoială, Nichita Stănescu este nu doar un mare poet român, dar și un poet de amploare universală. Corneliu șerban - fire adânc gânditoare și de o rară stăpânire de sine, cu toate că e posedat de un puternic eu poetic, și deși în anii trecuți a fost unul dintre poeții cei mai iubiți de public, și continuă să fie și acum la fel, din păcate, de restrânsul de azi public cititor, precum și alți confrați ai lui - continuă să rămână cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Parese că au cerut să fie grăbite și înfăp tuite schimbările politice pe care ei doreau să fi fost înfăptute și în viața de stat. Se pune iarăși întrebarea: De ce acești autori, schimbările acestea nu le ceruseră prin scrisul lor poetic? Aici este vorba despre poezia publicată. Sau poate acești autori, care au evitat de a face cu calapode învechite și lozincării ieftine politice, au vrut să lase la o parte scheme de expresie depășite, fiind ele chiar de altă culoare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
bogata operă a cunoscutului pe scară mondială poet. Subiective: dificultatea de a traduce o poezia perfect ritmată și rimată, simplă la prima citire, dar în realitate pătrunsă de un adânc substrat filosofic, din cauza căruia nu-i usor să te apropia poetic de ea. Același lucru aș zice și despre vechiul meu prieten și coleg de facultate Ilie Constantin. Nu mi-a fost cu putință să transpun în grecește ceva din cele Unsprezece Elegii sau din poemul de mare suflu Laus Ptolemaei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
sau songul, madrigalul, frottola, vilanella ori aria, romanța, canțoneta și genurile de divertisment, cantata și oratoriul reprezintă specii ale muzicii cu text a căror paliere sonore morfologice și sintactice tatonează modalitățile cele mai adecvate întru relevarea nuanțelor gîndirii și sensibilității poetice. Mai mult, atunci cînd suntem în prezența unor produse artistice autotrofe, muzica și textul devin inseparabile, întrucît ele coabitează într-o simbioză perfectă, intranzitivă. în vreme ce, atunci cînd muzica poate supraviețui textului (în ipostaza sacrificării acestuia), avem de-a face cu
Pretextele muzicii cu text by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11037_a_12362]
-
cu semnul întrebării în loc de titlu, poezie care începe cu versurile: Pe cînd decepțiunea în lațu-i mă reține, Pe când chiar și Speranța a dispărut din mine". Gellianu nu găsește în lume ,nimic ca să-l încînte", nici glorie, nici nume. Ultima creație poetică a lui Gellianu este traducerea poeziei lui Byron Astăzi împlinesc 36 de ani, semnată ,Gr. Gellianu" în numărul 7 al Revistei contimporane, literare și șciințifice, cu titlul Ultimul cânt al Lui Lord Byron în Grecia. Să precizăm că în sumarul
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
Marele singuratic de Marin Preda (1972), Fețele tăcerii de Augustin Buzura (1974) și încheiată în 1980 de Cel mai iubit dintre pământeni, care epuizează genul și subiectul. Sensul critic este însă la D. R. Popescu eufemizat de dezvoltările simbolice și poetice, de arborescențele grotești ale unei istorii și ale unei lumi ieșite din țâțâni. Istoria este percepută ca farsă, iar protagoniștii ei, ca niște bufoni - cum bine observa Nicolae Manolescu în Arca lui Noe, plasând romanul derepopescian în categoria corinticului. ,Incertitudinea
O lume anapoda by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11051_a_12376]
-
ceva din limba uzuală, din vorbele curente, dar pentru stări de lucruri abstracte trebuia să recurgă la ajutor străin. însurat cu o rusoaică și, deci, cu rubedenii rusești, pierdea tot mai mult din sfânta moștenire. Scriitorul o spune, desigur, mai poetic: Cuvintele vechi din aurita tinerețe se trezesc mirate și triste parcă pe buzele lui. Iar copiii stăpânului - ne-o mai spune tot dânsul - ascultau vorbele moldovenești de parcă veneau de undeva de peste ocean. Dar nici printre cei rămași fideli limbii și
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
Blagať, salutate în deschidere de decanul Facultății de Litere. S-a vorbit, în acest context, în ordinea intervențiilor, despre raporturile lui Blaga, poetul, filosoful și diplomatul, cu Portugalia (Mihai Zamfir), despre Ťdefinițiať blagiană a poeziei (Ion Pop), Blaga - un limbaj poetic traductibil (Rodica Zafiu), Ťteoria doruluiť, în lectura d-nelor Maria do Rosario Girao Ribeiro dos Santos și Diana Mihaela Dumitru, Valorizarea teoriei metaforei (Maria Joăo Cutinho), Dramaturgia lui Lucian Blaga (Simion Cristea). La rândul lor, dl Daniel Perdigăo și d-na
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
