5,533 matches
-
tălmăcească 2 cărți” (logica împreună cu astronomia sau fizica cu psihologia, ori retorica cu metafizica), iar după-amiaza, elevii cărora li s-a predat logica să fie deprinși cu scheme silogistice și ,,încercări dialectice și sofistice”, iar elevii care au studiat dimineața retorica, după-amiază ,,să le dea paradigme retorice”, iar cei ,,ce se îndeletnicesc cu lucrările filosofice” să fie puși să rezolve exerciții, să facă repetiții și dictări, să converseze și să dezlege antiteze. Cel de-al doilea dascăl, avea ca orar zilnic
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
î.Hr. a fost acuzat și obligat să părăsească orașul. A murit, potrivit tradiției, într-un naufragiu în drum spre Sicilia. Este considerat cel mai bătrân dintre sofiști (erau dascăli profesioniști, deci plătiți, care răspândeau cunoștințe filosofice) cunoscut ca profesor de retorică și dezbatere, activități spirituale deosebit de prețuite în viața socială a Greciei antice. Scrieri. Este autorul a numeroase lucrări de retorică, etică, drept, filosofie și gramatică. Se mai păstrează astăzi și pot fi consultate doar 20 de rânduri. Diogenes Laertios, consacrat
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Este considerat cel mai bătrân dintre sofiști (erau dascăli profesioniști, deci plătiți, care răspândeau cunoștințe filosofice) cunoscut ca profesor de retorică și dezbatere, activități spirituale deosebit de prețuite în viața socială a Greciei antice. Scrieri. Este autorul a numeroase lucrări de retorică, etică, drept, filosofie și gramatică. Se mai păstrează astăzi și pot fi consultate doar 20 de rânduri. Diogenes Laertios, consacrat cronicar al filosofiei grecești, afirmă că Protagoras a scris: * Arta controversei. Despre luptă * Despre științe. Despre stat * Despre starea primordială
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
lucrarea Dialogul Protagoras scrisă de Platon în care sofistul grec este principalul personaj. Gândirea sa este relevată de asemenea în opera lui Aristotel, a lui Sextus Empiricus și a lui Diogene Laertios. * Educația se realizează în principal prin stăpânirea artei retoricii. Aceasta permite oamenilor să se pronunțe credibil și argumentat. Educația trebuie să fie o investiție pe care o suportă cel ce o dorește. * Nimeni nu-și este suficient sieși; supraviețuirea oamenilor depinde de cooperarea lor reciprocă. De aici decurge importanța
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
adâncul morții mele/ și cu dreapta ta ai golit prăpastia stricăciunii/ din străfundurile inimii mele." Înainte de a se creștina, a fost adeptul mai multor culte și orientări filozofice, în special al maniheismului. În anii 373383 Sf. Augustin este profesor de retorică, întâi la Tagaste și apoi la Cartagina. Pleacă la Roma pentru a întemeia o școală de retorică, dar, neavând succesul la care se aștepta, în 384 călătorește la Milano unde îl cunoaște pe episcopul creștin Ambrozie care l-a condus
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
se creștina, a fost adeptul mai multor culte și orientări filozofice, în special al maniheismului. În anii 373383 Sf. Augustin este profesor de retorică, întâi la Tagaste și apoi la Cartagina. Pleacă la Roma pentru a întemeia o școală de retorică, dar, neavând succesul la care se aștepta, în 384 călătorește la Milano unde îl cunoaște pe episcopul creștin Ambrozie care l-a condus pe calea credinței și l-a încurajat să facă botezul; asistă la predicile acestuia și viața sa
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
de studii elementare și-a întrerupt șederea aici (mânăstirea a fost ocupată de trupe în cursul unui conflict dintre papă și împăratul romano-german) și a fost trimis la Universitatea din Napoli; acolo a studiat cele șapte arte liberale: gramatica, logica, retorica, aritmetica, geometria, muzica și astronomia. Își începe educația în filosofie odată cu studiul "artelor" logicii și astronomiei: citește tratatele logice ale lui Aristotel și comentariile învățaților ulteriori și este familiarizat cu lucrările științifice și cosmologice ale lui Aristotel de către un profesor
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
acces la o mare bibliotecă situată în castelul Vatolla. Aici i-a întâlnit pe Platon, Augustin, Ficino, Pico della Mirandola, Tacitus, care i-au devenit adevărații maeștri. A făcut studii de drept la Universitatea din Napoli, unde a predat apoi retorica între anii 1699-1741. În 1734 a fost numit istoric regal la curtea regelui din Napoli. A murit sărac, lipsit de prieteni, înconjurat doar de câțiva membri ai familiei. Scrierile. Cele mai cunoscute lucrări sunt: * De Nostri Temporis Studiorum Ratione în
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
