5,519 matches
-
Respectarea intonației și accentului în timpul vorbirii. - Formularea unor enunțuri corecte din punct de vedere lexical și gramatical. - Susținerea unei convorbiri, utilizând formulele de inițiere, menținere și încheiere a dialogului. - Construirea de enunțuri logice cu sinonimele cuvintelor dialectale. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris - Identificarea cuvintelor și expresiilor necunoscute dintr-un text citit. - Citirea corectă și coerentă, în ritm propriu, a unor texte cunoscute de maximum 50 de cuvinte. - Formularea de răspunsuri la întrebări care vizează informații esențiale dintr-un text
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
Identificarea unor elemente de cultură tradițională. - Relatarea unor obiceiuri tradiționale din cadrul comunității. - Scrierea unei povești culese din comunitate. LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL III-LEA 3. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL 4. CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII 1. FORMAREA CAPACITĂȚII DE LECTURĂ/ CITIRE ● Cartea ( actualizare: așezarea textului în pagină). Cuprinsul. ● Textul. Titlul. Autorul. ● Textul literar. ● Textul narativ. Recunoașterea personajelor. Delimitarea textului în fragmente logice. ● Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
ale culturii tradiționale Neamurile de rromi și ocupațiile tradiționale Originea și migrarea rromilor Primele izvoare cunoscute Originea indiană Un model cultural al rromilor - Rromanipen-ul Conceptele de pur și impur Obiceiuri în familie 5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral - Desprinderea informațiilor de detaliu dintr-un mesaj audiat. - Desprinderea sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la sensul global al enunțului audiat. Dezvoltarea capacității de exprimare orală - Utilizarea calității expresive a limbajului și a elementelor de comunicare nonverbală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
elementelor de comunicare nonverbală în transmiterea mesajelor. - Relatarea prin enunțuri scurte a unor fapte, întâmplări, pe baza unui suport (plan de întrebări, idei, ilustrații, cuvinte de sprijin etc.). - Utilizarea formulelor de solicitare și permisiune adaptate la interlocutor. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris - Identificarea în contexte date a părților de vorbire studiate. - Citirea corectă și coerentă, în ritm propriu, a unor texte cunoscute. - Formularea ideilor principale ale unui text narativ. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă - Formularea în scris a răspunsurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
și tradițiile rromilor - Identificarea elementelor de cultură tradițională. - Valorificarea elementelor de folclor rrom, prin organizarea unor programe artistice. LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL IV-LEA 3. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL 4. CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII 1. FORMAREA CAPACITĂȚII DE LECTURĂ/ CITIRE ● Cartea (actualizare). Rolul ilustrațiilor. ● Textul literar. ● Textul narativ (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ. Personajul literar - trăsături fizice, trăsături morale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII Sunetul - litera. Silaba. Cuvântul. Propoziția 4. ELEMENTE DE ISTORIE ȘI TRADIȚII RROME Rromii - identitate asumată și identitate atribuită Istoria orală Originea și migrarea rromilor Primele izvoare cunoscute 5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral - Desprinderea semnificației globale a unui mesaj audiat. - Identificarea dintr-un enunț oral a cuvintelor, silabelor și sunetelor care îl compun. Dezvoltarea capacității de exprimare orală - Pronunțarea clară și corectă a sunetelor, cuvintelor și enunțurilor. - Construirea de enunțuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
de exprimare orală - Pronunțarea clară și corectă a sunetelor, cuvintelor și enunțurilor. - Construirea de enunțuri logice potrivite unor situații date. - Utilizarea în comunicare a formulelor de salut și prezentare. - Identificarea sinonimelor din limba comună pentru cuvintele dialectale. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris - Identificarea literelor și a grupurilor de litere specifice alfabetului limbii rromani. - Asocierea corectă a formei cuvintelor cu sensul lor. - Citirea corectă, cu voce tare, în ritm propriu a unor enunțuri. - Formularea răspunsurilor la întrebări care vizează informațiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
pozitive față de cultura și tradițiile rromilor - Identificarea unor elemente de cultură tradițională. - Relatarea unor obiceiuri tradiționale din cadrul comunității. LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL II- LEA 3. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL 4. CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII 1. FORMAREA CAPACITĂȚII DE LECTURĂ ● Cartea. Elementele unei cărți. ● Literele mici și mari ale alfabetului limbii rromani cu grafie și valori comune în limba română (actualizare). ● Citirea și pronunțarea cuvintelor care conțin litere postpoziționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
