23,741 matches
-
totul pare o enigmă pe care nici o ingeniozitate nu o poate dezlegă", deși multe dintre foarte admirabilele "personaje pot fi pronunțate demne de Michelangelo"36. Cu toate acestea, în 1828, Richard Thomson a remarcat: Cîntecele inocentei și ale experienței erau "sălbatice, neregulate și extrem de mistice"37. Tot el, într-un raport pentru J.T. Smith (o rărițate la acea vreme), afirmă că poemul America are expresii "mistice într-un grad foarte înalt" și a menționat "limbajul mistic" al poemului Europe în care
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
existînd o zonă de discontinuitate ce trebuie învinsă: în acest mod este învins timpul, sau cel puțin se creează breșe în timp prin care iradiază lumină lumii eterne, lumina lumii arhetipurilor (morfo)dinamice, a arheomorfismelor. Pe de altă parte, regiunile sălbatice, tot ce este dezorganizat, sînt asimilate Haosului (ca modalitate nediferențiata), ce exista înainte de Creație 102. Arhetipul centrului (la Blake acesta este Luvah-Duhul-iubirea, sau "Prințul Iubirii"103) este potrivit lui Eliade reprezentat de Muntele sacru, de templu, de oraș, ca Axis Mundi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
zilei 18. Enion era pe stînci în gînduri negre adîncita; gemînd asprele stînci înmuguresc. 195 Acestfel de putere i-a fost dată rătăcitoarei Singuratice: Stejarul descojit, Fagul cel cu lungi ramuri, dulcele Castan, Pinul, Blîndul Par, încruntatul Nuc, înțepătorul Măr Sălbatic, precum și Mărul dulce, Coaja cea aspră și-o deschid; ciripind se ivesc mici pliscuri și arípi, Privighetoarea și Sticletele, Prihorul, Ciocîrlia, Cineparul și cu Sturzul. 200 De pe-ascuțitul stei Capră 19 sărit-a, iar Oile se deșteptară din pămînt
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Spere în tăcere și în odihnă Feminină. Dar Los și Enitharmon se desfătau în spațiile Lunare-ale lui Eno, 225 Nouă Timpuri trăit-au ei prin codri, hrănindu-se cu fructe dulci, Și nouă luminoase Spații străbătut-au, teșind hătișuri de-ncîntare, Sălbaticele Capre pentru lapte prinzîndu-le-n capcane, si se hrănesc cu carnea Mieilor: Un barbat și-o femeie, goi și rumeni că splendoarea verii. Pieptul lui, pe rînd Iubire și-Ură, una alteia urmînd: al ei, Dispreț și Gelozie 230 În pasiuni
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
noastre este în Omenescul Creier Acolo unde Urizen și toate-Oștirile-i și-agață nemuritoarele făclii, Tu nu vei părăsi nicicînd această rece-ntindere unde jilávul Tharmas se jelește." Acestfel vorbi Los. Revoltă și Dispreț pe Enitharmon o cuprinseră. Apoi Enitharmón, împurpurîndu-se sălbatic, întinse mîinile-i nemuritoare: 300 "Coboară, O Urizen, coboară cu roib și car de luptă! Nu mă amenință, O vizionarule; a ta pedeapsă. Firea Omenească nu va mai rămîne, și nici fapte Omenești Nu vor mai face Spiritele răzvrătite ale Cerului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-te și trăiește, Acestfel spongioasa măduva ieșind din oasele-ți sfărmate Se va osifica 122 și vei găsi odihnă cînd truda-ți fi-va împlinită. 70 Mergi înainte, pe Enitharmon poart-o înapoi la Veșnicul Profet, Durează-i un sălaș în mijlocul sălbaticelor mele valuri; Să faci întîi un loc de-odihnă pentru Los și Enitharmon, apoi Odihnă vei găsi. Dacă refuzi, zvîrlit departe pe toate Valurile mele, ți se vor risipi în putrezire și duhoare mădularele, și 75 Pradă vei cădea tuturor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fiarele de gheață micșorîndu-se, răvășit, rupt de vecie, Los fiarele și le bătu, cuptoarele-și încinse, Si a vărsat de fier sudoare, sudoare de arama. 215 Fără odihnă nemuritoru-ncătușat, plin de durere ridicîndu-se, Îngrozitoare cazne îndurắ, pîna ce-o bolta, sălbatică, pletoasa, i-a-nchis Fîntînă gîndurilor într-o sfera. Într-un oribil somn cu vise, ca lanțul cu verigi, O vastă șira a spinării se zvîrcoli în chin pe vînt, 220 Dînd coaste-ndurerate, precum o Peșteră care se pleacă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
