5,338 matches
-
un substantiv care preceda particulele por, sin, medio și care arată că o acțiune rămâne încă de executat au, de asemenea, sens pasiv: Infinitivul poate să se unească cu pronumele personale neaccentuate în poziție enclitica: Cu forma compusă a infinitivului, pronumele enclitic este așezat după auxiliarul haber. 3. Infinitivele spaniole se pot substantiva cu ajutorul articolelor, demonstrativelor, posesivelor și a altor determinanți de genul masculin, singular: Infinitivele spaniole substantivate nu-și pierd caracterul verbal. Astfel pot să se construiască cu adverbe: 4
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
exprimă o acțiune realizată anterior față de cea a verbului principal, indiferent de intervalul de timp care desparte cele două acțiuni: Pentru exprimarea unei anteriorități imediate se poate folosi formă gerunziului precedată de prepoziția en: 4. Gerunziul se poate construi cu pronumele personale neaccentuate în poziție enclitica: lavándome, habiéndome lavado... 5. Gerunziul este folosit ca element formativ al unor perifraze verbale. 6. Gerunziul are totdeauna un subiect (care poate fi exprimat sau neexprimat). Acest subiect poate fi: același cu subiectul verbului principal
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
subjuntivo: Viniere, vinieres, viniere, viniéremos, viniereis, vinieren<br> Imperativo: Ven, venga, vengamos, venid, vengan 1. Funcția sintactica principala a verbului ser este aceea de copula. Leagă numele predicativ de subiect.<br> Numele predicativ poate fi exprimat printr-un substantiv, adjectiv, pronume, numeral, infinitiv, adverb, o propoziție etc.: <br>Mi tío es profesor. <br>Soy de Bucarest.<br> Pedro es alto.<br> María es joven.<br> Este libro es mío.<br> Somos tres.<br> Soy el primero de la clase.<br> Querer es
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
Acest articol descrie gramatică limbii esperanto. Esperanto este o limbă foarte regulată, practic fără excepții. Esperanto este o limbă aglutinanta. Părțile de vorbire se disting prin vocală finală: -o pentru substantive, -i pentru verbe (la infinitiv) și pronume personale, -a pentru adjective și -e pentru adverbe; există și câteva adverbe, nederivate, terminate în -aŭ. Numeralele, prepozițiile și câteva adverbe nederivate nu au nici o terminație specifică. Cuvintele consista dintr-o rădăcina, care le dă sensul, unul sau mai multe
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
la substantive. Prin urmare, un adjectiv are tot patru forme: Adjectivul se acordă în caz și număr cu substantivul pe care îl determină. Cum în esperanto nu există gen gramatical, nu poate fi vorba de acord în gen. Câteva exemple: Pronumele personale din esperanto sunt următoarele: Acuzativul se formează adăugând "-n", ca la substantive și adjective: mi "eu", min "pe mine". Adjectivul pronominal posesiv se formează adăugând "-a", si se declina că oricare alt adjectiv: ni "noi", nia "al nostru, a
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
din esperanto sunt următoarele: Acuzativul se formează adăugând "-n", ca la substantive și adjective: mi "eu", min "pe mine". Adjectivul pronominal posesiv se formează adăugând "-a", si se declina că oricare alt adjectiv: ni "noi", nia "al nostru, a noastră". Pronumele ci este foarte rar folosit în esperanto. În general nici nu apare în manuale, iar atunci când este folosit, poate avea o conotație peiorativa. Prin urmare, pronumele vi este folosit și la singular, si la plural, si ca pronume de politețe
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
si se declina că oricare alt adjectiv: ni "noi", nia "al nostru, a noastră". Pronumele ci este foarte rar folosit în esperanto. În general nici nu apare în manuale, iar atunci când este folosit, poate avea o conotație peiorativa. Prin urmare, pronumele vi este folosit și la singular, si la plural, si ca pronume de politețe, corespunzând pronumelor din română "tu", "voi", "dumneata" și "dumneavoastră". Pronumele li și ŝi se folosesc numai cu referire la persoane sau animale și lucruri personificate. Pronumele
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
a noastră". Pronumele ci este foarte rar folosit în esperanto. În general nici nu apare în manuale, iar atunci când este folosit, poate avea o conotație peiorativa. Prin urmare, pronumele vi este folosit și la singular, si la plural, si ca pronume de politețe, corespunzând pronumelor din română "tu", "voi", "dumneata" și "dumneavoastră". Pronumele li și ŝi se folosesc numai cu referire la persoane sau animale și lucruri personificate. Pronumele ĝi poate desemna animale, lucruri, idei abstracte etc. Pronumele "oni" este analog
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
