10,986 matches
-
numai atunci când s-a confruntat cu competiția deschisă din partea unor grupări care îi negau dreptul de a guverna" (Gallagher 2004, 96). Să nu uităm că regimul comunist a venit pe un teren politico-ideologic propice și a făcut posibilă întreținerea unor proiecții pe care politicienii le întrețin printr-un efort sisific. Lucian Boia (2011, 388) arăta că regimul comunist "a preluat și exacerbat o mitologie de secol XIX pe care ne-a lăsat-o moștenire". De asemenea, să nu uităm că democrația
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Preda 2002), însă eu consider că se poate vorbi de un asmenea fenomen (Evans si Whitefield 1993, 531). Dincolo de relativele clarificări ideologice petrecute în cele două decenii de democrație postcomunistă, consider că un aspect și-a păstrat o anumită constanță: "proiecții precum 'ființa națională', 'sufletul românesc', 'spiritul națiunii', 'simțire românească', 'românitate' etc., repetate până la sațietate în perioada comunistă 2, se întâlnesc și astăzi, atât la stânga cât și la dreapta eșichierului politic. Actualii oameni politici sunt în majoritatea lor produsele național-comunismului, această
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
atât la stânga cât și la dreapta eșichierului politic. Actualii oameni politici sunt în majoritatea lor produsele național-comunismului, această ideologie fiind cea care le-a oferit Weltanschauung-ul. În pofida dominării societății românești de către o ideologie de stânga, în forma sa extremă, proiecțiile de dreapta nu au dispărut, ci au traversat o perioadă de resemnificare, național-comunismul întreținând vechile obsesii naționaliste specifice fascismului românesc interbelic, un bogat bagaj simbolic pe care astăzi îl exploatează întreaga clasă politică" (Bocancea 2007, 5). Dacă în ceea ce privește mesajele lui
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
aici" (Vosganian 2001, 308). Ciudat este că astfel de mesaje sunt emise de către o persoană care ar fi avut cel puțin două motive să se abțină: este de orientare liberală (după cum declară) și aparține unei minorități (celei armenești). Printre asemenea proiecții în rândul celor ce s-au declarat "moderniști", ideea europeană și-a făcut loc cu greu. Au existat și încercări de racordare la ideologiile politice contemporane. Astfel, Laurențiu Ulici, un militant creștin-democrat, făcea următoarea remarcă: "ortodoxismul nostru, atât de acoperit
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
categoriile cel mai puțin predispuse la schimbare sau, dacă susțin ideea de schimbare, consideră că alții trebuie să o facă pentru ei. Ele participă la vot, dar important este faptul că vor reacționa la mesaje care le vin în întâmpinarea proiecțiilor și atitudinilor lor față de autoritate. Cu acești oameni a parcurs România tranziția și drumul spre integrarea în structurile euro-atlantice. Cu politicieni formați la mai multe școli: a național-comunismului, a politicii interbelice și a scrierilor intelectualilor ce au aderat la mișcările
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a tratatelor fondatoare). În România dinaintea instalării comunismului, noțiuni precum "europenism" și "europenizare" indicaseră modernizarea ca occidentalizare. În timpul comunismului, Europa occidentală a însemnat spațiul ideologic al răului, străinătatea dușmănoasă și decadentă (Linz și Stepan, 1996; Holmes, 2004). După căderea comunismului, proiecția asupra Europei nu s-a schimbat peste noapte. După cum nota Adrian Marino (1995, 12), "mulți, mult mai mulți, cei mai mulți dintre români mai ales după decenii de izolare percep 'Europa' în primul rând ca sinonimul generic al 'străinătății'. Pentru mulți, o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sistematic de reformă" (Marino și Antohi 2001, 141). În mare măsură, aceste observații se justifică. Printre reprezentările ce s-au propus în spațiul public foarte pregnantă a fost cea care a înfățișat UE ca pe un Panaceu. Păcatul unei asemenea proiecții a constat în conturarea unei Europe ca realitate exterioară, ca o entitate care trebuia să le aducă românilor ceea ce le-a promis comunismul și nu le-a adus. După cum remarca și Vasile Pușcaș (2008, 32-33), "prea puține au fost vocile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mai favorizate pentru România (Zarojanu 2005, 150-153). O altă temă ce a afectat șansele la europenizare a României a fost conflictul interetnic, evenimentele de la Târgu Mureș, din martie 1990, fiind grăitoare în acest sens. Ele au scos la iveală vechile proiecții ale național-comunismului la care au făcut recurs FSN și Ion Iliescu: "nu mai e vorba doar de fabrici și uzine care ar face obiectul rapacității forțelor de opoziție în complicitate cu un Occident generic ostil, ci de-a dreptul de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
