95,170 matches
-
pe unitatea de transport. Tabel nr. 1 Mișcarea navigației la gură Sulina Anul 1855 1860 1870 1880 1890 1900 1913 Tonajul total 496866 538099 600970 658063 1539445 125809 1742907 Tonajul mediu 170 154 239 363 842 Sursa: C.I. Băicoianu, Dunărea. Privire istorică, economică și politică, p. 102 Și cum nevoile țării noastre de export erau axate pe mărfuri de volum mare, cererea pieței mondiale a determinat o înflorire crescândă a activității de comerț și agricultură și ambele activități și-au bazat
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
cultivării cu cereale în România (hectare) Anul Grâu Orz Ovăz Porumb Total 1862 697885 242300 61853 996066 1998104 1870 870334 232782 59220 1101487 2262823 1890 1509689 518065 178517 1781516 3987787 1900 1589490 438900 255270 2035270 4318930 Sursa: C.I. Băicoianu, Dunărea. Privire istorică, economică și politică, p. 105 Se poate vedea cum de Dunăre că și de Carpați și Marea Neagă se leaga întreaga viață a poporului român; Dunărea este axa ce ne ține în contact cu popoarele civilizate din Occident și
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
hărți, iar pe de altă parte din mulțimea documentelor juridice oficiale întocmite pentru a se putea pune în practică cele convenite în timpul tratativelor. Documentația vastă, rezultată în urma cercetărilor și studiilor era cuprinsă în mai multe volume: Volumul I cuprinde o privire generală asupra factorilor tehnico-economici ai sectorului, tratând și schimbările privind gospodărirea apelor ce vor surveni după amenajarea sectorului. Volumul al II-lea cuprinde materiale documentare rezultate din lucrări de cercetări geodezice, hidrologice, geologice și geotehnice, date statistice privind navigația în
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și de asigurarea legăturii locurilor unde materiile prime erau abundente de locurile de prelucrare sau consum al acestor materii prime, acestea situându-se în țări diferite; și la baza acestor legături se aflau rețelele de transport internațional. Dacă ne îndreptăm privirea spre afirmația făcută de H. Nicolson, care susținea că "diplomația, ca profesiune organizată, datorează la fel de mult intereselor comerciale că și celor politice", se poate vedea influență exercitată de modul în care sunt orientate rețelele de comunicații ale unui stat (sau
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
1938, Penguin Books, New York, 1988. Antipa Grigore, Dunărea și problemele ei științifice, economice și politice, Librăriile "Cartea Românească" și Pavel Suru, București, 1921. o'Balance Edgar, The Greek Civil War, 1944-1949, Faber and Faber, Londra, 1966. Băicoianu C. I., Dunărea. Privire istorică, economică și politică, Tipografia "Eminescu", București, 1915. Braudel Fernand, Mediterana și lumea mediteraneană în epoca lui Filip al II-lea, vol. ÎI, București, Editura Meridiane, 1985. Mediterana și lumea mediteraneană în epoca lui Filip al II-lea, vol. IV
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
p. 308. 24 Fernand Braudel, Mediterana și lumea mediteraneană în epoca lui Filip al II-lea, vol. IV, Editura Meridiane, București, 1986, p. 245. 25 Nicolae Dașcovici, op. cît., p. 123. 26 ibidem, p. 6. 27 C. I. Băicoianu, Dunărea. Privire istorică, economică și politică, Tipografia "Eminescu", București, 1915, p. 19. 28 ibidem, p. 36. 29 Alexandru D. Xenopol, Războaiele dintre ruși și turci și înrâuirea lor asupra Țărilor Române, Editura Albatros, București, 1997, p. 179. 30 Alfred Ț. Mahan, op.
