5,132 matches
-
peste râul Daugava. Vreau să merg pe jos, să traversez podul, dar plouă neîntrerupt. Ploaia este acompaniamentul acestei zile. La Vilnius am simțit că nu mai ies din ritmul muzicii de jazz - au fost tocmai patru concerte! -, aici, la Riga, răsună neîntrerupt „menuetul” ploii. Excursia în oraș cu autobuzul e compromisă. Ca și planurile cu scăldatul la Dubolta - renumita stațiune balneară de la Marea Baltică. Orașul e frumos, traversăm mai multe poduri, mari și mici, ceea ce-l face pe suedezul Hakan Sandell să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
o pantă abruptă. Încerc să înțeleg scopul pentru care am fost aduși aici. Fac ochii roată. Niște ospătari frig carne pentru un picnic în onoarea oaspeților, la o bucătărie de campanie. Vom fi fost noi aceia?... De sus, de pe colină, răsună niște voci puternice, care se suprapun, aparent fără legătură între ele. Atras de ciudatele zgomote, urc pe versantul alunecos să văd despre ce este vorba. Descopăr câteva televizoare așezate în niște firide săpate în stâncă, branșate la o sursă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Aceasta pare să fie noima învolburării spasmodice a celor douăzeci de corpuri tinere, judecând după „mizanscenele” construite cu multă migală. Podiumul dansatorilor este învăluit în rotocoale de fum, vântul își întețește bătaia, cerul se lasă tot mai jos, urletul mării răsună precum al unei fiare încolțite. Spectacolul încununează apoteotic, aș putea spune, o seară bogată în impresii, o aventură sub cerul nordului, începută pe un vas de vacanță. Să fi fost doar agrementul miza prezenței noastre în acel loc părăsit, năpădit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în forță distanța uriașă care desparte cele două capitale ale Rusiei. În vagon, o atmosferă îmbâcsită (la propriu), apoi se dă drumul la aerul condiționat și se face destul de răcoare, chiar rece. Va trebui să treacă ceva timp și să răsune mai multe proteste și sugestii adresate personalului de bord ca să ne simțim mai bine. Am fost petrecuți cu zgomot de fanfare - ai zice, o încercare de a mușamaliza impresiile penibile ale sejurului ce ni s-a organizat pe Neva. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
o casă cu patru etaje pe Muntele Măslinilor unui mijlocitor acționând în interesul Israelului a murit aici, cu puțină vreme în urmă, iar mașina lui a fost incendiată. Totul e relativ. Ierihon, ce de ecouri!... "când cornul de berbece va răsuna..." De șapte ori în jurul cetății, iar în a șaptea zi, când se crăpă de ziuă, zidurile se prăbușiră și poporul dădu năvală înăuntru, urmându-l pe Iosua... Da, ce poate fi mai plin de vrajă ca acest nume biblic, hugolian
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pentru a obține această donație. Scenă destul de exotică, să-l vezi pe consulul Franței întâmpinat în prag cu agheasmă, pe același sărutând Cartea sfântă și, în momentul binecuvântării, învăluit de fum de tămâie. M-a amuzat să aud in fine răsunând aceste cuvinte: Domine, salvam fac Republicam. Toate acestea constituie onorurile liturgice, rezervate reprezentantului unei Republici laice (Franța fiind printre puținele țări occidentale care nu-l menționează pe Dumnezeu în Constituția lor și nici nu-i acordă un loc aparte în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
izvor; ici-colo câte o mierlă trece drumul dintr-un tufiș în altul, zburând ușurel la fața pământului; un huruit dulce și înnăbușit de turturea într-un desiș, în văi. În urmă pe Agapia, se adună nouri și tunetul murmură moale răsunând ca o căruță la poduri în depărtare; zăpușeala crește; într-o bae continuă urc și cobor, pe deasupra văilor, pe sub piscuri îmbrăcate în verdele veșmânt al brazilor. Într-un ochi de poiană zărim turnurile Varatecului; dar mai avem mult. Coborând prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fugi până la marginea lumii de aceiași femeie, când a devenit a ta. Stobitz. În căsnicie, soțul demonstrează totul și nu face nimic, pe când soția nu demonstrează nimic și face totul. Dumas-fils. Adesea, în fața oamenilor, jucăm valsul, pe când în inima noastră răsună marșul funebru! Ibsen. Din Omul de geniu de Lombroso. Geniul, această unică putere omenească înaintea căreia poți să-ți pleci genunchii fără rușine, a fost clasat, de cătră mai mulți psihiatri, alături cu crima, printre formele teratologice ale spiritului omenesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a stricat catușca. Unul din asistenți îl întreabă blând și timid: Dar de ce strigă așa de tare... A.V. E nalt, blond, cu ochi albaștri, voce