a resimțit grav în profilul editurii. S-a încercat în 2002 o revigorare a ,Bibliotecii pentru toți" și atunci au apărut, printr-un gest de nouă întemeiere: Momente de I. L. Caragiale, două volume, cu o prefață de Ion Vartic; integrala poetică eminesciană, în patru volume, ediție de A. Spânu; basmele lui Petre Ispirescu, într-o selecție critică de Mircea Muthu și o ediție îngrijită de Aristița Avramescu. Aspectul grafic nu a fost prea atractiv (format prea mic, literă prea mică în
Clasicii români la Târg by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11072_a_12397]
-
flux puternic, în stare nu doar a înlătura toate piedicile ci și a antrena materiale eterogene, a-și contura identitatea cu ajutorul acestora. Un vertij vizionar biruitor în pofida oricăror reguli, preconcepții, delimitări. Stihialitatea imaginarului pare sans rivages. Și totuși o asemenea poetică dezlănțuită tînjește după formă. în pliurile referențialității sale expansive se pot găsi notele unui ideal formal acut, matematizant. Note îndeajuns de numeroase spre a fi simptomatice: "Figuri geometrice ciudate au început să apară în lanurile mele./ Unele le-am recunoscut
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
hipnoza materiei se transforma în aură epileptică și extaz/ și catedrala se subția și înălța ca o rugă odată/ cu tuburile orgii" (Confesiuni recuperate). De la Voronca n-am mai cunoscut o asemenea avalanșă de imagini, o asemenea precipitare a percepțiilor poetice, convergente doar într-o prezență necurmat intensă a rostirii. Aproape fiecare vers aduce un gust al irealului grefat pe un concret senzațional, fiecare factor raportîndu-se nostalgic la celălalt precum la un absolut sui generis: "trece omul prin răscruci auzindu-și
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
în același timp cînd mă retrag în afară/ trenuri marfare transportă între mine și exterior sentimente/ în diferite ipostaze, printre cartofi, lămîi și curcubeie veșnice/ intrate prin crăpăturile nesupravegheate" (în loc de moto). O astfel de "moralizare", convertită într-un principiu de poetică, se bizuie pe o consubstanțiere a eului auctorial cu lumea fenomenală, care, pentru a fi apt a emite imagini, trebuie să asimileze lucrurile iar nu "ideile", spre a ne referi la celebra formulă a lui William Carlos Williams, conform căreia
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
folosit întâmplător această pereche ilustră de principii active din mistica iudaică: o facem întrucât și fondul cultural, axat preponderent pe o asimilare intelectuală remarcabilă a curentelor spirituale (demers ecumenic sui-generis, în fond) constituie, în egală măsură, o urgență a expresiei poetice proprii Angelei Furtună. Dacă stâlpul rigorii, Boaz, ar simboliza stringența, dar și stridența sloganurilor intelectualiste și sociale din poezia ei, stâlpul îndurării ar putea fi întruchipat de aerul de idealitate, noblețe și puritate al acesteia, ca și de poeticitatea ce
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
tribut unei existențe defazate, dezamăgite: "ceea ce vedeam nu era ceea ce visam" (p. 23). Din această desincronizare vecină cu damnațiunea irumpe halucinantul peisaj al estului, ca topos al ratării, al asediului lăuntric, al minciunii oficializate, al răstălmăcirii, al pierderii inocenței. Rechizitoriul poetic al estului cuprinde o recuzită enormă de imagini, scenarii, sintagme, refrenuri. Sângele, vântul înșelător, brutalitatea și manipularea, poliția politică și misoginismul, tortura și frigul sunt emblemele sumbre ale acestui areal nemântuit prin confesiune, umilință și conștientizare, iluminat rareori prin tușe
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
un punct amestecate, a căror deosebire e dată de prevalarea unuia din factorii în jurul cărora coagulează imaginarul. Nici unul din acești factori nu se absolutizează, mulțumindu-se a rămîne într-o ambiguitate care îngăduie reversibilități și confuzii ce slujesc mecanismul productiv poetic. Astfel încît, departe de-a se usca ascetic prin tendința transcendentă ori de-a se limita la suculenta recoltă metaforică, limbajul devine un depozitar de reflexe ce se întretaie relativ pacific: ,Un corp locuind două spații în același timp, un
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
nord/ ar fi fost pretutindeni" (Nord). Sau: , Cineva avea mîini. cineva avea/ respirația înfiptă în piept./ Dar printre nouri nu vedea nimic./ Nici fulgerul./ Abia scăpăta potopit de apă" (Focul din apă). Ambiguitatea e asumată ca o trăsătură a unei poetici de cosmică ambiție: ,Doarme materia./ Pe pieptul meu o flacără verde.// Un distih numai bun, la ora aceasta/ tîrzie/ să mă înfrunte ambiguu" (Noapte). Simțindu-se îmbrăcat în aer precum într-o piele de înger, într-o cămașă ce-i