atribuită Istoria orală Neamurile de rromi și ocupațiile tradiționale Originea și migrarea rromilor Primele izvoare cunoscute Originea indiană Un model cultural al rromilor - Rromanipen-ul Conceptele de pur și impur Obiceiuri în familie 5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral - Desprinderea informațiilor esențiale dintr-un mesaj audiat. - Sesizarea corectitudinii logice a unui enunț audiat. Dezvoltarea capacității de exprimare orală - Respectarea intonației și accentului în timpul vorbirii. - Formularea unor enunțuri corecte din punct de vedere lexical și gramatical. - Susținerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
Respectarea intonației și accentului în timpul vorbirii. - Formularea unor enunțuri corecte din punct de vedere lexical și gramatical. - Susținerea unui convorbiri, utilizând formulele de inițiere, menținere și încheiere a dialogului. - Construirea de enunțuri logice cu sinonimele cuvintelor dialectale. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris - Identificarea cuvintelor și expresiilor necunoscute dintr-un text citit. - Citirea corectă și coerentă, în ritm propriu, a unor texte cunoscute de maximum 50 de cuvinte. - Formularea răspunsurilor la întrebări care vizează informații esențiale dintr-un text citit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
Identificarea unor elemente de cultură tradițională. - Relatarea unor obiceiuri tradiționale din cadrul comunității. - Scrierea unei povești culese din comunitate. LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL III-LEA 3. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL 4. CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII 1. FORMAREA CAPACITĂȚII DE LECTURĂ/ CITIRE ● Cartea (actualizare: așezarea textului în pagină). Cuprinsul. ● Textul. Titlul. Autorul. ● Textul literar. ● Textul narativ. Recunoașterea personajelor. Delimitarea textului în fragmente logice. ● Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
atribuită Istoria orală Neamurile de rromi și ocupațiile tradiționale Originea și migrarea rromilor Primele izvoare cunoscute Originea indiană Un model cultural al rromilor - Rromanipen-ul Conceptele de pur și impur Obiceiuri în familie 5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral - Desprinderea informațiilor de detaliu dintr-un mesaj audiat. - Desprinderea sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la sensul global al enunțului audiat. Dezvoltarea capacității de exprimare orală - Utilizarea calității expresive a limbajului și a elementelor de comunicare nonverbală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
elementelor de comunicare nonverbală în transmiterea mesajelor. - Relatarea prin enunțuri scurte a unor fapte, întâmplări, pe baza unui suport (plan de întrebări, idei, ilustrații, cuvinte de sprijin etc.). - Utilizarea formulelor de solicitare și permisiune adaptate la interlocutor. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris - Identificarea în contexte date a părților de vorbire studiate. - Citirea corectă și coerentă, în ritm propriu, a unor texte cunoscute. - Formularea ideilor principale ale unui text narativ. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă - Formularea în scris a răspunsurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
și tradițiile rromilor - Identificarea elementelor de cultură tradițională. - Valorificarea elementele de folclor rrom prin organizarea unor programe artistice. LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI NIVELUL AL IV-LEA 3. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL 4. CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII 1. FORMAREA CAPACITĂȚII DE LECTURĂ/ CITIRE ● Cartea (actualizare). Rolul ilustrațiilor. ● Textul literar. ● Textul narativ (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ. Personajul literar - trăsături fizice, trăsături morale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
teme și activități accesibile care vor stimula acele laturi și componente valide ale proceselor psihice ale copiilor. Ea oferă posibilitatea cadrului didactic să respecte ritmul copilului și să aleagă activitățile accesibile în funcție de potențialul acestuia. OBIECTIVE CADRU 1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajelor Anexa 3 PROGRAMĂ ȘCOLARĂ "CITIRE - SCRIERE - COMUNICARE" Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Învățământ special București, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Prin comunicare, omul se deosebește net de toate celelalte ființe. Ea este mijlocul cel mai important de înțelegere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206960_a_208289]
-
pentru evoluția copilului. În acest scop ea trebuie înțeleasă și modelată artistic. Noul curriculum a dezvoltat un nou concept cu privire la disciplina citire - scriere - comunicare. Acesta a luat naștere din analiza modului în care interacționează două forțe polare, cu legități specifice: receptarea mesajului oral/scris și formele convenționale de exprimare orală/scrisă. Din interacțiunea acestora ia naștere capacitatea de comunicare, ce se concretizează la nivelul individului în posibilitatea de exprimare a gândurilor, stărilor, sentimentelor și opiniilor proprii. Astfel, obiectivul central al studiului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206960_a_208289]
-