răsunătoare și entuziast irezistibil. Întreruperea și râsul nu-l intimidează. Vocea lui de stentor răsună în toată pădurea. La apa Moscovei, a trecut dincolo c-o lotcă și vorbea cu noi, normal, de pe malul celalalt, de la 200 m. 18 Iunie Poveștile admirabile pentru copii la radio. Am ascultat astăzi Capra îndărătnică, cu cântece și coruri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și această țară, pe cei doi mari prietini Eminescu și Creangă. Umbrele lor tutelare stau deasupra acestui trist oraș și vor sta până la plinirea veacului nostru. Nu putem mai frumos sărbători pe acești doi mari artiști decât făcând să mai răsune încă odată aici glasul lor, rămas viu între noi. * Pildă cu Isus: Prooroc în patria lui cinste n-are Pildă cu Creangă; tot așa vor spune poate unii de Creangă: au nu este acesta copilul lui Ștefan a Petrii ș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
săptămânii, ca echivalent temporal al centrului cosmogonic și are aceleași semnale meteorologice: nori și ceață. Abia acum flăcăul regăsește urma animalului sacru, traseul lui condu- cându-l prin locuri inaccesibile, până la apa vie: „La râu, la pârâu,/ De-unde-i apa lină,/ Pietrele răsună”. Muzica lumii provocată de curgerea hidrică o echivalează pe cea a sferelor din înalt, prin armonia proprie principiului creator, pe cale să fie revigorată. Trecerea pe la apa dintre lumi provoacă hierofania zoomorfă și abia acum flăcăul primește șansa de a actualiza
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
priveau/ stând pe loc/ ca turta-n foc!”. Aceasta este însă faza preliminară a inițierii, ulterior, suferința rituală a Naramzei va face întregul univers să-i jelească alături, de trei ori pe parcursul basmului: „Fiarele/ se văietau,/ lemnele se-nconvăiau,/ văile/ îmi răsunau,/ petrele/ se despicau/ și codrii/ se cletinau:/ se jelea/ într-un cuvânt/ toată firea/ pe pământ”. Lacrimile fecioarei devin mărgăritare, ca expresie a funcției magice îndeplinite de durerea ei, care este consubstanțială cu plânsul lumii epuizate de fertilitate. Revenind la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
era foarte destinsă, de parcă noi, toți românii din ambasadă, inclusiv cei doi tehnicieni, care, după plecarea șefilor lor din Câmpulung, rămăseseră în Lima, eram marcați de sărbătorile tradiționale de pe plaiurile carpatice, unde era iarnă, zăpadă, se putea schia sau patina, răsunau colindele, se făcea simțită febra Crăciunului și a Revelionului. Eram complet bulversat. În acele zile am simțit ca niciodată durerea depărtării de familia mea, de Nicoleta, Silvia, Ionuț și Cătălin, cu care eram împreună întotdeauna în aceste zile de sărbătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
boierii și clerul în frunte cu domnul lor Grigore Ghica, împotriva încălcării hotarelor țării, demonstrând Porții că Austria a cuprins două ținuturi întregi din pământul Moldovei, în loc de o fâșie îngustă, necesară pentru deschiderea unei căi de comunicație, dară protestările moldovenilor răsunau în pustiu, fiindcă diplomația austriacă vărsa aur îmbelșugat, pentru a face pe turci de a nu le băga în samă. Și așa s-a întâmplat ceea ce, după constelația de atunci, nu se putea împiedica: cesiunea celor două ținuturi de hotar
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
să le fie presărat cu flori drumul lor biruitor spre Transilvania. Altă dată, un alt batalion se înfrățește cu cei 500 de delegți ai ostașilor moldoveni, care, adunați la Congresul din Chișinău, hotărăsc autonomia Basarabiei. Ca dintr-un singur piept răsună cu acest prilej din mii de piepturi moldovenești și ardelenești înălțătorul Deșteaptă-te, Române ! Da, de azi înainte nu mai suntem niște frânturi de popor, aruncate de soartă pe unde a vrut ea, de azi înainte suntem un popor ! Și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
vor Întâlni ambele sensuri. Mă văd plecând la Universitate, cu 4-5 ore Înainte, pentru a-mi ocupa un loc În amfiteatru la prelegerile inimitabile ale prof. G. Călinescu sau la discuțiile pline de conținut și farmec de la seminariile lui. Îmi răsună și astăzi În minte muzicalitatea cuceritoare a prelegerilor prof. Tudor Vianu. După ani, În ianuarie 1963, l-am cunoscut și personal Într-o rezervă a Spitalului Colțea, coleg de suferință cu dr. Petre Begnescu, primul titular al disciplinei de anatomie
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