că "natural a încetat a crede în Dumnezeu". A respins atât catolicismul, cât și regalismul părinților, ceea ce a alterat în mod serios relațiile cu familia sa pe tot parcursul vieții. Și-a început educația la liceul local, unde a studiat retorica, filozofia, matematica, științe umane și gramatica excelând la toate. La vârsta de șaisprezece ani a intrat la prestigioasa Ecole Polytechnique. În 1816 a fost implicat într-un protest la adresa comportamentului unora dintre profesori și a fost exmatriculat. S-a cufundat
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ce sînt informațiile și cum se transmit ele și care sînt stimulii care modifică interlocutorul și cum sînt structurați pentru a produce efectul scontat. Acest aspect al relațiilor cu interlocutorul s-a bucurat de o atenție deosebită, atît în vechile retorici, cît și în noile cercetări de pragmatică, însă din perspective diferite, căci retorica studiază modul cum trebuie organizată comunicarea pentru a produce un anumit efect, în vreme ce pragmatica procedează a posteriori, deoarece constată tipurile de efecte și stabilește trăsăturile factorului cauzativ
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
modifică interlocutorul și cum sînt structurați pentru a produce efectul scontat. Acest aspect al relațiilor cu interlocutorul s-a bucurat de o atenție deosebită, atît în vechile retorici, cît și în noile cercetări de pragmatică, însă din perspective diferite, căci retorica studiază modul cum trebuie organizată comunicarea pentru a produce un anumit efect, în vreme ce pragmatica procedează a posteriori, deoarece constată tipurile de efecte și stabilește trăsăturile factorului cauzativ. În relație cu cultura însă, comunicarea trebuie privită în mod deosebit sub raport
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
literară (epopei, opere dramatice, creație lirică etc.) a exersat plenar posibilitățile artistice ale limbii, iar textele filozofice și științifice i-au perfecționat aptitudinile de a reda concepte, pe de altă parte, realizarea lucrărilor pentru descrierea și normarea limbii (gramatici și retorici) în care limba a fost analizată, selectată și organizată pentru a fi folosită în diferite stiluri. Acestea sînt premisele care au făcut din cultura și din limba Greciei antice o sursă importantă pentru îmbogățirea limbilor și culturilor celorlalte etnii europene
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
secolul I î.Hr. și secolul I d.Hr., care constituie perioada ei clasică și cînd s-a creat marea proză și marea poezie latină originală. Acum, latina literară a întrerupt contactul cu latina populară, cultivarea ei făcîndu-se prin gramatici și prin retorici, iar dezvoltarea ei prin creația de excepție a unor mari talente precum M. T. Cicero, C. I. Caesar, C. S. Crispus, M. T. Varro, în proză, și P. Virgilius Maro, Q. Horatius Flacus, P. Ovidius Naso, în poezie. În această
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cultură. Sub acest aspect, studiul limbilor romanice reprezintă etapa premergătoare a științei moderne a limbii, etapă în care reflecția lingvistică vizează înscrierea limbilor neolatine pe drumul lor spre afirmarea ca limbi ale culturii de erudiție. Autorii de gramatici și de retorici, dintre care unele au avut o mare circulație în teritoriile romanice apusene, au făcut cercetare lingvistică în spiritul tradiției formate de vechile limbi de cultură antice, greaca și latina. Importanța extraordinară a spațiului în care se vorbesc limbile romanice apusene
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sau ne inspiră sentimentele frumoase: aceea pe care, când o citim, ne simțim mai luminați sau mai buni.” Garabet Aslan 621. „Aruncă, cititor bucolic, Naiv și sobru cetățean, Volumul meu saturnian Și orgiac și melancolic! De nu ai studiat metodic Retorica de la Satan, Să-l zvârli! Altfel citești în van Și-ai să mă crezi nebun spasmodic. Dar dacă a scruta vei ști În hău, și fără amăgire, Ia-l, ca să-nveți a mă iubi, Duh curios și-n pătimire, În
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
lui, o infirmieră îi explică: "Bolnavii sunt legați de paturi când sunt confuzi și-și pot face singuri rău. S-a mai întâmplat. Acum, când vă e mai bine, nu mai e necesar." Altfel spus, doctorul, departe de a ceda retoricii ei, forjată în focul corespondenței pentru "Le Monde", a făcut pur și simplu ceea ce ar fi făcut oricum. Iată, până și cei mai buni dintre medici, chiar dacă nu mint, nu spun tot ce gândesc! Odată rezolvată problema prometeică, începe o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
s-ar cere, ar da un text sobru, fără exagerări și paralele cu Plutharh, comparații între personajele cele mai ilustre ale istoriei universale și un analfabet gângav și coleric. Reținerea sa, crede el, ar face o mai bună impresie decât retorica puhavă a oportuniștilor de toate soiurile. Se înșeală, cu cât e tușa mai groasă, cu atât e sus mai apreciată.) Și, în funcție de interlocutori, interpretările ar putea varia. Pe unii i-ar face să vadă că sobrietatea înseamnă serviciu minim (nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
