5,454 matches
-
Dumnezeu, fiind fii ai învierii." Ca să devină îngeri, curând chlîștii, care se adunau cu miile să asculte vorbele lui Selivanov și să-i fie martorii semnelor și minunilor ce le făcea (căci se atingea de bubele de scrofuloză de pe gâtul sătenilor și ele se desprindeau și cădeau în palma lui, unde se preschimbau în mărgăritare), se lăsară cu totul de imboldurile cărnii, condamnară des-frîul vapoarelor și, precum odinioară pustnicii esenieni, hotărâră să-și înmulțească biserica doar prin luminarea și aducerea-n
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Uda - 14 elevi înscriși, 7 prezenți, 7 absolvenți, învățător Dumitru Săndulescu. În prima jumătate a secolului al XX-lea s-au remarcat printr-o activitate laborioasă în procesul instructiv - educativ și în activitățile sociale de ridicare a nivelului cultural al sătenilor cadre didactice cu o bună pregătire profesională și calități morale deosebite. La Școala de băieți: - Gheorghe Curcă, învățător, director; - Dumitru Gheorghiu, învățător;Vasile Șeremet, învățător, director; - Frosa Ionescu, învățător; - Ion Gordin, învățător;Mihai Grigorescu, învățător; - Margareta Curcă, învățător; - Maria Cosmovici
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care a știut să atragă părinții și elevii în realizarea unor lucruri deosebite, cum ar fi: construirea Școlii de fete, înființarea unui atelier de tâmplărie, dotarea bibliotecii școlare care avea în anul școlar 1932-1933 peste 4000 de cititori elevi și săteni, o pepinieră de pomi fructiferi, o cantină școlară, o ministațiune meteorologică, a înființat grădinița de copii, condusă de educatoarea Maria S. Ștefănescu care funcționa în clădirea Școlii de fete, a strâns, prin intermediul secțiunii „Ligii Culturale” al cărei președinte a fost
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
s-a adăugat o donație de 10 000 de euro. Prin strădania învățătoarei Marinela Matcovici și a preotului paroh Mihai Matcovici s-a amenajat muzeul satului, într-o încăpere de la Căminul Cultural, cuprinzând obiecte din lada de zestre a bunicii, sătenii donând obiectele și datorită încrederii în preotul paroh. În cei peste 128 de ani de existență, Școala Buda a fost încadrată cu personal didactic plin de dăruire care s-a implicat cu succes în viața localnicilor, devenind adevărate repere în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Bertișan, profesor matematică;Jenica Mărculeț, profesor istorie-geografie;Nicoleta Filote, profesor matematică, director. Școala Bursuc Vale În localitatea Bursuc Vale, cea mai nouă din comună, școala s-a construit după al doilea război mondial, pe terenul preotului Vasile Florescu, cu sprijinul sătenilor doritori de știință de carte pentru copiii lor. Clădirea a fost construită din cărămidă, acoperită cu draniță, având două săli de clasă, cancelarie și un hol spațios la intrare. Efectivele de elevi fiind sub normative, s-a practicat învățământul simultan
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
momentul de față se îngrijește de construirea casei parohiale din curtea Bisericii „Sfinții Voievozi”. Biserica din Dumbrava, cu hramul ,,Sfinților Constatin și ElenaĂĂ , a fost construită în 1927 de Toader Crețu, Ioan Chiriacescu, împreună cu enoriașii, pe un teren cumpărat de la săteni. Biserica a fost renovată în 1957, 1962 și 1967. Zugrăveala exterioară s-a refăcut în 1965. În 1950 s-a altoit livada și s-a ridicat gard de sârmă ghimpată în jurul cimitirului, ca mai apoi în 1982 să se construiască
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
practicându-se și pe Valea Siretului din cele mai vechi timpuri. Stânele în general sunt organizate de ciobani, oameni cu dragoste de animale, cu 200-300 de oi care aparțin unor comunități umane. La Sf. Constantin și Elena, ciobanii adună oile sătenilor și apoi le aduc înapoi (le aleg) pe 30 octombrie, la venirea iernii. Ciobani precum Costică și Gheorghe Amariei, Dumitru Crăciun (Dumbrava), Mihai Baciu, Dumitru Pascal, Vasile Pascal, Costică și Nicu Slătineanu (Palmașu), Victor Paparău (Heci), Vasile Asofiei, Turcu, Nemțanu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de masă, toate având un caracter decorativ. Pe patul din camera cea bună (sufragerie) se așezau toate țesăturile una peste alta, plapumele și pernele, formând zestrea gospodinei. Portul popular Climatul cu ierni aspre și veri călduroase i-a obligat pe săteni să-și facă haine groase iarna și cât mai ușoare vara. Aceste haine sunt utile, dar și frumoase, apărându-i pe oameni de friguri și de rele. Hainele au și rol ceremonial: pentru naștere, pentru nuntă și înmormântare. Ce poate