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
mâinile) ANISIA: Ba-ți juca ție în fața ochilor din alte pricini, pe care le știm noi bine... Că nu ne cunoaștem de azi, de ieri... Și ce voiai să vezi, mă rog, în curătură? Te pomenești că-ți încercai sprinteneala privirii s-o zărești pe Catinca vadana, ai? ISPAS (împăciuitor): E, da' cine spune una ca asta, Anisie? Da' se poate? Să știi că mă supăr, zău așa! Tocmai eu... pe căldura asta... (Anisia dă din mână a lehamite) Ce te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
legătură cele trebuincioase la drum lung. Rămâi cu bine și nu mă uita! POSACUL: Umblă sănătoasă! Și când ne-om revedea, să-ți fie ochii senini și sufletul plin de soare. (Liana iese pe ușa din dreapta. Posacul o urmărește cu privirea.) CRAINICUL CURȚII (din culise): Măria Sa binevoiește să prânzească. Restul împărăției să steie pe loc și să nu crâcnească! (Cortină de lumină. Fond muzical.) Tabloul 2 La curtea lui Gând-Împărat. La chelăreasa Ilinca. Încăpere modestă, curată, cu două paturi, o masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ai arătat pe cer o stea din Carul Mare? Cu fața-s sus, spre Dumnezeu, lăsându-ți capul să se culce pe brațul meu, te legănam, povară dulce... Și nu mi-ai spus atunci nimic. Dar, când mi-am coborât privirea, un deget mic mi-a arătat nemărginirea. F1: Un strop de-argint a lunecat și, cu paloarea-i siderală, pe cerul negru a-nsemnat un fir subțire de beteală... B2: Sclipind departe, prin frunziș, o stea smerită și albastră sta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
se întinde, cască a lehamite.): Cuvine-se cu adevărat cântare de laudă pre glasul al 7-lea să înălțăm. Asta întâi și numaidecât! (Își drege glasul, psalmodiază cam expeditiv) "Slavă Ție, slavă Ție, slavă Ție!" Gata. Acuma să ne limpezim privirea cu această binecuvântată apă ne-ncepută de mult. Își toarnă în pumn apă din cofă, o aruncă pe față, pufnește și stropește în jur. Se șterge aproximativ cu poalele anteriului.) Hm! Era să rămân cu bucata-n mână... Și doar am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
anteriu mai acătării, ca pentru unul ce-am îndurat atâtea în pustnicie; și nu unul ca acesta ce-l am, de-a mai mare rușinea, peticit și mai scurt ceva la spate decât dinainte. Păi cum vine asta?! (Caută cu privirea, intră pe jumătate în colibă, mormăind supărat. Iese în mână cu un toiag lung și cam noduros.) Iacătă și toiagu', că doar nu l-am meșterit atâta vreme ca să plec acuma la preumblare cu mâna goală... Că pân-a suna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ce te uiți așa la mine? N-ai mai văzut femeie venind cu pânza de la albit? SISOE: Mai știu eu ce-am văzut și ce nu? Iară ochii, să știi, nu vatămă. Și nici păcat nu este să-ți bucuri privirea cu o minune a Domnului Dumnezeu, care nici nu mai e alta la fel pe pământ! ILINCA: Îi fi hălăduind pe pustii locuri, pe unde doar fiarele și jivinele îți pot ieși în cale, nu și minuni de acest fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Lucrează din nou) Vedeți, șurubul ăsta s-a înțepenit. Și nu se lasă deloc. Mai mare necazul cu avioanele astea! (Din dreapta, se apropie Micul Prinț. Vine lângă aviator, scurtă pauză.) MICUL PRINȚ: Te rog... desenează-mi o oaie! OMUL (ridică privirea, uimit): Cum? MICUL PRINȚ: Desenează-mi o oaie! OMUL (se ridică, se uită lung la copil): Bine, dar... ce cauți tu aici? Cum ai apărut? MICUL PRINȚ: Te rog... desenează-mi o oaie! OMUL: Nu cred că pot. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
scade, treptat, total. La fel și fondul muzical. Lumina va crește din nou, același decor, dar fără avion. Pe stâncile pitice, vizibil parțial Șarpele.) OMUL (vine din dreapta. Când se apropie de centrul scenei, Șarpele pleacă foarte încet. Omul caută cu privirea ceva, se întoarce spre sală) Am revenit aici după șase ani. Totul e neschimbat. În pustiu, decorul se schimbă foarte greu. M-am gândit între timp de multe ori: Ce-o mai fi făcut Micul Prinț de când a plecat spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
integrare a oamenilor în sistemul politic. Afirmația cum că actele de corupție sunt integrative din punct de vedere politic este contestată de Johnston (1996, 1997), care susține că actul de corupție are caracter dezintegrativ<footnote Theobald (1990: 116-132) furnizează o privire de ansamblu asupra aspectelor funcționale și nefuncționale ale corupției în statele aflate în dezvoltare. A se vedea, de asemenea, Alam (1989) și Nichols (1997). footnote>. Argumentele că eficiența este sporită de corupție sunt bazate pe o presupunere: costurile economice ale
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
țară, care oferă o scurtă prezentare a dezvoltării politice, economice și sociale a statului; o caracterizare a corupției, care descrie cauzele, nivelurile, costurile, tipurile și impactul corupției asupra statului; o secțiune dedicată activităților de luptă împotriva corupției, care oferă o privire de ansamblu asupra reformelor sau activităților de luptă împotriva corupției, cu un impact direct asupra SNI din ultimii cinci până la zece ani; o secțiune dedicată descrierii ample a Sistemului Național de Integritate al statului, care oferă o imagine bine conturată