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
salvator) și căutarea unui Sens spre centru, ce poate fi adoptat ca sens al existenței. Arghezi se zbate el însuși într-un labirint, iar opera sa, printr-o omologie firească, este ea însăși un labirint - oglindă a labirintului lumii. Conștiința poetică se zbate între aceste două ,realități". Soluția pentru a le îndura mai bine este multiplicarea eului. Pentru mine, plăcerea e să fiu prizonierul labirintului Arghezi, nu să evadez, nu să ies, urgent și nevătămat, din acest labirint. Arghezi umilește fertil
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
autorul însuși ca substitut al regelui Minos, decât zburând cu aripi improvizate. Dar numai dacă vrea, căci are și alternativa de a căuta, fie și zadarnic, o ieșire terestră. O bâjbâială prin întuneric este metafora cea mai frecventă a cunoașterii poetice argheziene, o rătăcire prin beznă, o explorare alternativă a slavei și o sondare a adâncului. Scriitorul are aceste ,haruri", cum recunoaște unul dintre poemele lui târzii. De-o parte, ,muntele de ceață", imposibil de clătinat sau de risipit, de cealaltă
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
Maria Aslan născută Sturdza sunt personaje care apar în carte fără ca evocarea lor să distoneze cu prezentarea rețetelor de borșuri și colțunași. Numai lista mâncărurilor poate stârni pofte pantagruelice și enumerarea lor ar putea constitui numai ea aproape o operă poetică. Cartea începe cu invocarea lui Victor Hugo și între reflecțiile presărate sunt și unele preluate de la diferiți autori francezi. Prezentarea cafelei, licoare socială prin excelență, uneori chiar subversivă, prin acuitatea pe care o induce băutorului ei, prilejuiește Henriettei Krupenski Sturdza
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
Library Association" (ALA). Ce are a face biblioteca și terorismul de stat" veți întreba. Păi, are. De curând, ca invitat al ALA, marele poet și romancier Andrei Codrescu a ținut la San Antonio, Texas, o conferință din seria ce poartă poeticul nume "mid-winter". Spre surpriza distinsei adunări, scriitorul a abandonat " doar era o "conferință în toiul iernii", nu" " linia discursurilor călduțe și inutile. În cea mai radicală vervă polemică, el s-a referit la politica indiferenței practicată de ALA în legătură cu inițiativa
Șobolani în bibliotecă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10877_a_12202]
-
Petre Stoica (apărută în colecția "Mari scriitori români" a editurii Cartea Românească, 2004). Parcurgând astfel opera cuiva, îți poți verifica " în cunoștință de cauză, o pagină după alta " intuițiile, așteptările, rezervele, entuziasmele " ca și unele interogații, mai generale, asupra creației poetice plecând de la un caz precis. Prima întrebare pe care mi-am pus-o, este: la ce bun atâtea titluri de culegeri (altminteri, unul mai armonios decât altul: Arheologie blândă, 1966-1969; Melancolii inocente, 1969; O casetă cu șerpi, 1970; Trecătorul de
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
Banat, poartă o semnificație general existențială... Peste tot, o dedublare, un joc de oglinzi, o subtilă repliere a eului care se livrează doar în spectacol." (Poezie română contemporană, Editura revistei Convorbiri literare, 2000, vol. II, p. 402). Prețioase sunt artele poetice ale lui Petre Stoica, în care, de asemenea, el se livrează cititorilor până la un punct, tot marcând și "o subtilă repliere a eului". În "Poemele mele" (p. 280), el se definește ca la o voioasă întâlnire cu cititorii: "și iertați
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
pământului / și behăitul oilor mânate la abator / într-un cuvânt o carte din care / se ridică suspinul poetului cu degetele prinse în ușă // vă rog să-mi iertați preferințele / și faptul că fumez țigări atât de ieftine". O lapidară artă poetică exprimă, într-un singur distih, două realități de ordin diferit: cea a fragilei și tenacei condiții umane într-un univers în care viața constituie o infinitezimală excepție, și, în plan istoric ("Poemul", p. 317, e cuprins într-o culegere apărută
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
cu ochi de cercetător. Ca și acolo, cele două realități sunt vizate concomitent " cea a condiției umane și a pericolelor ce-o amenință, și cea a angoasei prozaice de a viețui sub comunism. Nu vreau să opresc astfel lectura artelor poetice ale lui Petre Stoica, dornic să mai amintesc una, " Cuvântul căutat", din culegerea Insomniile bătrânului, 2000. Bătrânețea nu e ușoară în Banatul regăsit al copilăriei și al reveriilor unei vieți. Iarna anunțându-se lungă, curajosul solitar își economisește lemnele " de unde
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]