6,798 matches
-
mulțămește lui Dumnezeu că vede încă o dată lumina zilei. Apoi, în momentul îndrumărei 191 noastre spre târg, mi-am rădicat pălăria în sus, m-am înmtors cu fața spre cetate și am salutat-o cu cuvintele solemne adresate de Volney ruinilor Palmyrei: Vă salut, ruini singuratice, morminte sfinte, ziduri tăcute! Și, la revedere! adaose unul dintre prietinii noștri. De atunci nu m-am mai suit la cetate. Însă de câte ori în călătoriile mele prin munți am trecut pe la poalele ei, ochii mei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vede încă o dată lumina zilei. Apoi, în momentul îndrumărei 191 noastre spre târg, mi-am rădicat pălăria în sus, m-am înmtors cu fața spre cetate și am salutat-o cu cuvintele solemne adresate de Volney ruinilor Palmyrei: Vă salut, ruini singuratice, morminte sfinte, ziduri tăcute! Și, la revedere! adaose unul dintre prietinii noștri. De atunci nu m-am mai suit la cetate. Însă de câte ori în călătoriile mele prin munți am trecut pe la poalele ei, ochii mei nu se puteau sătura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
atunci parc-o rază de speranță se strecura în inima mea. Mai știi! Multe lucruri de necrezut s-au întâmplat în lumea asta, de ce nu s.ar întâmpla să găsesc blestemata de școală prefăcută în cenușă și eu, la vederea ruinilor ei, să strig plin de extaz: Moi seul en être cause et mourir de plaisir!211 Vai, însă am găsit-o solidă pe temeliile ei, ba încă reparată, dichisită, ironică, amenințătoare, ca să mă rușineze și mai mult parcă de copilăreasca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cărora au aparținut fermecătorii ochi ce mi-au învioșat tinerețele. Acest lucru nu l-aș putea destăinui nici chiar duhovnicului pentru descărcarea pacatelor mele, dar încă publicului cârtitor, mai ales că dânsele trebuie să fie acuma niște frumoase și cucernice ruine. Dacă însă din fuga condeiului am numit pe nepoata doctorului Diaconovici, am scuză binecuvântată că dragostea mea copilărească pentru dânsa nu a fost de natură să-i întunece aureola. Presupunând că dânsa mai este încă în viață, ceea ce e cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe o sfoară chiar niște cârnați puși la uscat, pentru un eventual călător rătăcit care poposește în acest loc. Din păcate cabana a ars până la temelie după câțiva ani și chiar am ajuns în acel loc când încă mai fumegau ruinele cabanei. De altfel la coborâre m-am întâlnit cu doi pădurari care auziseră că a luat foc cabana și urcau să constate distrugerile, întrebându-ne și pe noi dacă am fost pe acolo. Le-am confirmat vestea cea proastă și
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
căutând Piatra Filosofală și aspirând către Marea Operă? Minunile Curții-de-Argeș Se văd trei, însă există dispute între arheologi cum că ar fi mai multe monumente construite pe temeliile celor preexistente. Sunt celebrări în piatră ale dorului de Dumnezeu al românilor: ruina Bisericii Sân Nicoară, Biserica Domnească Sf. Nicolae și Biserica episcopală, numită și Mănăstirea Curtea de Argeș. Acestea sunt monumentele de care se leagă începuturile statului feudal al Țării Românești, pe care călători celebri ca sirianul Paul de Alep sau Robert Ainslie ori
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
naos și pronaos, „terminat la răsărit cu absida semicirculară flancată de două absidiole” corespundea celui mai simplu și mai vechi model arhitectural religios. Cea de-a doua biserică, ce se găsește în interiorul curții domnești, s-a înălțat, se pare, pe ruinele unui mai vechi lăcaș de cult din secolul XIII , fapt relevat de arheologi, care au confirmat că molozul provenit de la biserica din incinta curții, ruinată în 1330, a fost risipit în jurul noii biserici Sf. Nicolae Domnesc și în fața turnului intrării
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
plante din Persia. Urma apoi Turnul lui Marduk, înalt de 91 m (acesta era probabil Turnul Babel). Istoricul grec Herodot, mare călător și narator fidel, a vizitat Babilonul pe la mijlocul secolului al V-lea i.Hr. Acesta a văzut numai niște uriașe ruine, turnul din Babilon fiind distrus de Xerxes, odata cu cucerirea locului. În viziunea Bisericii creștine, în înțelesul literal al cuvântului, Biserica este „adunarea”, în greceste ekklesia, însemnând „a aduna”. Părinții Bisericii fac o comparație între turnul Babel și adunarea de la