autentice, devenise mai degrabă cel mai înaintat avanpost al creștinismului occidental din răsăritul Europei. Programul de studiu era întocmit după model apusean, latin. El era structurat pe cinci ani de studiu, acoperind cinci clase diferite: INFIMA, GRAMMATICA, SYNTAXIMA, POETICA și RETORICA. În primii trei ani, se învățau latina, greaca, slavona, polona (acestea erau de altfel și limbile de predare în Colegiu), la care se adăugau noțiuni de matematică, de catehism și de cântare bisericească. În anul patru se studiau teoria literară
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
slavona, polona (acestea erau de altfel și limbile de predare în Colegiu), la care se adăugau noțiuni de matematică, de catehism și de cântare bisericească. În anul patru se studiau teoria literară, genurile literare și mitologia, iar în anul cinci, retorica. La intrarea în Academie, elevul Petru încearcă să fie cât mai conștiincios cu putință. Studiază fără odihnă, sperând să-și mulțumească profesorii și mama. Cu timpul, însă, învățătura predată aici, bazată pe logică și pe filosofie, și având în centru
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de starețul Paisie, scrie și o biografie a acestuia. Cuvintele sale de despărțire rostite la înmormântarea și la slujbele de pomenire ale Starețului Paisie s-au păstrat până astăzi și-l prezintă pe autorul lor ca pe un maestru în retorică și ca pe un filolog rafinat. Rămâne la Neamț până la moartea sa, survenită în 25 ianuarie 1817. Tot la Athos, i se alăturaseră lui Paisie, românii Macarie și Gheorghe, amândoi originari din Transilvania. Primul dintre ei, Macarie, elinist de elită
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
care elocința concura cu literatura și artele, cu logica, filozofia, etica și estetica. Esența strategiei discursurilor rostite avea în vedere atitudinea sublimă față de adevăr și frumos, față de patrie și conștiința civică. Protagoras din Abdera considera elocința "arta ce înnobilează sufletele". Retorica, gnoseologia, logica erau la mare preț, elemente ce aveau să fie folosite la maximum de Demostene în neîntrecutele sale discursuri. Democrit susținea că de cele mai multe ori cuvântul era mai scump ca aurul, iar Aristotel a expus criteriile logice ale elocinței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
că pentru cel care aplică principiile analizei pe text e obligatorie cunoașterea istoriei cărții și a evoluției ei pentru a comenta apoi caracteristicile volumului prezentat punctual și a sesiza știința transmiterii deliciilor culturale, dacă sunt, fără ostentație și chiar fără retorică. Criticul literar, de data aceasta, explorează o lume imaginară, una care, sugerând realul, retrăiește o lume-poveste, plină de fantezie. El descoperă codul propus de un scriitor sau altul și îl împărtășește cititorului sau ascultătorului, la rându-i devenit un inițiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Anton Adămuț, Nicu Gavriluță, Codrin Cuțitaru, Simona Modreanu, Daniel Corbu, Liviu Apetroaie sau mai tinerii universitari Bogdan Crețu, Emanuela Ilie, Lidia Iacob, Lăcrămioara Petrescu, Antonio Patraș, Doris Mironescu... Să ne amintim că în învățământul medieval sau în cel mai recent retorica figura printre cele șapte arte liberale gramatica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia, muzica, ea reprezenta o componentă esențială a idealului educațional. De ce societatea de azi n-o mai fi având nevoie de așa ceva? Drept urmare, ne cam obișnuim cu vorbirea sterilă, incoerentă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
multe etape. După criticul Eugen Simion, a pornit prin a crea "o poezie în stil delicat-tradiționalist", a trecut, apoi, la o "poezie neosimbolistă, suavă și ceremonioasă", a revenit, de mai multe ori, la tema privilegiată erosul, purtând cu "orgoliu insignele retoricii tradiționaliste". N-a ocolit nici "stilul trubaduresc" cu trimiteri la truverii francezi ai secolului al XII-lea, pentru ca, în cele din urmă, să se identifice cu "spiritul elegiac al Moldovei". Dar evoluția poetului nu s-a oprit aici, a "atacat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ți-e și cu scrisul! Citești texte expuse într-un noian de stiluri și nuanțe. Unii scriu lapidar, alert, cu ritm tăios, alții scriu patetic, iconoclast, fără clătinări instantanee. Unii își aștern frazele cu articulații imprevizibile, cu o emfază a retoricii apăsătoare, alții în jargon și cu sincope care rup cursivul și tulbură înțelegerea, unii o fac expresiv, pitoresc, viu, sugestiv, dar și atâția alții care scriu fără noimă și justificare, scriu pur și simplu. Și în câte alte maniere nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]