5,162 matches
-
concentrîndu-se mai ales asupra structurilor formale sau a construcției de imagini. Consider, spre deosebire de aceste poziții, că publicitatea și alte imagini ale culturii media, departe de a fi plate, unidimensionale și lipsite de codificare ideologică, așa cum pretinde o parte a teoriei postmoderne, sînt multidimensionale, polisemice, prezentînd o codificare ideologică și fiind deschise unei multitudini de interpretări, o expresie a transformării culturii în bun de consum și a încercărilor capitalului de a coloniza întreaga existență, pornind de la dorința de satisfacție. Analizele pe care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și fiind deschise unei multitudini de interpretări, o expresie a transformării culturii în bun de consum și a încercărilor capitalului de a coloniza întreaga existență, pornind de la dorința de satisfacție. Analizele pe care le-am făcut sugerează că în cultura postmodernă a imaginii, scenele, imaginile, narațiunile și textele culturale provenite din cultura media oferă o comoară de atitudini ale subiectului care concură la rîndul lor la structurarea identității individuale. Aceste imagini proiectează modele de rol social și comportament al sexelor, forme
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de rol social și comportament al sexelor, forme potrivite și nepotrivite de comportament, stil și modă și un subtil impuls de a imita și a se identifica cu anumite identități, evitîndu-le în schimb pe altele. Identitatea nu dispare în societatea postmodernă, ci este mai degrabă supusă unor noi forțe și determinări, oferind în plus și noi posibilități, forme, modele și stiluri. Varietatea copleșitoare a posibilităților de modelare a propriei identități în cadrul unei culturi a imaginii extrem de consistente creează, fără îndoială, identități
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fervoare politica identității și își construiesc propria identitate, sensul cel mai profund al existenței lor, afirmîndu-și apartenența ca membru la diferite grupuri sau colectivități (femei, oameni de culoare, homosexuali etc.). Unii au etichetat această formă de politică a identității drept postmodernă, dar politica de grup bazată pe interes și chiar procesul de construire a identității prin afilierea politică și de grup este tot un fenomen modern. Rămîne așadar întrebarea: este acest fenomen actual de construire a identității un fenomen postmodern, a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
drept postmodernă, dar politica de grup bazată pe interes și chiar procesul de construire a identității prin afilierea politică și de grup este tot un fenomen modern. Rămîne așadar întrebarea: este acest fenomen actual de construire a identității un fenomen postmodern, a avut loc o mutare fundamentală în construirea identității? Și dacă da, înseamnă că trăim într-o epocă cu totul nouă, cea a postmodernității? Voi încerca să arăt că este arbitrar și discutabil să se considere identitatea ca ținînd de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o mutare fundamentală în construirea identității? Și dacă da, înseamnă că trăim într-o epocă cu totul nouă, cea a postmodernității? Voi încerca să arăt că este arbitrar și discutabil să se considere identitatea ca ținînd de modern sau de postmodern. Există argumente în favoarea ambelor poziții. Trăsăturile pe care le-am descris ca aparținînd postmodernității ar putea fi interpretate ca forme accentuate ale unor trăsături deja prezente în epoca modernă, ale unei noi configurații cu noi accente pe care am putea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în favoarea ambelor poziții. Trăsăturile pe care le-am descris ca aparținînd postmodernității ar putea fi interpretate ca forme accentuate ale unor trăsături deja prezente în epoca modernă, ale unei noi configurații cu noi accente pe care am putea-o numi "postmodernă". De fapt, ca și identitatea însăși, conceptele și termenii sînt constructe sociale, noțiuni arbitrare care servesc la identificarea și aducerea în centrul atenției a unor anumite fenomene care satisfac anumite criterii analitice sau de clasificare. Așadar, dezbaterea asupra postmodernismului este
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
indivizii pentru a se identifica drept subiecți, ci să construiască identități și poziții ale subiectului, invitînd indivizii să se identifice cu anumite figuri, imagini sau poziții foarte specifice precum bărbatul Marlboro, femeia Virginia Slim, mama din telenovele sau Madona. Afirmațiile postmoderne cu privire la disoluția subiectului în cultura contemporană sînt însă exagerate. Mai degrabă se poate spune că și în prezent cultura media continuă să creeze imagini, discursuri, narațiuni și spectacole care produc plăcere, identitate și statusuri ale individului pe care oamenii apoi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