insistențele lui Iliescu de a semna tratatul cu Federația Rusă, în care se prevedea că niciuna dintre părți nu poate intra într-o alianță fără acordul celeilalte (1996). PUNR Opoziția față de semnarea Cartei europene a drepturilor minorităților. CDR Împrumutarea unor proiecții din discursul naționalismului extremist. 1996-2000 CDR a) acceptarea UDMR la guvernare; b) demersuri diplomatice intense și impunerea temei integrării în NATO (cu "momentului Madrid", 1997) ca pe o miză națională; c) "închiderea" seriei mineriadelor (ianuarie 1999); d) decizia Președintelui Constantinescu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
raportarea numărului de candidați la numărul de mandate obținute ne va permite să observăm următoarele chestiuni: imaginea pe care o au partidele etnice despre capacitatea lor de a atrage voturi; intenția de a obține aceste voturi; cât de realistă este proiecția în cauză. În al doilea rând, compararea rezultatelor obținute de fiecare partid la ultimele două competiții electorale (2004 și 2008) va pune în evidență eventualele performanțe ale acestora (exprimate în număr de mandate), într-o perioadă în care, putem presupune
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pentru primari. Această operație ar putea furniza repere utile în explicarea suportului pe care partidele etnice îl primesc din partea altor alegători decât cei tradiționali. Datele prezentate în continuare vor scoate în evidență, de asemenea, caracterul realist ori, dimpotrivă, nerealist al proiecțiilor pe care și le fac partidele respective. Printr-o analiză de tip ecologic (Mayer și Perrineau 1992, 39-55), votul pe care partidele etnice cele mai vizibile îl obțin sunt puse în relație cu două caracteristici morfologice ale fiefurilor electorale ale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
funcționare a economiei - libera concurență, economia de piață etc. Mai mult, dacă ar fi să urmărim în timp efectele pozitive ale acestei „reorientări” economice, cu implicații majore în transformarea și modernizarea societății și a clasei politice românești - inclusiv la nivelul proiecției statalității românești - am putea privi anul 1829 drept un an cu o însemnătate revoluționară. Racordarea Principatelor la circuitul economiei mondiale a însemnat pentru majoritatea întreprinzătorilor români, pe de o parte, abandonarea vechilor practici și rute comerciale și, pe de altă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
500 2.050 1.900 200 100 196,25 Total 6.350 10.970 7.250 200 100 735,25 În perioada cuprinsă între 1918-1938, sala de spectacole din cadrul Palatului Ateneului comunal a fost utilizată cu precădere pentru vizionarea de proiecții cinematografice. În stabilirea acestei destinații, anul 1922 s-a dovedit a fi hotărâtor. În primăvara acestui an, ca urmare a propunerilor de concesionare a sălii de teatru pe timp de 10 ani, consiliul comunal a avut de ales între ofertele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Paramountă sau, începând cu deceniul patru al secolului al XXlea, cu filme de animație (Mickey Mouse) . După cum ne relevă documentele de arhivă, în Bacău, odiseea cinematografiei ambulante a început în primăvara anului 1904 - cea mai veche atestare privind organizarea unor proiecții de film datează din mai 1904, atunci când antreprenorul teatrului „Royal Randvoll”, Ștefan Scherer, a solicitat primăriei autorizarea spectacolelor sale chino-matografice (14-17 mai 1904). Totuși, este foarte posibil ca, în cadrul activităților antreprenoriale desfășurate în sala Ateneului comunal, sau chiar cu ocazia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ridică în mod mecanic, ci cu mâna, culoarele laterale au o distanță de numai 70 de centimetri, în loc de 1,50 metri, cât este legal, pișuarele și closetele sunt neigienice, (...) ușile de ieșire nu au lumină de siguranță, iar cabina de proiecție, din lemn îmbrăcat în tablă, se află în sală, între scările ce duc de la balcon la parter. Pentru a ieși din sală în stradă, deoarece localul este situat la etaj, trebuiesc scoborâte dou) scări sucite și strâmte, cu mai multe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
stradă, deoarece localul este situat la etaj, trebuiesc scoborâte dou) scări sucite și strâmte, cu mai multe trepte, pe care, în momentul evacu)rii, s-ar înregistra, cu siguranță, dacă nu morți, foarte mulți răniți”. Cel mai adesea, aparatele de proiecție utilizate erau fie marca „Klang-film”, fie marca „Monarch” - firma Krupp. Acestea din urmă puteau fi achiziționate de la societatea bucureșteană „Balkania”, ce deținea reprezentanța generală pentru România a Uzinelor KruppErnemann din Dresda. Sumele de cumpărare erau extrem de piperate. Spre exemplu, reclama
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