este foarte rar folosit în esperanto. În general nici nu apare în manuale, iar atunci când este folosit, poate avea o conotație peiorativa. Prin urmare, pronumele vi este folosit și la singular, si la plural, si ca pronume de politețe, corespunzând pronumelor din română "tu", "voi", "dumneata" și "dumneavoastră". Pronumele li și ŝi se folosesc numai cu referire la persoane sau animale și lucruri personificate. Pronumele ĝi poate desemna animale, lucruri, idei abstracte etc. Pronumele "oni" este analog pronumelui impersonal "se" din
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
nici nu apare în manuale, iar atunci când este folosit, poate avea o conotație peiorativa. Prin urmare, pronumele vi este folosit și la singular, si la plural, si ca pronume de politețe, corespunzând pronumelor din română "tu", "voi", "dumneata" și "dumneavoastră". Pronumele li și ŝi se folosesc numai cu referire la persoane sau animale și lucruri personificate. Pronumele ĝi poate desemna animale, lucruri, idei abstracte etc. Pronumele "oni" este analog pronumelui impersonal "se" din limba română. Este echivalentul franțuzescului "on" sau germanului
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
pronumele vi este folosit și la singular, si la plural, si ca pronume de politețe, corespunzând pronumelor din română "tu", "voi", "dumneata" și "dumneavoastră". Pronumele li și ŝi se folosesc numai cu referire la persoane sau animale și lucruri personificate. Pronumele ĝi poate desemna animale, lucruri, idei abstracte etc. Pronumele "oni" este analog pronumelui impersonal "se" din limba română. Este echivalentul franțuzescului "on" sau germanului "Mann". Se folosește atunci când este vorba de ceea ce se face în general, cănd autorul acțiunii nu
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
plural, si ca pronume de politețe, corespunzând pronumelor din română "tu", "voi", "dumneata" și "dumneavoastră". Pronumele li și ŝi se folosesc numai cu referire la persoane sau animale și lucruri personificate. Pronumele ĝi poate desemna animale, lucruri, idei abstracte etc. Pronumele "oni" este analog pronumelui impersonal "se" din limba română. Este echivalentul franțuzescului "on" sau germanului "Mann". Se folosește atunci când este vorba de ceea ce se face în general, cănd autorul acțiunii nu poate fi bine precizat. Este folosit mai ales ca
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
de politețe, corespunzând pronumelor din română "tu", "voi", "dumneata" și "dumneavoastră". Pronumele li și ŝi se folosesc numai cu referire la persoane sau animale și lucruri personificate. Pronumele ĝi poate desemna animale, lucruri, idei abstracte etc. Pronumele "oni" este analog pronumelui impersonal "se" din limba română. Este echivalentul franțuzescului "on" sau germanului "Mann". Se folosește atunci când este vorba de ceea ce se face în general, cănd autorul acțiunii nu poate fi bine precizat. Este folosit mai ales ca subiect. De exemplu: Ĉi
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
se face în general, cănd autorul acțiunii nu poate fi bine precizat. Este folosit mai ales ca subiect. De exemplu: Ĉi ție oni laboras multe. Aici se muncește mult." - este vorba de oameni în general, si nu de cineva anume. Pronumele și - si derivatele sale - se poate întrebuința doar la persoana a treia. El se referă la subiectul propoziției, însă nu poate fi subiect sau parte din subiect. De exemplu: Li lavas lin = "El îl spală pe el" (pe o altă
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
îndoială maghiari. Fiul lui Sanislău Báthori a fost introdus în posesiunea Feiurdului în anul 1409. Între anii 1450, 1460 fii lui Sanislău Bathory, amanotează proprietatea Fejèrd lui Ștefan Forgolan, fiul lui Nicolae Magnus care ajungând proprietarul comunei primește nobilimea cu pronumele de "Fejèrdi" dar în 1467 fiind disgrațiat ii se ia proprietatea. În anul 1468 donează o parte din proprietatea lui protopopului de Târnava și canonic de Alba-Iulia Nicolae, și fraților acestuia. În anul 1470 regele Matia donează și cealalată parte
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
compuse, cu "-zelmis": "Aulouzelmis", "Abro-, Dala-, Dole, Ebry-, Mesto", din protoindoeuropeanul *g'hel- „a sclipi; galben; verde *soare” sau *g'el- „limpede, luminos” . De asemeni, în "Zalmodeghikos" (v. Zalmodegicos); "Zermodeghikos" și "Zoltes" . Cuvântul *soare nu este altfel format decât prin pronumele reflexiv „Se” + rădăcina „g'hel” Pe lângă impresia vie pe care textul lui Herodot a produs-o în lumea antică, Eliade observă și coerența legendei relatate de Herodot: Cu privire la credința geților în nemurire menționată de Herodot, Eliade, urmând studiile lui Linforth
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
