6,015 matches
-
parte. De exemplu, un cetățean care respectă legile nu trebuie să fie amenințat de lege pentru a rămâne consecvent, iar un infractor poate să se teamă de lege, dar totuși să o încalce 141. Susținătorii modelului preventiv consideră că obiectivele prevenției, care de fapt susțin întreaga structură a sistemului penal în vigoare, sunt încă dezirabile. Prevenirea este scopul principal al sancțiunilor impuse de stat. Dată fiind dezvoltarea noastră istorică și tradiția noastră, încercarea de a respinge sau de a da la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
susțin întreaga structură a sistemului penal în vigoare, sunt încă dezirabile. Prevenirea este scopul principal al sancțiunilor impuse de stat. Dată fiind dezvoltarea noastră istorică și tradiția noastră, încercarea de a respinge sau de a da la o parte teoria prevenției nu poate fi făcută fără a ne expune la un oarecare risc. Perceperea omului ca o creatură orientată înspre valori are rădăcini adânci. Bineînțeles nu putem nega că omul face alegeri. Dacă acest lucru este adevărat, pare rezonabil să presupunem
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prejudecăți"162. Nici concepția utilitaristă nu a scăpat de acuzații, dimpotrivă, adepții concepției retributiviste au criticat cu vehemență părțile slabe ale acestei doctrine. Principala acuzație formulată împotriva teoriilor utilitariste se referă la faptul că acestea ar permite pedepsirea nevinovaților. Teoria prevenției legitimează pedepsirea nevinovaților bazându-se pe faptul că, dacă acesta este considerat a fi vinovat de către cei care în viitor ar fi comis infracțiuni, atunci este justificată aplicarea pedepsei, iar teoria reeducării consideră că este admisibilă și pedepsirea unui om
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
penală, apar o dată cu dezvoltarea economiei de piață. În secolul al XIX-lea, sistemul industrial necesita o piață liberă a mâinii de lucru, prin urmare scade importanța muncii silnice și își face apariția o detenție cu scop corectiv 166. Împotriva teoriei prevenției s-a mai spus că nu pedeapsa însăși este cea care împiedică, ci amenințarea cu pedeapsa. Aparent potențialii infractori sunt intimidați de posibilitatea aplicării în practică a pedepselor existente, dar în realitate prevenirea depinde de publicitate care se face în jurul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pe alții și de asemenea să încercăm să îl îndreptăm pe el", notează J. D. Mabbott, "iar dacă aceste lucruri bune adiționale sunt obținute întreaga stare de fapt este mai bună decât ar fi doar în cazul pedepsei singure. Dar prevenția și reeducarea nu sunt modificări ale pedepsei, cu atât mai puțin motive pentru aceasta. O paralelă poate fi făcută în cazul tactului și adevărului. Dacă trebuie să-i spui unui prieten un adevăr neplăcut poți face acest lucru făcând tot
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de vedere moral, dar ei nu pot asigura obținerea acestui rezultat. Așadar, pedeapsa ar fi justă chiar dacă infractorul nu beneficiază de aceste aranjamente și efortul lor nu dă rezultate. Unii moraliști văd acest lucru și exclud aceste "extra" aranjamente ale prevenției și reeducării. Ei spun că pedeapsa însăși trebuie să fie cea care previne și reeducă. J. Mabbott încearcă să arate că pedeapsa însăși rareori educă infractorul și niciodată nu îi împiedică pe alții, ci doar "extra" aranjamentele au o șansă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fie cea care previne și reeducă. J. Mabbott încearcă să arate că pedeapsa însăși rareori educă infractorul și niciodată nu îi împiedică pe alții, ci doar "extra" aranjamentele au o șansă de a obține aceste rezultate, punând două întrebări susținătorilor prevenției și reeducării: "dacă presupunem că se poate demonstra că un anumit infractor nu și-a îndreptat comportamentul după executarea pedepsei și, de asemenea, că niciun viitor infractor nu a fost împiedicat de aceasta, ar demonstra acest lucru că pedeapsa a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
plus, individul este "instrumentalizat", este transformat într-un mijloc pentru satisfacerea intereselor generale, pentru că nu este pedepsit pentru fapta săvârșită și pentru că merită acest lucru, ci este folosit ca exemplu pentru ca ceilalți să nu comită fapte asemănătoare. Kant a criticat prevenția generală spunând că niciun om nu poate fi utilizat ca mijloc pentru realizarea scopurilor sociale, iar aceste teorii prezintă riscul de a legitima intervenții punitive de maximă severitate, fără a oferi garanții procesuale 169. O obiecție adusă teoriei reeducării arată
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
îndreptare pentru infractori și au încercat o conciliere între cele două doctrine, cea retributivistă și cea utilitaristă, dând naștere unor teoriile mixte, care consideră pedeapsa o răsplată proporțională cu vinovăția făptuitorului, dar care trebuie orientată spre realizarea finalităților cerute de prevenție și reeducare. Cei mai mulți au menținut ideea că pedeapsa este valoroasă datorită urmărilor sale, cum ar fi, de exemplu, reducerea criminalității, și au respins ideea că este admisibilă pedepsirea nevinovaților în acele circumstanțe în care o astfel de pedeapsă ar înclina