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ieși afară, de udă! Udă cu găleata Peste toată ceata. Udă cu ulcioruă Peste tot ogoruă. Deschideți portițile Să curgă ploițile. Destupați pâraiele Să curgă șiroaiele Un răzor de vie Ploile să vie! Un răzor de usturoi Să curgă șiroi!” Sătenii îi stropesc cu apă și le dau bani. Se spune că Dumnezeu era impresionat de forța și gingășia copiilor și dezlega baierile cerului, lăsând să curgă ploaia mult așteptată. - Calendarul foilor de ceapă este „confecționat” în preajma desfășurării obiceiurilor de iarnă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
formația de dansuri care avea în repertoriu Hora, Dumbrăveanca, Bătuta și Ciobănașul, acompaniamentul era vioara profesorului Ioan Gordin și doba lui Vasile Petrescu. Același profesor Ioan Gordin, care era la bază învățător, având și pasiunea istoriei, cu un grup de săteni și copii, a făcut săpături arheologice pe Dealul Peter, reușind să amenajeze un mic muzeu la școala Lespezi. Muzeul nu mai există, obiectele fiind luate în grija Muzeului Moldovei din Iași. Minunat era „giocul” care se făcea în curtea lui
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ne măcelăriți, așa cum a făcut-o criminalul acela cu Jeremiah? insistă Bogumil. Abatele privi în jos spre călugărul arcaș. ― Fratele Rim este în cea de-a doua zi de pază și n-a învățat încă faptul că voi sunteți niște săteni pașnici și nicidecum soldații cu care este el obișnuit să se lupte. Pe de altă parte însă, ordinele către el au fost clare. Nu trebuie să vă lase să ieșiți cu nici un preț. Și nici nu trebuie să vă permită
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
adesea, și Stin aprecia, fără să știe exact de ce, învățăturile pe care le deprindea de la Maria, iscodind-o în același timp despre noutățile pe care i le mai dădeau călugării. Maria era și un fel de ambasador al fraților printre săteni și strângea toate petițiile către Abate. Mâna Mariei zăbovi în părul negru și des al lui Stin. ― Te simți vinovat? ― Nu știu? Ar trebui? Femeia se ridică și privi spre cerul înalt, de vară. ― Să știi că toate se întîmpla
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
rar. Refuzase cu îndîrjiră să spună cine e tatăl copilului și nu reușise să treacă de ruuk. Nimeni nu avea însă cum să știe dacă acest lucru se datora minții ei prea slabe sau fătului care-i creștea în pântece. Sătenii știau de generații întregi ca femeilor însărcinate li se diminuau puterile psi, în special în primele luni, de parcă mintea lor ar fi sculptat în propria carne. Femeia născuse singură undeva nu departe de sat și Arrus îi povestise că refuzase
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
un imbold la acțiune. Hotnogii Îs vechi În istoria Moldovei ca și numele lor. Ștefan a copilărit În cadrul livezilor de la Comarna unde bunicul său a fost o viață Învățător. Titus Hotnog, tatăl său, a adus la oraș blândețea și seriozitatea săteanului care dă nume de fete florilor pentru a cânta, din culorile lor, dorul. Titus Hotnog a scris o proză profund și evoluat lirică, fiind Îndrăgostit de poezie și de muzică. A scris-o aproape șoptit, ca și cum ar fi cântat din
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
zile după zile bune și fără pic de ploaie. Aici, în marginea codrului de brad, nu se fac simțite căldurile mari, sufocante din toată țara. Grâul a crescut puțin, pășunile încep să ruginească. Tristețea începe să se arate pe fețele sătenilor și zi după zi tot mai mare uscăciune. Încep să sufle vânturi destul de sâcâitoare pentru lucru la peisagii. Mai lucrez flori și mereu acuarele. Rafalele de vânt sunt atât de puternice, încât pentru a reuși să lucrez ferit de smucelile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
cartierele urbane și din comunitățile de la Țară Potrivit prevederilor Codului civil, proprietarii pot să își folosească cum doresc curțile, grădinile și casele proprietate privată; pot să cultive orice în grădina și curtea alăturată de ale vecinului, aflate gard în gard; sătenii de la Țară pot să Țină și să crească toate speciile de animale în bătătură, cu respectarea regulilor și normelor minime de igienă și sanitar-veterinare, însă, în curțile aferente caselor din mediul urban, speciile și numărul de animale nu numai că
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
ci și când trece un curier al prințului moldovean, și al vreunui Domn strein. Așa se explică că un număr considerabil de frumoase regiuni care se află de-a lungul drumurilor mari, sunt acum părăsite, schimbate în pustiuri, căci toți sătenii au fugit, și numai la oarecare distanță de drumurile mari țara este locuită". Până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, comerțul a rămas monopolizat de Poartă. Numai produsele care nu trebuiau turcilor puteau fi exportate în alte țări vecine. Abia