tigrul și lupul urlă-acolo, Și-acolo Vulturul și-ascunde puiu-n stînci și în prăpastii. 130 Sînu-i e-ntins că înstelatul cer, stelele toate Cîntă-n jur; acolo holda unduiește și via-i bucuroasă; izvoarele În rîuri de-ncîntare curg; acolo florile sălbatice Beau, rîd și cîntă, cosașul, Musca și Furnică; Acolo Molia de aur zidește-o casă și patul de matase și-l întinde. 135 Pîntecele-i, cu focuri de mătase-ntrețesute, sînt că un fioros cuptor înalt: Aidoma cu Taurul puternic vară cînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ce ard; tigrii săi hoinăresc în fumurile revărsînde 10 Prin codri-ai suferinței; și a dreptății cumpănă de diamant Arzînd într-ale indurării cándele ce-s mînioase, se varsă-n rîuri. Sfîntul ulei190 se mînie prin toate hrubele de stîncă; sălbatice văpăi Pe rîuri și pe stînci dansează; vuind și beți de furie Plugul vremurilor și grapa cea de aur191 cu greu drum își croiesc prin cîmpuri 15 De sînge închegat; sămînță cea nemuritoare pentru măcel este hrănita. Taurii lui Lúvah
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
focurile înspumate-ale lui Orc. Și Urizen plutit-a peste Orc și îi văzu mînia cruntă; Șezînd pe-un Pisc de fier, în urma astfel răsunătoarele-i cuvinte se-auziră: "Chip de groază, de unde ești? de unde-i locul ăsta jalnic? 45 De unde sălbaticele focuri, daca nu din tine? Nu văd vreo altă vietate În Hău-acesta tot. Și nici o altă vietate Nu cutează năprasnica-ți mînie s-o îndure. Aicea zăvorit îți risipești plin de durere Substanță vieții-n aste focuri ce se revarsă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
contopi-vom iar în fericire; Căci, pîn' ce aste grozavii sădite-n jurul Porților vieții de Veci Nu-s alungate și nimicnicite, nicicînd nu vom putea de Porți din nou să trecem. Știi că în Fiecare Om Năluca e smintita, sălbatică 305 Și sluta, că astfel sînt o prădătoare pofta care devorează, necontenit Rîvnind și devorînd; dar Ochii mei mereu privesc asupră-ți, O-ncîntătoare Amăgire, si eu nimic nu pot rîvni decît pe tine: pînă Ce-n brațe te voi ține
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
meu este șapte cuptoare, necontenit foalele mugesc Peste cumplit de-nflăcărata-mi inima, metalul cel topit curge-n Canale prin mădularele-mi de foc. O iubire! O indurare! O durere! 305 O chinuri, amare chinuri a' iubirii părăsite! Efraim era sălbatic loc al bucuriei unde îmi alergau toate jivinele. Rîul Kanah trecea rătăcitor pe lînga dulcele meu Mănase. Mergi, Noa259, adu brîul de strașnica arama, încinge-l pîn' la roșu, Strînge-l în jurul pîntecelor cruzimii-acesteia ce se întinde. 310 Nu țipă așa
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ferestre ale dimineții, Gîtul sau flăcări scoate cu mînie și cu măreție, el biciuiește Hăul, Lovind pustiele și stîncile; pustiele puterea să o simt, 440 Se scútură din somnuri, fac semn cu groază Chemînd Leul, Tigrul, calul și cerbul cel sălbatic, Elefantul, lupul, Ursul, Lamia 294, Satirul 295. Lumină dau în jur Pleoapele sale; încolăcita-i coadă-aspiră Printre stele; Pămîntul și cu Hăurile toate furia să o simt 445 Cînd, așa cum neaua munții îi acoperă, adesea împietrire Acoperă adîncurile, la vasta