imagine, stil și aparențe. Iar cultura media este cea care oferă din ce în ce mai mult materialele și resursele ce stau la baza acestor identități. Așadar, "Pozează! Vogue!", așa cum ordonă Madona. Avantajul acestei mutații în procesul de constituire a identității este că identitățile postmoderne sugerează faptul că individul se poate schimba, se poate recrea, se poate elibera de restricțiile și capcanele în care uneori și-ar putea da seama că se află. Dezavantajul constă în faptul că identitatea se aplatizează și se trivializează în privința
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
această identitate se poate schimba și poate transforma viața individului conform proiectelor sale, așa cum ne reamintesc Sartre, Foucault și alții. Constituirea unei identități stabile reprezintă însă un efort ce necesită voință, acțiune, angajare, inteligență și creativitate și multora dintre identitățile postmoderne constituite din fragmente de cultură media și de consum le lipsesc aceste trăsături; aceste identități postmoderne sînt doar cu puțin mai mult decît un joc, o poză și o înfățișare la care se poate renunța chiar mîine în favoarea unei noi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Sartre, Foucault și alții. Constituirea unei identități stabile reprezintă însă un efort ce necesită voință, acțiune, angajare, inteligență și creativitate și multora dintre identitățile postmoderne constituite din fragmente de cultură media și de consum le lipsesc aceste trăsături; aceste identități postmoderne sînt doar cu puțin mai mult decît un joc, o poză și o înfățișare la care se poate renunța chiar mîine în favoarea unei noi înfățișări și imagini, niște identități aruncate atunci cînd devin uzate și ușor de înlocuit, potrivite pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
doar cu puțin mai mult decît un joc, o poză și o înfățișare la care se poate renunța chiar mîine în favoarea unei noi înfățișări și imagini, niște identități aruncate atunci cînd devin uzate și ușor de înlocuit, potrivite pentru carnavalul postmodern. Mai ciudate sînt unele mutații ale identității în cultura cibernetică. Mulți dintre cei care se alătură MUDS (Multi-User Dimension Site dimensiuni accesibile unor utilizatori multipli pe site-uri în care au loc contacte în timp real) își asumă identități ale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reținut faptul că asemenea distincții sînt tipuri ideale care accentuează anumite trăsături ale ordinii sociale, estompînd anumite similarități și continuități. 2 Asupra analizei făcute de Școala de la Frankfurt cu privire la declinul individualității, vezi Kellner, 1989 a. Asupra disoluției identității în perioada postmodernă, vezi Baudrillard, 1983 a, 1983 b, 1983 c; Jameson, 1983, 1984, 1991 și alte texte pe care le discut mai jos. 3 Asupra unor încercări de analiză a postmodernismului și culturii populare, vezi articolele din Journal of Communication Inquiry, vol
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
musculos al unei mașini de sex, apoi la stilul futurist al unui "tehno-corp". Hainele și moda s-au schimbat, trecînd de la ostentativ și prost-gust, la haute couture, la moda tehno de avangardă, la moda lesbiană S&M și la pastișarea postmodernă a tuturor modelor și stilurilor. Noi imagini și noi identități pentru toate epocile și ocaziile. După cum s-a văzut, schimbările Madonei în domeniul modei au ținut în general pasul cu cele din cultură făcînd-o să cîștige popularitate, oferind modele și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
primei perioade, dar a combinat-o cu haute couture, modă tehno de nuanță futuristă, eleganță S&M și o pastișare postmodernistă a diferitelor stiluri de modă, subminînd opoziția între moda de calitate și cea de rînd, întocmai cum și arta postmodernă a aruncat în aer ierarhiile culturale moderniste încetățenite între cultura "înaltă" și cea "comună". Madona a uzat de strategia tipic modernistă de a șoca prin utilizarea neobișnuită a imaginilor din modă, religie și sexualitate, mai ales în videoclipurile muzicale care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1992). Arta, stilul vestimentar și jocurile de schimbare a identității ale Madonei s-au dovedit profitabile și au atras atenția asupra faptului că, de fapt, cultura media este o cultură comercială care vinde publicului bunuri culturale. Madona, între modern și postmodern Mesajul cumulat al Madonei referitor la utilizarea modei și sexualității este că poți face și spune ce dorești, poți fi ce dorești. Construcția identității unui individ începe cu vestimentația, cu "imaginea". Mesajul referitor la modă este că individul este liber
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în legătură cu o estetică a excesului și chiar și în prezent Madona continuă să violeze granițele a ceea ce este în mod obișnuit permis, să submineze și să transgreseze limitele stabilite în domeniul artei și al modei. În acest sens, presupusa latură postmodernă a Madonei pune în mișcare o estetică pop modernistă. Căci o evaluare mai bine documentată din punct de vedere teoretic a fenomenului Madona ar putea pune sub semnul întrebării sau demonta anumite distincții între modernism și postmodernism. Adeseori, discursul academic
