6,632 matches
-
o săvârșise, pe care poate nici Dumnezeul creștinilor nu i-ar fi refuzat-o. Urma în program scoaterea tinetelor și adusul apei. Tineta era deșertată pe coridor într-un hârdău mai mare care, când se umplea, era dus afară și răsturnat într-o gură de canal. Celularul era îmbâcsit de miros pestilențial. Deși se deschideau ferestrele luminatoarelor ore în șir, până la amiază respirai aerul împuțit și infectat. Metoda o introdusese căpitanul magistrat Aurel Munteanu, comandantul militar al Penitenciarului principal Aiud. Antonescu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și sanitar asupra noastră. Mâncarea era cu multă carne, castroanele pline cu vârf. Până atunci ni se servise zeamă de murături sau fasole, invizibile într-o apă leșioasă în care turtoiul, un bolovan de mălai ars, nu se înmuia. Am răsturnat mâncarea în tinete, deși ispita n-a fost ușor de învins. Cei ce au mâncat au vomat sau au făcut ocluzii intestinale. Cu greutate, gardienii i-au dus la infirmerie; prin clisme cu sare amară și alte metode de provocat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Cluj erau mai mult un simbol decât o rezolvare a situației. Mai ales că multe au fost furate de gardieni. Moartea Seara sau dimineața se încărcau morții într-o căruță ca sacii la moară și erau duși la malul Mureșului, răsturnați în prund, iar deținuții de drept comun prăvăleau pământul peste cadavre. Bălana, iapa deșelată care trăgea căruța, mergea în pas domol, jelind neștiută de nimeni tragedia neamului românesc. Mai apoi, de bătrânețe și durere, avea să se prăbușească alături de cei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dirijată spre sensul pe care i-l dă Duhul Sfânt, lucrător a tot binele: „Toată darea cea bună și tot darul desăvârșit, de la Tine este pogorându-se, Părinte al luminilor...” Când nu se întâmplă astfel, omul, ca și copacul, apare răsturnat în oglinda apei, în oglinda Adevărului. Multe lucruri frumoase s-au spus pe marginea acestui sfânt psalm, fiecare copil aducând partea lui de sensibilitate și frumusețe sufletească. Peste noapte, analogia s-a concretizat într-o formă versificată închinată micuțului Ionel
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de un lepros; iar el nu acceptase din partea noastră nici cea mai mică apropiere pentru vreo propunere sau ajutor. Când să revină la locul lui pe prici, după ce coborâse la tinetă, trei-patru băieți i-au blocat trecerea. Alți doi au răsturnat la iuțeală patru cinci gamele cu apă în balie, iar alți trei-patru l-au prins de mâini, i-au rupt cămașa și izmenele și, până să-și dea seama ce se întâmplă, s-a trezit în balia cu apă. Copiii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în aceeași stare deplorabilă ca și noi. Bâta era deasupra capului fiecăruia dintre noi. Am încercat să mă aplec la gamelă, dar am căzut cu fața în arpacașul fierbinte, opărindu-mi buzele, nasul și ochii și m-am prăbușit alături, răsturnând și gamela pe dușumea. La fel au pățit și ceilalți. Bâtele au intrat în funcțiune și sub lovituri am fost obligați să lingem toată mâncarea vărsată pe jos. Supliciul a durat câteva zile; buzele și gura erau carne vie. Apa
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
domnule, noi doar subordonăm realitatea materială, așezând-o în ordinea importanței ei. Există o ierarhie firească a valorilor. „Trupul fără suflet este mort!” și nu e nevoie să vă demonstrez eu aceasta. Numai că există și un duh rău care răstoarnă în lume valorile. Acum și-a făcut mulți adepți. De aceea se zbate lumea în suferință. Domnule, zise celălalt, pe un ton de oarecare intimitate, noi suntem studenți. Dânsul la biologie, eu la medicină. La fără frecvență (sic). Pentru mine
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Am cărat fiecare câteva roabe de mortar, ca să nu înghețe afară și să nu ne prindă întunericul. Domnul Nicolae (așa mă adresam oricui, pentru mine toți erau domni, nu tovarăși), nu și-a putut ține echilibrul pe podeț și a răsturnat mortarul în șanț. Crezând că e obosit sau neatent l-am dojenit prietenește: Domnule Nicolae, fii puțin mai atent că pierdem mortarul! Țiganul s-a uitat la mine peste umăr, cu scârbă, a scuipat printre dinți și n-a zis