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Cînd, așa cum neaua munții îi acoperă, adesea împietrire Acoperă adîncurile, la vasta-i furie mișcîndu-se în stîncă să, Leul și Ursul împietresc; în muntele cel tare tremurînd Ei văd lumină și minunea; răcnind în existență-ngrozitoare, Legați (sînt) cerbul cel sălbatic și cu calul: iată Regele Mîndriei! 450 Adese Ochiul sau țîșnește din Abis intru tărîmurile Veșnicei sale zile, și amintirea se sforțează să-l facă mai îndurător. Apoi plîngînd coboară mînios, silind în furia-i pe toate cîte sînt De
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Căzut-au jos, și-ntunecate chipuri ale bucuriei amestecate cu durere și cu disperare 30 Trupurile lor în ale Universului ruine-s îngropate Se-amestecară-n vălmășag. Cine-i chema-va oare din Mormînt? Rahab și Tirța tare se jelesc în vîlvătăile sălbatice; se-abandonează Mistuirii. Cărțile lui Urizen cu zgomot groaznic se desfac; încolăcitul Șarpe Al lui Orc începu să (se) Mistuie în aprig foc vîlvîitor; aprigele-i flăcări 35 Pe toate părțile ieșit-au, si in volume ce prind viața adunînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Alătură: tremurînd, zbătîndu-se, înfioratul lut răsúflă: Fiece fir de praf se cuibărește învîrtindu-se mereu în jurul centrului Pămîntului 315 În chinurile unei Nașteri Veșnice: în suferință și-adorație și teama, 235 Toate spiritele moarte, eliberate din temnițe-reptile, sosesc în cîrduri: Furii sălbatice din creierul de tigru și din ochii leului, Și din măgar și bour posomorite groaze vin, din acvila Și corb: multe că frunzele de toamnă, toate soiurile La trîmbița se-adună, si mormăie peste marginile mormîntului și strigă-n 240
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ale cerului, răsunînd clinchete de stele, împodobite Cu minunată artă, pe care îngerii o cercetează 317, lucrarea Demonilor Cînd Cerul și cu Iadul luptară pentru Slavă. Zgomotul lucrărilor rurale răsună prin ale cerurilor ceruri, 300 Caii nechează din bătălie, taurii sălbatici din pustia înăbușitoare, Tigrii din codri, iar leii din nisipoasele pustiuri 318. Ei cîntă; ei ale armoniei instrumente le apúcă; departe-aruncă Sulița, arcul, tunul și mortarul; netezesc forturile. În icuri bat mașinăriile de fier ale prăpădului; 305 Ei le dau
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din țîțîni/ De aur, ca să-i lase slobod drumul/ Ieșirii Împăratului Măririi,/ În Duhul lui și în Cuvîntul lui/ Pornind acum noi lumi să făurească./ Stăteau pe țărmul Cerului, văzînd/ Sub ei Abisul nehotărnicit,/ Întunecat și furtunos că marea,/ Pustiu, sălbatic, răscolit de vînturi/ Dezlănțuite pînă-n măruntaie,/ Noian de valuri îmbulzind, cît munții,/ Tăria Cerului să o asalte,/ Că miezu-i să-l amestece cu polii./ Și se rosti atoatefăcătorul/ Cuvînt: "Tăcere, valuri turburate!/ Tu, hau nemărginit, te potolește![...]" Și nu statu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Milton, Paradisul pierdut, Cartea a II-a (p. 70): "Satan nici nu statu să-i mai răspundă/ Ci, bucuros oceanul sau că-și află/ Limanul, cu ardoare rennoită,/ Cu forțe noi, țîșnește-n sus, precum/ O piramidă toată numai foc,/ Brăzdînd sălbatică nemărginire,/ Împresurat de aprigul război/ Și de ciocnirea dintre elemente [...] El [Satan] drumul și-l urma, prin mari strădanii,/ Prin truda grea -". Asemănarea dintre Satan al lui Milton și Urizen al lui Blake este evidentă. Formă de piramida conținînd formă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lui Dumnezeu,/ Pe muntele rușinii, închinîndu-și/ Pădure