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pe strada unde copilărisem. Într-o răspântie. Jucam iarăși fotbal pe stradă. Apoi mergeam s-o futem pe Monica, în grădină la Gagiu. Adică cum s-o futem, la lipsa noastră de utilaj de atunci? Ziceam doar. O duceam între ruinele unei case vechi, o trânteam pe niște grămezi de moloz și de-aici încolo nu mai știam ce ar trebui să-i facem și o trăgeam de păr, de nas. Dar așa trebuia să zicem, că o futem. Așa ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ca să cucerească frumoasa cetate de la Dunăre. Soliman Magnificul, Mahmet al II-lea Fatih, Ioan Vodă cel Cumplit sau Mihai Viteazul, precum și nesfârșite detașamente de soldați trimiși de țarii ruși au asediat zile și nopți celebra fortăreață de la Dunăre, construită pe ruinele unei cetăți dacice. Cei care au construit aceste tunele au fost turcii. Au cucerit cetatea Brăilei în 1528 sub conducerea lui Soliman Magnificul și vreme de trei secole au deținut controlul acesteia, transformând-o în „raia turcească.” În felul acesta
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
este îngropată mama domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. Acest lăcaș, fiind distrus în urma unui cataclism, a fost reconstruit de către Ștefan cel Mare, domnul Moldovei. Nerezistând alunecărilor de teren, biserica rămâne numai în amintirea oamenilor, dovadă a existenței sale fiind ruinele vizibile și astăzi. Nu departe de aceasta, Petru Rareș voievod a construit o altă biserică, tot cu hramul Sfântul Nicolae, fiind cea mai măreață la timpul său. Mănăstirea a fost necropolă voievodală și prima biserică pictată pe exterior, fiind un
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
pe care o oferă Mântuitorului prin Sfântul Nicolae, patronul Bisericii. Alături sunt înfățișați Iliaș (moștenitorul tronului, al cărui chip este înnegrit datorită trecerii la islamismă, Ștefan, doamna Elena și copiii mai mici: Constantin și Ruxandra. În curtea mănăstirii se văd ruinele casei și ale beciului domnesc, dăinuind peste ani încă din timpul domnitorului Petru Rareș. La plecare, măicuța a ținut să ne arate stema Țării Moldovei din timpul lui Petru Rareș și ne-a explicat că aceasta este reprezentată prin capul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
avântată În treburi, amatoare de tot ce-i nou sau depășind condiția lui de-acasă; bun de povești, de palavre și de fanfaronade omerice, ba chiar și de „teorii“, proprii sau prost asimilate, și neglijându-și pentru astea treburile până la ruină; autoritar cu noi, copiii, până la nedreptate, pentru care mi l-am și Înstrăinat devreme; lăsându-ne Însă, mie și băiatului meu, ca o moștenire de familie, ceva din zbuciumul lui activ și neîncetat, ceva din nepăsarea lui boemă pentru situații
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
redând-o, cum se spune, societății, reabilitată, dar nu neîntinată. Foarte lăudabilă și nobilă faptă, desigur, dar care a dus mai târziu la un sfârșit brusc, și pentru unii suspect, al doctoru lui, pe la patruzeci de ani abia, apoi la ruina labora torului și la scufundarea În viții și În ticăloșii de tot felul a veselei moș tenitoare, Întoarsă acum la vechea ei matcă prin răsfățul bunei stări, al „nesuferitei bunăstări“, cum avea să spună Lenin. Cine dintre noi, colaboratorii și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Îndrăznească cineva până sus cu făclia aprinsă. Gânditori sau literați, ei erau legați, peste gusturile și creațiile personale, de convingerea că inteligența trebuie, cu conștiință și entuziasm, cheltuită ca un bun social. Datoria dintâi era o curățire a drumurilor de ruine. Într-o vreme de gra nițe Închise de dușmănii sau lip suri, străinătatea se cuvenea să fie din nou urmărită și Împărtășită, cu toate proaspetele ei preocupări. Țara era ea Însăși o stufărie de probleme. și atunci, În vechiul vad
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În intimitatea unor legături de cele mai multe ori anonime, cu amanți ocazionali și foarte rar de oarecare durată, cât și promiscuitățile În care se complac, ar putea demonstra, mai degrabă, acea tentație a lor străveche, „originară“, cum pre tinde Biblia, spre ruina și pierderea de sine; gustul lor, iscat din curiozitatea pomenită, de a se apleca și [a] privi, pe după marginea prăpastiei fizice și morale care ne Înconjoară, Înspre abisul și neantul ființei noastre și mai ales al lor. O Întreagă literatură
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai lesne să-l înfrunt. Dar zilele-au trecut fugare Și-n urma lor ramas-au doar, Dureri și deznădejdi amare... S-au frânt palate de cleștar, În mii fărâme de lumină Și idolii cu chipul mut, De pe altarele-n ruină Și-au îmbrăcat veșmânt de lut...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Octavian Loghin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93290]