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o teorie retributivistă pură ar avea importante lipsuri atât de natură practică, deoarece poate fi foarte dificil să decizi care infracțiune este mai gravă și cine merită o pedeapsă mai severă, cât și morală, deoarece, dacă sunt ignorate atât considerațiile prevenției, cât și ale reeducării atunci când este schițată lista pedepselor, un mare bine social poate fi sacrificat în scopul de a câștiga o mică îmbunătățire în acuratețea pedepsei din punctul de vedere retributivist. Pe de altă parte, acuzațiilor de barbarism aduse
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
lex talionis și, prin urmare, o teorie care folosește considerațiile retributiviste doar pentru a fixa limitele superioare ale pedepselor și ia în calcul alți factori atunci când decide câtă sau ce fel de suferință ar trebui pricinuită este perfect posibilă. Teoriile prevenției și reeducării, nefixând limite, prezintă riscul de a deveni cu mult mai inumane decât o teorie pură retributivistă 172. Este evident că atât teoriile retributiviste, cât și cele utilitariste conțin și aspecte pozitive și aspecte negative. Întrebarea care se ridică
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de vedere practic, acest lucru este imposibil. Prin urmare, s-a apelat din nou la ideea de vinovăție ca răspuns la întrebarea dacă se poate aplica o pedeapsă, atribuind însă pedepsei un scop preventiv. Adepții teoriilor utilitariste centrate pe ideea prevenției generale au stabilit o relație între vinovăție și fundamentarea pedepsei bazată pe funcția motivatoare a normei juridice. Conform acestei teorii, pedeapsa nu depinde de vinovăție în sens retributivist, ci este fundamentată într-o prevenție generală proporțională cu gravitatea faptei și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Adepții teoriilor utilitariste centrate pe ideea prevenției generale au stabilit o relație între vinovăție și fundamentarea pedepsei bazată pe funcția motivatoare a normei juridice. Conform acestei teorii, pedeapsa nu depinde de vinovăție în sens retributivist, ci este fundamentată într-o prevenție generală proporțională cu gravitatea faptei și importanța valorii ocrotite de norma juridică. O persoană este vinovată atunci când săvârșește o faptă penală, deși este capabilă de autocontrol, în sensul că, din punct de vedere psihic, ar fi putut opta pentru un
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este capabilă să justifice pedeapsa. Din încercarea de a concilia cele două doctrine opuse, au luat naștere unele teorii eclectice, unificatoare, unde pedeapsa este stabilită proporțional cu vinovăția făptuitorului, dar, în același timp, este orientată înspre realizarea finalităților cerute de prevenție și reeducare. Cercetând relația dintre drept și morală nu putem decât să constatăm, așa cum au făcut-o și alții înaintea noastră, că cele două fenomene se întrepătrund, se reîntregesc sau se îndepărtează una de alta într-o mișcare neîncetată ale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Kelsen, 53; legea celor trei stadii, 49; obiecții, 53; porunca și obligația, 52; reguli primare și secundare, 55; rolul științei, 49; și conceptul de poruncă, 51; teoria imperativistă a dreptului, 50 prescriptivism universal, 14, 21, 22, 25 prescriptivitate, 22, 99 prevenție: critici, 228; modelul clasic, 212; prevenirea individuală și specială, 213 principii morale, 11, 21, 27, 32, 62, 69, 73, 74, 78, 94, 97, 138, 232, 236 principiul utilității, 25, 77, 86, 210 R rațiune, 32, 35, 36, 42, 43, 75
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pensionare a unor pacienți prezentând complicații cronice severe (insuficiență renală, de exemplu). Din punctul nostru de vedere (ca apărători ai intereselor pacienților diabetici), conduita este clară: pacienții diabetici prezentând complicații cronice evolutive trebuie pensionați și incluși într-un program de prevenție terțiară. Dimpotrivă, pacienții dibetici fără complicații cronice trebuie menținuți în activitate, insistând asupra nevoii de rambursare a costurilor autocontrolului glicemic și a evaluării periodice complete. Pentru fiecare pacient diabetic pensionat „de vârstă” ar trebui introdus un „bonus financiar”, care să
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
Această supradimensionare β-celulară explică de ce, la un exces ponderal egal, diabetul apare mai devreme la bărbat decât la femeie. Apariția (chiar dacă mai tardivă) a diabetului la femeia care devine supraponderală după naștere, subliniază caracterul nefiziologic al excesului ponderal, a cărui prevenție trebuie avută în vedere, în special la femeile care se află la risc pentru această boală (ereditate diabetică, macrosomie fetală la sarcinile anterioare sau dislipidemie). Studiile noastre anterioare au demonstrat existența unor stadii insulinosecretorii diferite în funcție de mărimea și durata obezității