sacră-n valea lui Hinon,/ Gheena neagră și Tophet chemată/ De-aici, avînd drept pildă însuși Iadul./ Urmează-i Chemos, cea spurcata groază/ A fiilor lui Moab, din Aroar/ În Nebo și-n sălbaticul hotar/ Din miazăzi al țării Abarim;/ Din Hesebon pînă-n Horonaim,/ Moșia lui Seon și pînă peste/ Înfloritoare valea Sibma, plină/ de vii, domnind și în Elealé,/ Pînă în lacul Asphaltita. Peor/ Se mai chema, cînd pe izraeliți,/ În marșul Nilului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sugerate următoarele citiri: "llama" și "Larma". Povestea Lamiei apare la Philostrat și a fost relatata din nou de Robert Burton și de Keats (1820), acesta din urmă transformînd-o într-o femeie-șarpe. 295 (VIII, 442) Leul, Tigrul, calul și cerbul cel sălbatic, Elefantul, lupul, Ursul, Lamia, Satirul: În această serie de animale putem identifica seria celor patru Zoa: Leu-Los, Tigru-Luvah, Cal-Urizen, Cerb sălbatic-(?)-Orc, Elefant-Tharmas, Lup-Urizen, Urs-(?)-Tharmas, Lamia-(?)-Vala, Satir-(?)-Urizen. Identificarea Cerbului sălbatic drept un animal arhetipal al lui Orc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
442) Leul, Tigrul, calul și cerbul cel sălbatic, Elefantul, lupul, Ursul, Lamia, Satirul: În această serie de animale putem identifica seria celor patru Zoa: Leu-Los, Tigru-Luvah, Cal-Urizen, Cerb sălbatic-(?)-Orc, Elefant-Tharmas, Lup-Urizen, Urs-(?)-Tharmas, Lamia-(?)-Vala, Satir-(?)-Urizen. Identificarea Cerbului sălbatic drept un animal arhetipal al lui Orc (cel rebel/sălbatic) pare să se susțină și avînd în vedere că la versul 449 Blake spune: "Legați (sînt) cerbul cel sălbatic și cu calul", astfel amintind de faptul că Orc și Urizen
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-Orc, Elefant-Tharmas, Lup-Urizen, Urs-(?)-Tharmas, Lamia-(?)-Vala, Satir-(?)-Urizen. Identificarea Cerbului sălbatic drept un animal arhetipal al lui Orc (cel rebel/sălbatic) pare să se susțină și avînd în vedere că la versul 449 Blake spune: "Legați (sînt) cerbul cel sălbatic și cu calul", astfel amintind de faptul că Orc și Urizen (calul este animalul exemplar al lui Urizen) și ei au fost legați. Similar, identificarea Ursului drept animal arhetipal al lui Tharmas se susține, avînd în vedere asocierea leului cu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
tipuri diferite ale eului. Conștiința umană este, inițial, activitate a "organelor receptive ale sensibilității". În constituția personalității acestea sunt relativ stabile. Se schimbă însă "fondul intern spiritual". Așa încât, "între omul de cultură antică europeană și omul de cultură modernă, între sălbatici și civilizați, deosebirea stă, nu în sensibilitate, ci în spiritualitate"177. Conștiința evoluează, dar numai în legătură cu atitudinile anticipatoare ale muncii. În personalitate, conștiința și eul sunt împreună, într-o unică structură: "identificându-se stărilor de conștiință, eul și le supune
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la canoe și scalpuri). Opera se rezumă la o hărțuire sexuală extrem de convențională. Ceeace îi lipsește însă operei sunt personajele bine conturate și dezvoltate, ariile de anvergură (care în schimb par a fi încropite în grabă), focalizarea forței dramatice. Un sălbatic ateu, Zamoro, care disprețuiește virtuțile creștine; un guvernator creștin care practică metode barbare până în final când se schimbă brusc în bine; tatăl eroinei principale, un adevărat Unchiul Tom, o tânără femeie, Alzira, putin capabilă să gestioneze conflictul care rezultă între
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]