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
semnul întrebării sau demonta anumite distincții între modernism și postmodernism. Adeseori, discursul academic nu reușește să conceptualizeze în mod adecvat modernismul și descriu drept "postmoderniste" anumite strategii, obiective și practici estetice tipic moderniste sau le teoretizează în mod neadecvat drept "postmoderne". Madona a fost privită, din punct de vedere teoretic, drept "postmodernă" datorită utilizării unor strategii de simulare, pastișare sau impunere concomitentă a granițelor legate de sex și rasă, precum și datorită folosirii ironiei și a imitației (vezi articolele din Schwichtenberg, 1992
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
discursul academic nu reușește să conceptualizeze în mod adecvat modernismul și descriu drept "postmoderniste" anumite strategii, obiective și practici estetice tipic moderniste sau le teoretizează în mod neadecvat drept "postmoderne". Madona a fost privită, din punct de vedere teoretic, drept "postmodernă" datorită utilizării unor strategii de simulare, pastișare sau impunere concomitentă a granițelor legate de sex și rasă, precum și datorită folosirii ironiei și a imitației (vezi articolele din Schwichtenberg, 1992). Cu toate acestea, demontarea limitelor, ironia, sînt discutabile ca strategii strict
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
utilizării categoriilor propuse de Baudrillard, cele ale simulării și imploziei, dar pe de altă parte trebuie să fim, de asemenea, conștienți și de punctele care pot propune o lectură a Madonei ca artist modernist. În majoritatea cazurilor, teoretizarea cu privire la fenomenul "postmodern" este tot atît de superficială și de unidimensională, ca și textele și practicile descrise în acești termeni ca postmoderne. Un fenomen complex și interesant precum Madona pune sub semnul întrebării și testează categoriile și angajările estetice ale unui artist. Vedeta
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
asemenea, conștienți și de punctele care pot propune o lectură a Madonei ca artist modernist. În majoritatea cazurilor, teoretizarea cu privire la fenomenul "postmodern" este tot atît de superficială și de unidimensională, ca și textele și practicile descrise în acești termeni ca postmoderne. Un fenomen complex și interesant precum Madona pune sub semnul întrebării și testează categoriile și angajările estetice ale unui artist. Vedeta face uz de o largă varietate de strategii estetice; așadar, dacă definiția "postmodernismului" presupune un set de practici culturale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ilustrează versurile cîntecelor, realizînd o narațiune ce însoțește cuvintele și muzica (precum "Papa Don't Preach", "Live to Tell", "Oh, Father", "This Used to Be My Playground" și "Rain"). Dar în "Fever", ea face în mod explicit uz de strategii postmoderne prin care versurile cîntecului, un succes pop al anilor '50, sînt intonate în mod plat, pe fundalul unor imagini abstracte ale unei Madone de bronz, contorsionată prin metode electronice, prezentînd astfel o suprafață plată și imagini fără legătură și fără
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este centrul atenției, aparițiile sale subliniindu-i talentele, importanța și mai ales statutul de vedetă. Madona reprezintă, așadar, subiectul modern, suveran și centrat asupra lui însuși, deținînd controlul, în timp ce Laurie Anderson apare mai maleabilă, mai dispersată, în stilul unei subiectivități postmoderne. În colecția de videoclipuri pe anul 1990, Anderson prezintă o clonă masculină a ei, care să o ajute la producția muzicală și publicitate, pentru ca mai apoi să apară o clonă feminină, ambele destul de grotești. În vreme ce Madona își cuprinde pubisul cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
imaginilor care o prezintă și care spun neîncetat "Madona! Madona! Madona!" Interpretarea lui Laurie Anderson din Home of the Brave oferă, dimpotrivă, fragmente de semnificație care nu se încheagă într-un sistem clar de semnificații. Textul său rupe, în manieră postmodernă, înșiruirea de sensuri, iar imaginile și sunetele nu au legătură cu nimic în special și nu au înțeles. Mai degrabă s-ar putea spune că prezintă un colaj de semnificanți fără legătură între ei, un sistem de sunete și imagini
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
loc de dragul spectacolului, o plăcere de moment, și nu aduc nici o afirmație, poziție, mesaj sau ideologie particulară spre deosebire de Madona care apare mereu în fața publicului cu ultima sa opinie sau cu ultimul său mesaj 20. Așadar, Laurie Anderson realizează o demontare postmodernă a expresiei și identității, își fragmentează și dispersează imaginile și sunetele muzicii sale și se opune dezvoltării unor sisteme de semnificații. Ea urmează uneori interdicția lui David Byrne: "Stop Making Sense" și realizează în schimb spectacole care sînt doar atît
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]