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mari, nepoata mareșalului a amenajat conacul, transformându-l în casă memorială, devenită loc de pelerinaj pentru cei care doresc să-l omagieze pe mareșal. Constantin Prezan, legat sufletește de Schinetea, s-a preocupat de ridicarea spirituală, culturală și materială a sătenilor. El a contribuit la reînființarea schitului Mălinești, aflat în mijlocul moșiei Schinetea, sprijinind Episcopia Hușilor în demersurile făcute pe lângă Ministerul Instrucțiunii și Cultelor. În cererea din 10 martie 1933, se arăta că, în trecut, la Mălinești, a fost un schit care
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
frumoasa faptă ce o săvârșiți. Dumnezeu să vă binecuvânteze și să vă dăruiască sănătate întru îndelungați ani.” Grija pe care Constantin Prezan a arătat-o locuitorilor s-a reflectat și în dorința sa de a construi o școală pentru copiii sătenilor, școală ce urma să poarte numele Olgăi. Visul său a fost realizat de către fiică, Olga Dimitriu. Constantin Prezan a construit un pod de lemn peste râul Bârlad, a pus în funcțiune o moară, o presă de ulei, gara Băcești care
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
mai augustă slăvire a marelui mister această sobră și patetică despărțire de viață. Suveranul prezintă condoleanțe familiei îndurerate, în vreme ce mareșalul salută cu bastonul dând supremul onor fostului său comandant. Nu au însoțit sicriul decât coroanele de frunze de stejar ale sătenilor lângă sabia și casca admirabilului soldat. De la locul acesta de veșnică odihnă cei prezenți coboară înapoi la conac spre încăperile cu minunate podoabe românești, unde suveranul evocă o ultimă imagine a ostașului cu sufletul drept ca o lamă de spadă
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
de o eleganță morală nici un moment dezmințită, amintirea mareșalului Prezan’’. Au rămas încă vii emoțiile evenimentului în memoria celor care mai trăiesc și care au participat la conacul de la Schinetea, la ,,Trei Stejari”, la funeraliile mareșalului: Olga Macarie, nepoata mareșalului, săteanul Gheorghe Simiuc din comuna Dumești, județul Vaslui, prof. pensionar Gheorghe David din localitatea Negrești, județul Vaslui. Întrebată dacă își amintește de funeraliile mareșalului, dr. Olga Macarie a răspuns: ,, Sigur că da. Au avut un impact dur asupra mea. Știu că
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
momentul când băieții le învârteau. Se putea zice că era clipa când tinerele înfloreau din toate punctele de vedere. Și ce vroiam să fiu și eu în locul lor... Asta se întâmpla Duminică seara, dar nu se putea închipui că vreun sătean să lipsească de la slujba părintelui Tulească Ștefan. El a fost cel care m-a botezat, ca de altfel pe tot tineretul satului. Adora copiii. Noi ne spovedeam în cor și doream să dăm impresia de cei mai cuminți și adorabili
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
ne completă: „Ba daaaaaa... Că doar cine a golit prunii de corcoase?”. Îi făcea o neînchipuită plăcere să ne povestească felurite lucruri din acel sătuc uitat de lume de pe malul Siretului. Îmi zicea că pe vremuri era numit Tămăduieni, pentru că sătenii îi adăposteau și tămăduiau pe cei loviți și prădați de hoții din preajma vadului. Într-o zi mi-a arătat două clopote vechi din bronz inscripționate cu niște semne ciudate, necunoscute mie la acea vârstă. Acesta mi-a spus că sunt
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
plini de hazul și de farmecul vârstei, iar eu eram fără grijă și îmi părea că lumea întreagă este a mea. După întâlnirea cu cei dragi din casa bunicilor, împreună cu bunicul și cu fratele meu, trecând pârâul Probota, numit de săteni pârâul Magaziei, am urcat pe o potecă îngustă până pe dealul Fânului. Acesta desparte satul de comuna Tătăruși. La fel ca în fiecare vară dealul mă întâmpina cu flori multicolore, frumos parfumate și drăgălașe ca surâsul sincer al unui copil. De
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
momentul când băieții le învârteau. Se putea zice că era clipa când tinerele înfloreau din toate punctele de vedere. Și ce vroiam să fiu și eu în locul lor... Asta se întâmpla Duminică seara, dar nu se putea închipui că vreun sătean să lipsească de la slujba părintelui Tulească Ștefan. El a fost cel care m-a botezat, ca de altfel pe tot tineretul satului. Adora copiii. Noi ne spovedeam în cor și doream să dăm impresia de cei mai cuminți și adorabili
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]