-
acru și stătut de transpirație și de picioare nespălate care Îi umplea Încăperea, amestecat cu praful făcut de două fotolii, singurele obiecte de lux din casa ei. Pe lîngă astm, femeia avea și probleme cu inima.“ După ce zugrăvește complet imaginea ruinei totale, Îngreunată pe deasupra și de animozitatea familiei femeii bolnave, Che - care se simte neputincios ca medic și care se apropie de trezirea conștiinței care Îi va aduce cealaltă vocație, definitivă - a notat aceste cuvinte memorabile: „Atunci, În ultimele clipe ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
un sistem defensiv al imperiului, impozantul Sacsahuamán, care veghează de sus asupra orașului și protejează palatele și templele Împotriva furiei inamicilor imperiului. Imaginea actuală a orașului Cuzco este reflectată, din păcate, de fortărețele distruse din prostia conchistadorilor spanioli ignoranți, de ruinele templelor profanate, de locurile prădate și de fețele unei rase abrutizate. Acest Cuzco te face să devii războinic și să aperi, cu ghioaga În mînă, libertatea și viața incașilor. Și mai sus, deasupra orașului, se vede un alt Cuczo, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
al unui popor aflat În suferință cu simbolul Îndurerat al unui popor vesel. Temple lui Inti au fost rase pînă la fundație sau pereții lor au fost folosiți pentru a servi ridicării bisericilor noii religii: catedrala a fost construită peste ruinele unui măreț palat și deasupra zidurilor Templului Soarelui a fost Înălțată biserica Santo Domingo, reprezentînd În același timp o lecție și o pedeapsă dată de cuceritorul Îngîmfat. Și totuși, din cînd În cînd, inima Americii, tremurînd de indignare, trimite un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
tuturor din regiune, este Machu Picchu, care În limba indigenă Înseamnă Muntele Vechi. Numele este rupt complet de așezarea care i-a adăpostit În interiorul ei pe ultimii membri ai unui popor liber. Conform lui Bingham, arheologul (nord-american) care a descoperit ruinele, locul reprezenta mai mult decît un refugiu Împotriva invadatorilor, era așezarea originară a rasei dominante quechua și o locație sacră pentru ei. Mai tîrziu, În perioada cuceririi spaniole, a devenit și ascunzătoarea armatei Învinse. La o primă vedere, se observă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
apreciezi cu adevărat proporțiile impunătoare ale orașului-fortăreață numai privind de pe Huayna Picchu (Muntele TÎnăr), cu 200 de metri mai sus. Acest loc trebuie să fi fost folosit mai degrabă ca un post de observație decît ca habitat sau fortificație, deoarece ruinele sînt de o importanță minoră. Machu Picchu este inexpugnabil pe două din părțile sale, apărat de un hău ce te aruncă 300 de metri În jos pînă la rîu și de un defileu Îngust ce face legătura cu „muntele tînăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
de comori imense și evocatoare, păstrate Între pereții ei. PÎnă și zidurile au amorțit, plictisite de moarte de lipsa de viață dinăuntrul lor. Peisajul spectaculos ce Înconjoară fortăreața oferă un decor special, Îndemnîndu-i pe visători să rătăcească, de dragul lui, printre ruine; turiștii nord-americani, constrînși de felul lor practic de a privi lumea, sînt tentați să-i așeze pe membrii triburilor dezintegrate pe care e posibil să-i fi Întîlnit prin călătoriile lor, Între zidurile acestea ce odată au fost vii, nefiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
se varsă În Vilcanota. În călătoria cu trenul, am Întîlnit o pereche de escroci chilieni care vindeau ierburi și ghiceau viitorul. Au fost foarte prietenoși, și-au Împărțit mîncarea cu noi după ce i-am invitat să bea mate. În apropierea ruinelor am dat peste un grup de fotbaliști și am fost invitați să jucăm și noi. Mi s-a oferit ocazia să mă dau În spectacol apărînd cîteva mingi, asta Înainte de a recunoaște cu modestie că, Împreună cu Alberto, care Își demonstrase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
care trăiesc acești indieni, din frînturile pe care le prind În timp ce depășesc În viteză trenul nostru care s-a oprit pentru a-i lăsa să treacă. Pentru că Întîmplarea a făcut ca arheologul american, Bingham, să fie cel care să descopere ruinele și apoi să-și prezinte descoperirea În articole ușor accesibile publicului larg, ceea ce Înseamnă că Machu Picchu este acum foarte cunoscută În nord și că majoritatea nord-americanilor care vizitează Peru vin aici. (De obicei, zboară pînă În Lima, fac turul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]