5,689 matches
-
și pe care n-o va înțelege niciodată. Dacă ai ști, mon amour, cât de emoționat sunt ascultând raportul de zi al vieții ei, speranțele ei puerile, credința ei, certitudinea că-l va regăsi pe Iisus după această viață. Înainte, protestam mereu împotriva acestui tip de viziune a lumii, acum o las să vorbească, ascult fără să protestez. Tatăl meu e mereu la fel de vital; este convins că va trăi până la vârsta lui Moise. În prima seară a sosirii mele, am băut
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ascultând raportul de zi al vieții ei, speranțele ei puerile, credința ei, certitudinea că-l va regăsi pe Iisus după această viață. Înainte, protestam mereu împotriva acestui tip de viziune a lumii, acum o las să vorbească, ascult fără să protestez. Tatăl meu e mereu la fel de vital; este convins că va trăi până la vârsta lui Moise. În prima seară a sosirii mele, am băut cu el jumătate din sticla cu țuică. Și el mi-a făcut raportul vieții lui cotidiene, vorbind
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
editorul m-a înștiințat că, cu toată opțiunea pe care mi-o acordase pentru întreaga operă a lui Boon, acesta a preferat să dea drepturile unei edituri suedeze concurente, pentru că aceasta are un catalog „mai bun” decât al meu. Am protestat imediat la această comparație spunându-i că eram singurul editor serios din Suedia etc., etc. ... Nimic de făcut, mi-a spus el, domnul Boon are ultimul cuvânt! Dacă-i așa, i-am răspuns, mă voi duce să-l văd pe
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
afla patronul cafenelei, care mă condusese la gară, și el surâzând. Era pur și simplu Louis-Paul Boon în persoană, în fața mea. Îmi spune surâzând: Mi-a plăcut mult felul în care ați scuipat pe grilaj! Îi iubesc mult pe golani! Protestez puțin, dar el îmi spune: Ba da, ba da, ați fost bine, foarte bine! Eu regret că m-am ascuns și am alergat după dumneavoastră, dar erați deja plecat ! V-am văzut urcând în mașina patronului cafenelei și l-am
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Au vorbit prof. M. Lozba, și Sorina Bălănescu de la Univesritatea “Al. I. Cuza” din Iași. 3 februarie Împreună cu Departamentul Iași Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de pretutindeni, Liga Culturală “Bucovina”, Uniunea “Vatra Românească” și Asociația Veteranilor de război, s-a protestat În legătură cu evenimentele antiromânești din Transilvania. Cu acest prilej dna. Cecilia Oiescu 129 a dat citire declarației adresată Guvernului României. In Închieiere Corala centrului Militar Iași a interpretat un program de cântece patriotice. 21 martie Vizita unui grup de elevi de la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
an. Un alt moment de scurtă independență a republicii ucrainene a fost În aprilie 1917 când Rada ucraineană devine independentă față de Rusia. Tot atunci are loc tentativa de a include Basarabia În frontierele Ucrainei. Principalele formațiuni politice de la Chișinău au protestat energic comunicând Kievului că "se respinge În mod categoric orice posibilitate de anexare a Basarabiei la Ucraina și orice pretențiune este socotită uzurpare". Prin ocuparea Basarabiei de către U.R.S.S. În 1940 și 1944 partea de nord și sud a Basarabiei
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
câțiva km de Zagreb, limba română este numită limbă „băiașă” și după, documentul guvernului croat, ea aparține unei comunități „rome”! E mai mult decât stupefiant! Acești oameni din regiunea Medimure și Slavonia, care vorbesc românește se declară cu convingere români, protestează ofensați atunci când sunt considerați țigani și noi trebuie să le atribuim la statistică naționalitatea pe care ei o declară! Altfel e rasism!” Dalmații ocupau În Evul Mediu Întregul litoral adriatic și populau numeroasele insule apropiate. Limba dalmată astăzi dispărută era
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
durată eternă (Prof. D. Scărlătescu). Veronica Micle omagiu la Tg. Neamț. 24.I. - La dezvelirea statuii ecvestre a domnitorului Mihai Viteazu În dealul Copoului 15.II. - Fundația „Ginta Latină” și Liga pentru Cultura Românilor de Pretutindeni(Prof. C. Ghe. Marinescu) protestează Împotriva articolelor defăimătoare privind personalitatea și rolul lui Mihai Viteazu În Înfăptiurea primei uniri a Țărilor Române. 27.III. - Evocarea la Sediul Fundației a Unirii Basarabiei cu patria mamă România! 16.IV. - Vizitarea caselor În care au locuit la Iași
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