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un panou. Și am lărgit suprafața de trecere. Țiganul s-a uitat iar la mine cu scârbă: Ia ascultă, bă! Ce mă tot domnești? Domni suntem noi, la roabă? Ce dracu’ ești așa prost? Tu nu pricepi că dacă nu răstorn eu roaba în șanț, îl bagă ăștia pe pereți mâine dimineață, până vine ăl’lalt? Ce dracu’ ești prost așa? Așa era! Eram prost rău. Pentru mine lucrul trebuia făcut corect, după toate regulile și cu toată cinstea, „ca pentru
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nivelul faptei, făcîndu-l să-și piardă conținutul intelectual. Ca în povestea cu irlandeza care își bîrfea vecinii, la care cineva a protestat: "Nu poate fi adevărat!" Atunci, ea a ripostat: "Nu-i adevărat, dar e destul de adevărat!" Situația poate fi răsturnată: a-i considera pe toți naționaliștii drept conservatori nu corespunde întru totul realității. În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, avem unele îndoieli în a pune semnul egal între naționalism și conservatorism. Referitor la antisemitismul lui Iorga pînă la
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
documente uitate, o compilație mai extinsă decît oricare alta realizată de vreun alt istoric român, pe care detractorii săi o priveau cu invidie. Chiar și prietenii (ca Șeicaru) o considerau "un sertar cu fișe puse în dezordine care a fost răsturnat"50. Nici un istoric din sud-estul Europei nu poate să nu fie recunoscător pentru ceea ce a realizat Iorga. El i-a scutit pe mulți istorici de trudă, de confruntările cu birocrații și de ore lungi petrecute în arhive pline de praf
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
forma zugrăvirii cenușii, a celor mai de jos reziduuri ale spiritului uman". Rebreanu prezintă "circa 80 de actori, violuri și crime, aceste manifestări fiind zugrăvite într-o manieră dură, semănînd cu un fel de hoit putred pe care cineva îl răstoarnă cu piciorul. Acesta este realismul (lui Rebreanu) de o sălbatică autenticitate, cel mai josnic din viața zoologică a națiunii noastre. Așa este (văzută viața satului) după autor, observată în vreun colț blestemat al Transilvaniei, prezentată ca o mărturie imposibilă de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de hîrtie, indiferent de cine le-a lansat. Acestea (bărcuțele de hîrtie) vor (putea) naviga, conduse de copilăroșii lor autori în apele puțin adînci de la marginea trotuarelor, dar, cînd curentul va deveni mai puternic și apa mai adîncă, se vor răsturna. Anumite mode noi se impun la fel de ușor pe cît de puțin timp durează. Insolența îndrăzneață a pretențiilor lor le ajută la fel de puțin ca și vehemența polemicilor. Nici acceptarea docilă de către un public prostit o vreme nu le face vreun bine
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Venturiano" 67 O viață de om așa cum a fost, vol. I, p. 208 68 Op. cit., p. 209 69 În 1890 (și ulterior), Iorga l-a onorat cu termenul de naționalist pe șovinul anti-Dreyfus, Paul Déroulède, care îndemna armata franceză să răstoarne Republica. În gîndirea lui Iorga din perioada aceea, naționalismul era sinonim cu antisemitismul, dar avea să-și schimbe părerea. Ne-am putea întreba: dacă Déroulède era naționalist, atunci ce pot fi oameni ca Jeanne d'Arc, Danton sau Clémenceau? Nu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nevoie de năzbâtiile și visurile tale despre miracole și iubirea perfectă. Nu am încredere în aranjamentul tău, bănuiesc că te amăgești și pe tine și pe Lizzie. Ba chiar încep să gândesc c-ar fi de datoria mea să-ți răstorn aranjamentul ăsta împuțit! Așa încât te rog să nu mă provoci. Și ia-ți mâna blestemată de pe mâneca mea. — Dragule, nu te lăsa pradă furiei, mă sperii îngrozitor, totdeauna m-ai speriat... — Am impresia că nu te-am speriat îndeajuns. — Ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
încă mirosul altor vieți, m-a întâmpinat cu ostilitate. Imediat, am început să caut febril fotografiile lui Hartley. Mi-era teamă că se pierduseră la mutare, dar le-am găsit. Se aflau într-un plic al cărui conținut l-am răsturnat pe masă, și am împrăștiat fotografiile, toate îngălbenite, decolorate și îndoite la colțuri. Majoritatea erau instantanee făcute de mine. Hartley, zâmbind sau râzând întruna, cu vântul suflându-i părul sau umflându-i fusta pe podul ce traversa canalul, sau ținându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să mă cațăr pe stânci ca un leopard turbat. Strigătul ei de la sfârșit: „Te rog, mă rănești, te rog, te rog!