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
a SNI focalizată pe modul în care acesta lucrează în general în practică, oferind o identificare a oricăror tendințe observate prin studierea țării și oferind mereu, când este posibil, exemple ale unei practici de calitate; o secțiune care oferă o privire de ansamblu asupra domeniilor prioritare, unde în mod special sunt necesare progrese și unde există oportunități reale pentru reformă; o secțiune dedicată recomandărilor, care reliefează atât domeniile unei investigări ulterioare în materia diferitelor tipuri de corupție și a practicilor pozitive
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
pare a zice Jean. I-am pus la punct, timp în care scoate cele 30-40 de talăngi zicând c-o să le pună, iete, ici’șea, pe perete, o să amenajeze el ceva lângă calendarul ăla care, în luna martie, îți desfată privirea cu trei pisoiași abia fătați cu ochii mici, mici... Alexandru Monciu-Sudinschi (Pseudo-biografie clișeizată) Omul de bine Alexandru Monciu-Sudinschi a devenit celebru prin câteva lucruri pe care nu mă voi sfii să le amintesc. A fost, în anii ’70, student al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
al atelierului Olteanu, la masa mică tot albă, pe care e deschisă o carte, își reazemă capul cu părul foarte scurt de mâna dreaptă proptită în cot de marginea măsuței. Arătătorul sprijină tâmpla de parcă ar fi a unui mare erudit. Privire serioasă. Haina neagră cu guler înalt oprește gândul la copilăria neterminată, cu toată batista albă, desfăcută mult pentru a se vedea bine din buzunarul tunicii. Pe braț ecusonul pe care se văd clar inițialele LC și numărul 192. Deci elev
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
stație. Desigur, ei s-ar putea să fie mai mult de cinșpe. Însă nu îi poți socoti. O hoardă de aurolaci. Viermuiesc, nu stau locului, se agață de bare ca maimuțele antropoide de liane, se dau huța, se hârjonesc sub privirile (evident îngrozite) ale pasagerilor. Ale autohtonilor. Senzația e că autobuzul va fi deturnat. Mai ales că e foarte proaspăt în memorie episodul World Trade Center. La un moment dat, aurolacii migrează spre spatele autobuzului. Mirosurile persistente îi îndepărtează pe „localnicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
sau urî decât ceea ce cunoști. Voyeurii erau blânzi Unul dintre cele mai grele lucruri pentru cei care locuiesc la țară sau în orașele mai mici e să iasă pe stradă fără să se simtă parcă în pielea goală, despuiați de privirile tuturor țațelor neocupate. E imposibil ca, după ce faci 30 de metri pe o stradă, dacă te răsucești puțin, să nu dai de gâturi întinse, cine-i, fă, ăsta? Hait! Și totul pe un ton revoltat, de individ care are impresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
și oftează printre cutele perdelei. La masă, Ciuvică așteaptă ceva cu un instrument de scris în mână. Tușește spre a nu mai fi ignorat. Se grăbește, e mai tânăr, cugetă Emil ca pentru sine. Are, nu se știe de ce, o privire trist-înțelegătoare, deși pare că nici o mare revelație nu l-a iscodit recent. Ciuvică nu are nici el de unde să știe că presupusa depresie nu vine de la vreun gând păcătos, ci de la faptul că, la o altă fereastră, privirea lui Emil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de ce, o privire trist-înțelegătoare, deși pare că nici o mare revelație nu l-a iscodit recent. Ciuvică nu are nici el de unde să știe că presupusa depresie nu vine de la vreun gând păcătos, ci de la faptul că, la o altă fereastră, privirea lui Emil a dat peste același cetățean impertinent care îl scălâmbăie atunci când el, fostul președinte, îi apare în raza vizuală. Închide fereastra. Mai bine așa. Nesimțitul așa obișnuiește, îi mai strigă și tot felul de măscări. Măcar să nu le audă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în secolul al XIX-lea a WC-ului coincide cu dezvoltarea paralelă în filosofie a individualismului. Așadar, WC-ul, în forma în care îl cunoaștem noi azi, a apărut abia de vreo 150 de ani. Până atunci, buda se înfățișa privirii precum în bancurile cu olteni. Din doi pari. De unul te ții și cu unul încerci să gonești câinii. Nu era o instituție autonomă. Norbert Elias înțelegea civilizația drept o fugă a omului de propriul corp. O încercare de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în zariștea cuprinsă de văpaia apusului, șia pus mâna streașină lăsând ochii arși de dor să soarbă priveliștea din vale... O pânză subțire de fum - aproape străvezie - plutea în lungul văii, până hăt în gura pădurii. Mângâiată de imagini cunoscute, privirea i s-a oprit asupra unui punct anume... Sub horbota de fum, abia de se ghiceau casele și ulițele satului. În cele din urmă, a reușit să se orienteze. „Iată stejarul din fundul grădinii și cumpăna de la fântână, ce străpunge
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]