n-au voie să debarce la Zürich. A dat dispoziție în acest sens reprezentantului TAROM, care ne-a decupat din cuponul de voiaj nu numai tichetul Madrid-Zürich, ci și pe cel de Zürich-București. Fiind intrigat de comportamentul celor doi, am protestat, dar fără succes, și, bănuind cam ce gândesc, am avut grijă la controlul bagajelor (care se făcea și pe pistă, la scara avionului) să ne punem ultimii bagajele noastre. Am decolat, am ajuns la Zürich și la urcarea reprezentantului Swissair
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
succesele obținute nu toți românii erau mulțumiți de felul nivelului de trai, de felul cum era condusă țara și nemulțumiți, așa cum s-a întâmplat cu un grup de intelectuali, avându l în frunte chiar pe ginerele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care protestează, iar numărul lor se mărește cu alți noi membrii, printre care în anul 1971, au fost admiși Ion Iliescu, care a fost dat jos din fruntea Iașului, și Penciuc... </gap> În 1984 se începe construcția „Bulevardul și Casa Poporului” cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
succesele obținute nu toți românii erau mulțumiți de felul nivelului de trai, de felul cum era condusă țara și nemulțumiți, așa cum s-a întâmplat cu un grup de intelectuali, avându l în frunte chiar pe ginerele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care protestează, iar numărul lor se mărește cu alți noi membrii, printre care în anul 1971, au fost admiși Ion Iliescu, care a fost dat jos din fruntea Iașului, și Penciuc... </gap> În 1984 se începe construcția „Bulevardul și Casa Poporului” cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Țibănești (Vaslui), revenind la București după alegerea sa ca senator În 1897. După moartea lui Lascăr Catargiu (30 martie 1899), când conservatorii l-au ales șef al partidului pe Gh. Cantacuzino, atât Petre P. Carp, cât și Titu Maiorescu au protestat În numele junimiștilor, declarând că nu recunosc respectiva decizie. Între 7/20 iulie 1900-13/26 februarie 1901, Carp a deținut funcția de prim-ministru Într-un guvern compus din patru conservatori și patru junimiști, În care deținea și portofoliul finanțelor. A
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
obține România, sprijinind declarația lui Kogălniceanu. În favoarea Convenției s-a pronunțat Petre P.Carp, În ședința Camerei din 29 iunie 1875, considerând-o fundamentală pentru „emanciparea noastră economică”. Făcând o analiză din punct de vedere politic, arăta că românii au protestat atunci când le-a fost interzis dreptul de a Încheia convenții comerciale cu statele vecine, dar că o "notă diplomatică nu este suficientă ca să creeze un drept, și odată cu protestarea, trebuia să probăm printr-un fapt că suntem În stare a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
N. Dimancea, N. Fleva, D. Ghica, N. Blarenberg, C.A. Rosetti și M. Kogălniceanu În calitate de ministru de interne. Deputatul I. Codrescu afirma că: „nu există și nici au existat vreo dată jidovi români”, fiind Împotriva considerării evreilor „ca supuși români”, protestând Împotriva Împământenirilor În masă. N. Blarenberg susținea că „dând drepturi evreilor, religiunea ar fi În pericol...că talmudul ar Înlocui crucea din pliscul aquilei române” și că „demnitatea națională ne cere să răspundem printr-o negație la invitarea ce ne
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
guvernului Sturdza, fiind provocată de atitudinea evreilor față de un proiect de lege a ministrului de război, generalul Berindei ce prevedea că evreii pământeni care n- au dobândit naturalizarea, nefiind considerați cetățeni români, vor fi excluși de la serviciul militar. Evreii au protestat, zicând că prin supunerea lor la serviciul militar, doresc să-și câștige dreptul la Încetățenire. La 16 noiembrie 1897, În timpul unei Întruniri organizată de evrei pentru a protesta contra proiectului Berindei o parte a studențimii a pătruns În sală și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nefiind considerați cetățeni români, vor fi excluși de la serviciul militar. Evreii au protestat, zicând că prin supunerea lor la serviciul militar, doresc să-și câștige dreptul la Încetățenire. La 16 noiembrie 1897, În timpul unei Întruniri organizată de evrei pentru a protesta contra proiectului Berindei o parte a studențimii a pătruns În sală și a declanșat un scandal, urmat de bătăi și de distrugerea unor prăvălii evreiești din zona cartierelor Lipscani, Văcărești și chiar de pe Calea Victoriei. În duminica următoare au avut loc
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
În contra acestei decisiuni, și nimic nu era mai firesc decât că ei, prin mijloacele pe cari nu vreau să le judec dacă erau sau nu constituționale, dar pe care ministrul de interne le-a tolerat, să vie și să protesteze”. Considera că vina aparținea guvernului pentru că nu a rezolvat situația În liniște, reproșându- i ministrului de interne că nu s-a gândit foarte mult la ceea ce avea să se Întâmple „Dv. va-ți aruncat În această chestiune fără să vă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