un suport fundamental pentru dobândirea de cunoștințe și formarea deprinderilor. Conținuturile propuse spre abordare cuprind elemente specifice educației plastice, muzicale, istoriei, geografiei, științelor naturii, iar ea se regăsește pe rând în fiecare dintre acestea. OBIECTIVE CADRU 1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral Anexa 4 PROGRAMĂ ȘCOLARĂ "DESENUL FORMELOR" Nivelele IV - V (Cls. I - IV) Învățământ special București, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Desenul formelor, ca limbaj artistico-plastic își propune să realizeze o incursiune în desenarea neobiectuală. Linia nu este un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206960_a_208289]
-
componentă de bază a educației artistice, dispune de valențe formative multiple, vizând toate resorturile personalității umane, atât pe cele afective, cât și pe cele psihomotrice și intelectuale. Scopul educației muzicale constă în dezvoltarea sensibilității estetice a elevilor, a capacităților de receptare și exprimare muzicală, prin activități practice vocale și instrumentale. Un element deosebit de important în cadrul acestei discipline de învățământ este armonia dintre gest și faptă, precum și dintre cuvânt și faptă, ceea ce implică participarea integrală a copilului/elevului la acest tip de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206960_a_208289]
-
mod conștient. Repertoriul clasei va conține cântece accesibile, potrivite cu vârsta copiilor, bogate în conținut, iar planificarea acestora va fi făcută în strânsă legătură cu tematica orei de bază. Cântecele studiate vocal vor fi redate și instrumental. OBIECTIVE CADRU 1. Receptarea elementelor de limbaj muzical în practica muzicală vocală și Anexa 15 PROGRAMĂ ȘCOLARĂ "EURITMIE" Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Învățământ special București, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Euritmia este o artă a mișcării care exprimă prin gesturi și forme specifice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206960_a_208289]
-
Heine, vestitor al timpurilor noi și Kogălniceanu (1960) sunt biografii care acordă o atenție particulară, cu recurs la citate din opere și la documente, evoluției intelectuale a celor două personalități. Conexiuni cu „Vrăjitorul” (1995), studiu erudit, dar totodată accesibil, despre receptarea operei lui Thomas Mann în România și despre raporturile dintre scriitorul german și spațiul românesc, este „un eseu de structură jurnalistică, pentru că știe să utilizeze, inteligent, elemente din senzaționalul gazetăresc, sporind interesul lucrării” (Z. Ornea). Cartea „Noi” și germanii „noștri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
privesc umanismul filologic și traducerile biblice în limba română, valorile stilistice ale diglosiei în teatrul popular românesc, manierismul formal la Dosoftei și Dimitrie Cantemir, sistemul genurilor în literatura română veche, relația dintre Mihai Eminescu și vechiul scris românesc, ca și receptarea de către poet a unor influențe, precum cea a lui Baltasar Gracián, prin intermediul vechilor traduceri românești. Ca și în celelalte cercetări ale lui M., stilul este unul al demersului erudit și exact, științific fără pedanterie. SCRIERI: Bibliografia analitică a literaturii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288248_a_289577]
-
1968, 420). Dacă anii '60, '70 și '80 ai secolului XX au fost marcați de nașterea unei sensibilități teoretice față de cotidian, îndeosebi în spațiul academic francez (C. Colhan, 2000/2003, 279), discursul teoretic englez era interesat de diferențele sociale ale receptării culturii (de clasă), mai exact de modul în care unele grupuri sociale acceptă și trăiesc subordonarea (J. Hartley, 1994/2001, 326). Acest fenomen a dat naștere unui domeniu particular de studiu cultural studies (studiile culturale) cel mai adesea identificat cu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
companie" este descrisă de unii indivizi ca fiind stridentă și opulentă în accesoriile pe care le adoptă, își dorește popularitate printr-o carieră în media și așteaptă ca ceilalți să-i aprecieze veșmintele (http://www.radioguerrilla. ro/antimitocanie/). La nivelul receptării, este posibil ca aceste conduitele vestimentare să pară "excentrice", lipsite de gust, să stârnească dezaprobarea socială, ridicolul și chiar râsul sau, dimpotrivă, să fie considerate exemplare. Surprinzător, dincolo de comicul situației, raționamentul sociologic al lui Pierre Bourdieu (1979/1984, 60) arată
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1.1. Georg Simmel: teoria trickle down Eseul sociologului german Georg Simmel despre fenomenul modei, publicat în anul 1904 în revista International Quaterly (vol. X) la New York, a marcat destinul teoretic al sociologiei modei timp de aproximativ șaizeci de ani. Receptarea acestui articol avea loc în contextul în care, doar cu patru ani înainte, în 1900, Georg Simmel publica volumul Philosophie des Geldes, iar în 1889 își finaliza teza de doctorat asupra filozofiei lui Immanuel Kant. Nu întâmplător, la o primă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
varia în funcție de clasa socială a indivizilor: spectacolele simfonice, de balet și de operă erau audiate în special de americanii cu statut social înalt, absolvenți cu studii superioare. După 1984, studiul sociologului francez a alimentat o serie de cercetări ample privind receptarea bunurilor culturale, care se angajau fie să infirme (R.A. Peterson și R.M. Kern, 1996; P. DiMaggio 1987), fie să confirme (J. Galille, 2002; A. Warde et al, 1999; D.B. Holt, 1997) stratificarea socială a gusturilor. În acest sens, examinând originile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]