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
secretor β-celular. Absența perioadei de repaus (instalată în mod fiziologic după 2-3 ore postprandial, când glicemia ar trebui să revină la normal) împiedică refacerea structurilor implicate în insulinosecreție, conducând la activarea unor mecanisme moleculare apoptotice β-celulare. 3.5. Studii de prevenție a T2DM Creșterea fără precedent a T2DM în populația modernă recunoaște 3 cauze/mecanisme: (1) creșterea numărului persoanelor aflate în echilibru caloric pozitiv (creșterea în greutate); (2) la multe persoane conținutul în trigliceride din mușchi și ficat crește, iar semnalele
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
ani au apărut primele lucrări care se referă la prevenirea T2DM. Aparent, rezultate sunt bune în planul cvasi-experimental al studiilor. Ce se întâmplă în practică, însă, nu oferă o viziune prea optimistă. Buchanan (6) o rezumă astfel: „Afirmațiile recente privind prevenția diabetului trebuie temperate de realitate, întrucât în multe din studiile efectuate până în prezent nu s-a înregistrat decât o diminuare a ratei de apariție a diabetului.” Diabetul continuă să apară și printre cei la care s-au aplicat tratamente preventive
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
un ritm mai mic față de cei netratați. Întârzierile de 1-2 ani în apariția diabetului înseamnă ceva, dar nu schimbă radical tendința de creștere a diabetului. După cum afirmă Buchanan, „întârzierea apariției diabetului nu este același lucru cu prevenirea diabetului.” Metodele de prevenție a diabetului pot fi minate de la început de înțelegerea greșită a mecanismelor diabetogene. Programul european desfășurat în Finlanda (67, 68, 69) a utilizat ca măsură preventivă modificarea stilului de viață. Pe termen scurt (până la publicarea datelor) rezultatele au fost bune
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
Finlanda (67, 68, 69) a utilizat ca măsură preventivă modificarea stilului de viață. Pe termen scurt (până la publicarea datelor) rezultatele au fost bune. Pe termen lung și pe scară largă, însă, ele ar putea fi altele. În SUA, studiile „de prevenție a diabetului” (folosind metformin, acarboză sau troglitazon) pot fi privite mai curând ca metode de tratament precoce al unor forme incipiente de diabet. Rezultatele obținute trebuie atent luate în considerație, cu atât mai mult cu cât doi dintre agenții folosiți
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
cruțare gastrică (mese mici și repetate cu alimente lichide și semisolide la pacienții cu leziuni minore, fără disfagie; alimentație parenterală la cei cu disfagie totală). Analgezice, tranchilizante. Soluție de badijonaj bucal cu rol reepitelizant și anestezic. Corticoterapia: controversată. 149 Argumente: prevenția stenozelor (de admistrat doar În leziunile cu risc stenozant). Contraargumente: efect deprimant imun, cu consecințe gravisime În caz de perforație. Necesită evaluare prealabilă endoscopică! trebuie Începută cât mai devreme (primele 24 ore postingestie) utilă În leziunile grad IIb produse de
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
tentativei de suicid la băiat sunt dovada unui „profil depresiv” mai accentuat decât la fetele predispuse la sinucidere. TENTATIVELE DE SUICID: CLINICA Datorită frecvenței lor, cât și morbidității și mortalității asociate acestora, tentativele de suicid au devenit o prioritate în ceea ce privește prevenția în domeniul sănătății publice. Sinuciderea constituie a doua cauză a mortalității la adolescenții cu vârste între 15-24 ani în Franța ca și în marea majoritate a țărilor industrializate. Tentativele de suicid sunt, de asemenea, la originea unui număr mare de
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de suicid sunt, de asemenea, la originea unui număr mare de consultații în regim de urgență, respectiv de spitalizare în secții specializate. Numeroase articole și cercetări le sunt consacrate, încercând să precizeze factorii de risc pentru a stabili măsurile de prevenție. Dar, așa cum spuneam în introducere, la ora actuală nu există un consens în ceea ce privește definiția tentativelor de suicid, ceea ce face ca rezultatele diferitelor studii să fie dificil de comparat. Ce putem înregistra ca tentativă de suicid? O „simplă” zgârietură a încheieturii
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
necesitatea acestei evaluări active. Aceasta poate fi realizată de medicul de „asistența primară” care întâlnește adolescentul, de generalist, de medicul de urgență, pediatru, psihiatru, putând fi înscrisă într-un protocol sistematic și efectuată de un membru al unei rețele de prevenție primo-secundară. Din acest punct de vedere, primul act sau mai degrabă prima atitudine atât în ceea ce privește îngrijirea cât și prevenția a oricărei persoane implicate ce aparține mediului medical, social și psihologic, constă în a fi convins că o tentativă de suicid
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]