prezentat Parlamentului În februarie 1895 chiar dacă se știa că va fi obiectul unei campanii liberale, care de altfel, Începuse Înainte de depunerea lui. Din decembrie 1894 și până În februarie 1895, Dumitru Sturdza a convocat numeroase adunări publice În capitală pentru a protesta Împotriva „viitoarei violări a Constituțiunei”, iar de anul nou a redactat un apel către cetățeni, prin care declara că, „ordinea morală, constituțională și națională este răsturnată În patria noastră”. Dacă Sturdza credea că legea minelor periclita morala și naționalitatea românilor
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
când cu binișorul, când mai puțin politicos, am reușit să-l fac să se supere el pe mine: "Măi omule, mi-a spus el indignat, dacă era borcanul pe jumătate gol, cine să-l umple? Să-l las gol?". Și, protestând, m-a părăsit, nemulțumit, țipând că eu nu mă pricep. "Ce, era să-l las gol?" " La urma urmei, mi-am spus, omul are o spaimă ancestrală de gol, de vid...". Și, în fond, vinovatul eram eu. Ce vină avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
păreau un lux sfidător (dar le citea cu interes împrumutându-le), iar pentru cărțile de literatură avea un dispreț superior. "Mai lăsați-mă cu Tolstoi al vostru, toate au început de la Tolstoi, care a fost un cretin nebun". Tot ea protesta găsind cărți de literatură prin casă: "De ce citiți, pierdere de vreme cu povești proaste, uitați-vă la flori și la stele, și la nouri, asta da, literatură... și e gratis". Cu toate acestea, printr-un simț special, știa tot ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Radu Budișteanu și Șerban Cioculescu. Pe când vorbea acesta din urmă, din banca întâia a amfiteatrului, unde - dacă nu mă înșel - stătea alături de Vladimir Streinu, combătând violent naționalismul și antisemitismul, eu și cu Ilie Remus, dintr-o bancă dinspre fund, am protestat împotriva termenilor întrebuințați, făcând apoi oarecare obstrucție. Ceea ce nu l-a împiedicat, de altfel, pe Șerban Cioculescu să-și spună părerile, dar în același timp a rămas cu impresia (despre care am aflat abia prin 1936 sau 1937, prin tatăl
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
om de ispravă și în vremea când arheologii tineri au încercat să se organizeze, a fost aproape singurul dintre cei vechi care ne-a chemat în jurul lui și a susținut întotdeauna principiul egalității, fără deosebire de vârstă. În asemenea condiții protestez încă de pe acum împotriva intențiilor de revizuire căci în afară de chestiunea publicațiilor științifice, revizuirea ce se face acum are la bază în primul rând criterii de ordin moral, iar acestea ne împiedică să ne atingem de acești doi profesori”. Au sfârșit
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Rioșianu), om sub orice critică din punct de vedere al nivelului moral - și așa mai departe. Pentru Legionari se cedaseră cu mare greutate Ministerele Educației, al Sănătății și al Comunicațiilor (acesta numai după ce profesorul Nicolau s-a făcut de râs, protestând prin ziare împotriva trecătorilor care aruncă mucurile de țigări în fața Ministerului, și a fost înlocuit), și câteva subsecretariate de stat fără libertate de acțiune. Căci deși titularul Ministerului de Externe era legionar, nu putea face nimic fără asentimentul generalului Antonescu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fusesem vărsat pentru a fi trimis pe front. Dacă ar fi fost vorba de o mobilizare [284] obișnuită, m-aș fi dus așa de bucuros ca și în vara anului 1941, dar am socotit că nu pot primi fără să protestez, această ticăloșie politico-polițienească. M-am dus deci la prietenul Bădăuță - secretar-general la Ministerul Propagandei și prieten cu Ică - și, împreună cu el, am reușit să pătrund până la Directorul de cabinet al Vice-Președintelui Consiliului de Miniștri, Ministru de Externe, Ministru al Propagandei
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
păstrând caracterul precumpănitor francez al acestei publicații, deși eram în epoca „gloriei” militare și politice germane. Aceasta în ceea ce mă privește pe mine. În Ianuarie 1938, un ziarist francez întrebându-l pe Corneliu Codreanu de ce este anti[-]francez, Căpitanul a protestat vehement, declarând aproape textual: „Este cea mai mare greșeală să se creadă că legionarii ar putea fi anti[-]francezi. Suntem fervenți admiratori ai Franței și ai culturii franceze, dar ne doare faptul că adevărata Franță este tot mai copleșită de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]