născut. Acolo au fost găzduiți Sfânta Fecioară cu dreptul Iosif. Pentru cei săraci nu se găsește ușor loc. E greu de găsit. Acolo s-a oprit Steaua care arăta unde Se va naște Împăratul veacurilor. Peste acea peșteră unde cândva răsuna cor de Îngeri au construit biserică. Pe locul unde au fost și cei trei magi să se Închine Împăratului. Magii se numeau: Melchior, Gașpar și Baltazar. Se spune că a mai fost un mag pe care Îl chema Atmantan și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ajuns. Se spune că În acel moment, când se ruga la piciorul Crucii cu Domunl răstignit, a căzut pe mâna lui un strop de sânge cald din Trupul Domnului. Aici au venit păstorii să I se Închine. Aici și deasupra răsuna cor de slavă și bucurie de pace pe pământ și Între oameni bunăvoire. Și astăzi parcă ne cheamă să venim și să vedem că ni S-a născut Salvatorul, Mântuitorul nostru al tuturor. De 2.000 de ani creștinii cântă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Înconjurat. / Craii Te vor lăuda / Și mărire Îți vor da: / Slavă Întru cei de sus / Și pace pân’ la apus. Cu mult dar și bucurie / Pacea Domnului să fie! / La anul și la mulți ani!” Și multe alte colinde frumoase răsunau În satul Răchiți. Săltau de bucurie cu toții: mici și mari, tineri și bătrâni, mergeau cu toții unii la alții. Toate cele trei zile colindau și se bucurau nespus de sărbătoarea Crăciunului. Pe atunci nu se făcea pom, adică brad Împodobit. Noi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
era Pruncul Iisus. Pe atunci, de cum se intra În postul Crăciunului, se colinda În familie, seara, când ne adunam de la muncă. Acum a ieșit Împodobirea bradului cu pachete grozave și fel de fel de sclipiri În brad... și nu mai răsună la fel colindele În sat, sau oraș. A scăzut credința. Este tare trist și dureros. Noi acasă am fost zece copii dar niciodată n-am avut pom de Crăciun sau vreo jucărie. Și nici copiii mei nu prea au avut
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
păcate! De ați citi Scripturile Ați cunoaște semnele De ați citi ce este scris Noi, la toate am ajuns Semne-n lună, semne-n stele, Ape mari și vremuri grele, Și bate puternic vântul De cutremură Pământul! Valurile mărilor Azi răsună-ngrozitor Domnul vrea să se răzbune Că nu facem fapte bune. Nu, ne mai poate răbda Că lucrăm Duminica! Celelalte sărbători Ospeții, beții și hori Noi tot bine așteptăm De la rău nu ne-nturnăm, Nici un ceas pentru Iisus Ca să ne rugăm
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
au schimbat.... La noi se respectau Duminica și Sărbătorile...De cum intram În postul Crăciunului, trăiam mare bucurie, seara când ne adunam toți colindam. Știam multe colinde foarte frumoase, ele transmiteau nașterea Pruncului Iisus Din Fecioara Maria și În orașul Betleem. Răsuna casa de corul nostru, de la distanță se auzea colindând copiii și părinții toți odată colindam. Cu atâta bucurie și dragoste ca parcă eram cei mai fericiți și bogați oameni. Asta ne transmitea În suflet bucurie nu o să uit niciodată această
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pline de lume de toate vârstele... parcă mai Întinerisem toți, purtăm și așteptăm cu mult suflet momentul(Sacru)...tainic... Iar preoții și ei trei la număr(Sf. Treime) Îmbrăcați În veșminte albe cu lumânări aprinse În mâini În glasul clopotelor răsunau Împreuna cu glasul preoților ca un fir de bucurie ne trecea pe toți...veniți de primiți Lumină de trei ori. Lumea toată se Înghesuia să ia Lumină de la preot. Momente frumoase, Înălțătoare, aproape unicate mereu aș zice că totdeauna transmite
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
un astfel de cerc și în cadrul Atelierelor Nicolina, mai mereu pus la colț pentru activitatea lipsită de vervă. Vinovații se ghicesc ușor. De obicei, membrii Comitetului de Partid nu se îngrijeau de buna funcționare a cercului. În limbajul Partidului, corecția răsuna astfel: „Abia în cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice am ajutat ARLUS de a populariza prin gazetele de perete metodele înaintate de lucru sovietice, ale Ninei Nazarova, Bacov-Borthkievici, Cuznețov și Cotleari. Organizația de Partid a sprijnit în mobilizarea muncitorilor la marele meeting organizat
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână, De sub vechile umbrele, ce suspină Și se-ndoaie, Umede de-atâta ploaie, Orășenii pe trotuare Par păpuși automate, date jos din galantare. În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână Nu răsună pe trotuare Decât pașii celor care merg ținându-se de mână, Numărând În gând Cadența picăturilor de ploaie, Ce coboară din umbrele, Din burlane, Și din cer. Cu puterea unui ser, Dătător de viață lentă Monotonă Inutilă Și absentă În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]