sufix. Alternativa preferată de Zamenhof ulterior, pe care din păcate nu a implementat-o, era aceea de a face aceste cuvinte neutrale și de a deriva atât masculul cât și femela prin sufixele potrivite. Limba Ido are de asemenea un pronume util, ca și finlandeza, care înseamnă atât el cât și ea și poate fi folosit ca urmare când nu este necesar să fim foarte specifici. În opinia unora, ar fi fost de dorit să existe un asemenea pronume și în
Ido () [Corola-website/Science/299310_a_300639]
-
asemenea un pronume util, ca și finlandeza, care înseamnă atât el cât și ea și poate fi folosit ca urmare când nu este necesar să fim foarte specifici. În opinia unora, ar fi fost de dorit să existe un asemenea pronume și în limba română. În limba Ido, de aceea, însă nu în esperanto, acestea și alte ameliorări au fost adoptate, iar rezultatul este preferat aproape de toți aceia care au studiat în aceeași măsură aceste două limbi internaționale semi-artificiale sau dialecte
Ido () [Corola-website/Science/299310_a_300639]
-
nego": "mai̯ mușåt de/nego mire" „mai frumos decât mine”. Această parte de vorbire este foarte puternic influențată de croată, fiind moștenite numai formele numeralelorelor cardinale de la 1 la 8, 10 și 1.000. Numerale cardinale: Numerale ordinale: Formele pronumelor personale: Observații: Alte exemple în propoziții: "i̭elʼ le ganescu" „ei le vorbesc (lor)”, "la ziče" „le zice (lor)”, "lʼ-a vezut" „i-a văzut”. Formele pronumelui reflexiv: Exemple în propoziții: "i̭elʼ vút-a åsiri cu sire" „ei aveau
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
de la 1 la 8, 10 și 1.000. Numerale cardinale: Numerale ordinale: Formele pronumelor personale: Observații: Alte exemple în propoziții: "i̭elʼ le ganescu" „ei le vorbesc (lor)”, "la ziče" „le zice (lor)”, "lʼ-a vezut" „i-a văzut”. Formele pronumelui reflexiv: Exemple în propoziții: "i̭elʼ vút-a åsiri cu sire" „ei aveau măgari cu sine”, "omiri åv âș ńivele zapustit" „oamenii și-au părăsit câmpurile”. Formele pronumelor-adjective posesive sunt destul de diferite în funcție de graiurile principale. În graiurile din sud: În
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
prietenul meu”. În general, adjectivul demonstrativ este antepus, sub influența croatei: "čâsta fečor, čâstę cåsę". Dacă este folosit cu substantivul articulat hotărât, adjectivul demonstrativ de depărtare are valoare de articol demonstrativ: "čela betâru čåi̭e" „tatăl cel bătrân, bunicul”. Pronumele interogativ-relativ "čire" „cine” ("țire" în Sușńevițę) are genitivul-dativ "cui̭" ("a cui̭" în Žei̯ân): "čire-i̭ ånča?" „cine-i aici?”, "a cui̭ ai̭ ačå dåt?" „cui i-ai dat aceea?”, "Lu cui̭ i̭
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
Lu cui̭ i̭ești tu, fęta?" „A cui ești tu, fato?”, "țire su åt i̭åma såpę ke vo scopę su sire" „cine sapă groapa altuia cade el în ea” (literal „... s-o sape sub el însuși”). Pronumele "če" are forma "țe" în Sușńevițę. În graiurile din sud se folosește și neaccentuat, ca particulă interogativă, pierzându-și sensul originar: "če nú știi̭?" (accentul pe cuvântul de negație) „(oare) nu știi?” Pronumele corespunzător românescului "care" are forme după
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
s-o sape sub el însuși”). Pronumele "če" are forma "țe" în Sușńevițę. În graiurile din sud se folosește și neaccentuat, ca particulă interogativă, pierzându-și sensul originar: "če nú știi̭?" (accentul pe cuvântul de negație) „(oare) nu știi?” Pronumele corespunzător românescului "care" are forme după gen și număr: "cårle/cåre/care" (masc. sg.), "cåra/cårę" (fem. sg.), "cåro" (neutru), "cårlʼi/carlʼi/cåri/cari" (plural). În Žei̯ân sunt și forme de genitiv-dativ: "carvę" „cărui(a)”, "carlʼę" „cărei(a
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
căror(a)”. Exemple în sintagme: "cârstii̭ånu cåre vire" „omul (literal „creștinul”) care vine”, "žensca cåra virit-a" „femeia care a venit”, "våčile cåri dåvu bur låpte" „vacile care dau lapte bun”. Numeralul "ur", "urę"/"ura", "uro" (neutru) este și pronume nehotărât („unul, una”) : "ur lu åt" „unul altuia”. Alte cuvinte nehotărâte sunt: Cu particula "nușt″u" (provenind de la "nu știvu" „nu știu”) + pronume interogative, se formează locuțiuni pronominale nehotărâte ca "nușt″u čire" „cineva”, "nușt″u če" „ceva” etc. Pronumele-adjectiv
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
cåri dåvu bur låpte" „vacile care dau lapte bun”. Numeralul "ur", "urę"/"ura", "uro" (neutru) este și pronume nehotărât („unul, una”) : "ur lu åt" „unul altuia”. Alte cuvinte nehotărâte sunt: Cu particula "nușt″u" (provenind de la "nu știvu" „nu știu”) + pronume interogative, se formează locuțiuni pronominale nehotărâte ca "nușt″u čire" „cineva”, "nușt″u če" „ceva” etc. Pronumele-adjectiv "åt/åtu/åtile" „alt(ul)”, "åtę/åta" „altă, alta”, "åto" (neutru), "ålʼț" „alți(i)”, "åte" „alte(le)”: "åtile ɣlås" „alt glas”, "ur lu
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]