artistic; el a turnat într-o lapidară "formă nouă limba veche și-n țeleaptă", pe care o cunoștea atît de bine și o iubea atît de mult". E de invidiat puterea de sinteză a scrisului caragealean ca și capacitatea de proiecție a poeziei eminesciene în universalitatea spațiului și eternitatea timpului: "Lucrarea ce un mare artist ca Eminescu o lasă este, cu toate calitățile și defectele ei, ceva sfînt, fiind-că în ea se întrupează pipăit, și pentru o viață mai durabilă chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
un accident de mașină, un accident ca multe altele. Însă celelalte nu au prezentat interes pentru autor, întrucât cei implicați nu au avut o calitate ce ar pune autorul accidentului în superioritate socială. Când spun superioritate socială mă refer la proiecția pe care un teolog, un preot, un monah o au în percepția publică. Nici nu este de mirare, întrucât orice intră în legătură directă sau indirectă cu discursul religios capătă un nou sens, acela de persoană, spațiu, timp ce face
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cuvânt viu au reușit să schimbe înlăuntrul oamenilor ceva. E un absurd al lucrurilor că, deși filmul de factură evanghelică are o difuzare la scară infinit mai mare decât discursul verbal, nu creează ecou decât la modul cognitiv și ca proiecție imaginară, însă nu schimbă viziunea asupra vieții, nu ordonează viața, nu îi schimbă cursul. Nu este întâmplător acest fapt. Așa cum un film dramatic nu poate schimba viziunea asupra unei iubiri imposibile, tot astfel nici filmul religios nu poate schimba viziunea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
mai important aspect este ca, in Milton, Los și Blake devin unul și același personaj, primul invadând sufletul ultimului și luându-l în stăpânire 40. Sarcina care-mi revine în continuare este să arăt că Blake nu este satisfăcut de proiecția propriului eu creator până când nu inventează o imagine opusă, împotriva căreia să poată declanșa un adevărat război de natură deopotrivă estetică și spirituală 41. Această imagine îi aparține lui Urizen, contrapartea subtilului homo agonistes, Los. 1.5. Urizen că Doppelgänger42
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
lipsit de sens. Un astfel de Dumnezeu este un fragment al însingurării omului" (1982, p. 13). La început, Urizen este prezentat drept un element îndepărtat și străin, aparent exterior eului creator blakean (abia mai tarziu ajungem să realizăm că Los, proiecția acestui moi créateur, este o prelungire psihologică a unui ego urizenic vulgar). Eboșa lirica a lui Urizen, figură incipientă a zeului aspru și neînduplecat din cărțile profetice, se găsește într-un scurt poem de tinerețe, inclus în Poetical Sketches și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
daughters of Albion. and their Generations" (E: 147). Această rugăciune abil deghizata, extrasa din poemul Jerusalem, îi este adresată lui Isus, care, ca salvator al viziunii divine, este incarnarea supremă a imaginației. Mai mult, Urizen nu este descris doar că proiecție negativă a eului creator, ci și ca protest personificat împotriva falsității creștinismului instituționalizat, precum corect notează Robert Ryan: "În Urizen, Blake a întrupat obiecția sa față de întreaga teologie a supunerii, a negarii de sine, a penitentei și a expierii pe
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
întâlnesc în dreptul unei stele” despre care vorbea Arghezi referindu-se la erosul eminescian. Este o dragoste din care dispare orice nuanță senzuală. Maria este simbolul feminității purificate. Ea este un înger blond care apare în două ipostaze complementare - una angelică, proiecție a idealurilor madonice ale lui Dionis, cealaltă, casnică, ispititoare nu în plan spiritual, ci în plan terestru: „apăru frumos și palid capul blond al unui înger. Luna-i cădea drept în față, încât ochii ei albaștri străluceau mai tare și
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
comunice cu infinitul. Toma, după ce se îndrăgostește de Poesis, își regăsește puterile încătușate ale simțului său lăuntric. Pasiunea erotică reînvie în ființa eroului substanța eternă a creației și sentimentul nemărginirii cosmice. Poesis devine astfel arhetipul iubirii, o divinitate uraniană, o proiecție a spiritualizării însăși. Numele eroinei, care provine din greacă, unde poesis înseamnă „creație”, este în acest sens, ca și numele eroinei din Sărmanul Dionis, plin de semnificații. Firea voluntară, telurică, ascunsă sub chipul angelic al eroinei din Geniu pustiu (Poesis
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
feminin al lui Sandu pentru că inițierea pe care acesta o așteaptă din partea femeii nu vizează misterele sexualității, ci ale spiritualității. Ioana, ca și Irina din romanul anterior, nu are însă o existență autonomă ca personaj. Ea este, în fapt, o proiecție a lucidității disperate a lui Sandu, construită din frânturi, din contraste, din schițe succesive. Apariția inițială a Ioanei pe scena romanului ar putea sugera o nouă Irină, asemănătoare celei din O moarte care nu dovedește nimic. Aerul provincial, lipsa naturaleții
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]