“. Oare de câte ori o fi răsunat strigătul ăsta în toți acești ani odioși? Era de nesuportat. Am sărit de pe scaun, răsturnându-mi ceașca de ceai, vorbind cu glas tare, și am început din nou să alerg prin iarbă. Ce trebuia să fac? Acum se clarificaseră o sumedenie de lucruri, dar pur și simplu nu mă puteam gândi la tactica finală, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am simțit străbătut de un fior rece și mi-am îmbrăcat jerseul irlandez. Deși afară luminozitatea părea să se intensifice, înăuntru era din ce în ce mai întuneric și a trebuit să-mi încordez privirile în timp ce am spălat și am uscat măslinele, le-am răsturnat într-un castron și am turnat untdelemn peste ele. Și în clipa aceea, cineva a început să bată violent la ușa din față. Oricine o fi fost, evident nu observase clopotul, al cărui mâner de alamă fusese vopsit în negru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
greu să încerc a pune cu botul pe labe acest animal care ciupea, izbea și îmbrâncea; i-am dat drumul brusc și mișcarea de recul m-a făcut să mă împleticesc, să mă lovesc cu spatele de masă și să răstorn lumânările. În aceeași clipă, Hartley a și zbughit-o din bucătărie, nu spre ușa din față, ci pe cea din spate, direct în iarbă și în învălmășeala de stânci. Ar fi trebuit să zbor după ea ca o săgeată, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Titus. Eu nu pot să înțeleg toate astea, e ca un fel de complot. Mi-ați exprimat speranța dumneavoastră că ea va dori să mă vadă aici, și așa mai departe. Dar nu m-am gândit că aveți intenția să răsturnați întregul sac de înșelăciuni în capul ei. — Nu, nu! Hartley sări în picioare și se repezi spre ușă. M-am năpustit după ea, și înșfăcând-o de umăr, am apucat pânza rochiei, care s-a rupt ușor. Când a simțit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
poate că înfiorătoare, simțământ pe care-l ai în prima zi a unui război. Bucuria, speranța se strecurau și ele pe undeva, dar pe primul plan venea frica, și o sumbră senzație de confuzie, de parcă întreaga logică a universului se răsturnase brusc. Care era lucrul acela ce-mi inspirase atâta certitudine, atâta încredere? Ce anume îmi propusesem? Săvârșisem, oare, cu o zi înainte o acțiune nebunească și înspăimântătoare, un fel de crimă pe care o comiți la beție, și de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mintea mea... — Acum nu te mai poți întoarce, n-am să te las, chiar dacă tu nu mă vrei. Totul e atât de simplu, tu ești aceea care complică lucrurile. — Tu vrei să complici lucrurile în felul tău, tu răsucești și răstorni totul, ești ca un ]ipar, îmi amintesc de lucrul ăsta în legătură cu tine. — Deci sunt ca un ]ipar! N-am răsucit și n-am răsturnat nimic, decât atunci când era vorba de tine. Întotdeauna te-am dorit pe tine și pe nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ești aceea care complică lucrurile. — Tu vrei să complici lucrurile în felul tău, tu răsucești și răstorni totul, ești ca un ]ipar, îmi amintesc de lucrul ăsta în legătură cu tine. — Deci sunt ca un ]ipar! N-am răsucit și n-am răsturnat nimic, decât atunci când era vorba de tine. Întotdeauna te-am dorit pe tine și pe nimeni altcineva. Dintre noi doi, eu sunt cel care a rămas fidel. Eu nu m-am căsătorit niciodată. — Da, dar ai trăit cu femei, ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în roabe, să-l deplasăm; făceam rambleuri, terasamente de cale ferată, care se făceau înalte... Trebuia să faci echilibristică, și uneori erau 70 metri distanță, și cădeai, și putea să cadă și roaba peste tine... Duceam acolo roabele și le răsturnam pe terasamentul ăla, că se organiza o montare de șină de cale ferată pe care venea un tren cu vagoane basculante, care descărca pământul adus din Canal. Aici la Peninsula cât ați stat? Am stat până în 7 septembrie ’51. Norocul
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o denumire? Era considerat ca fiind o organizație? Da, „Muntele Suru”, după Munții Făgăraș. E vârful Negoiu și Suru îi chiar acolo lângă el, cam așa. Și care era acuza care v-o aducea procurorul? Că ne-am organizat ca să răsturnăm regimul comunist. Doar n-aveai cum să-l răstorni... (râde - n.n.) Și dom’le, dacă discutai ceva care li se părea suspect, gata! O discuție dușmănoasă se condamna cu 3 ani, și mai târziu cu 12 ani... Am avut în
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]