6,494 matches
-
la rădăcină, la un nivel logic invizibil, ca o cauză finală, și nu prin alăturarea unor suprafețe dare - este imaginea al cărei termen minor pare "ne-poetic", fie pentru că este prea plat și utilitar, fie pentru că este prea tehnic, științific, savant Prin urmare, imaginea radicală .ia ca vehicul metaforic ceva ce nu are asociații emotive evidente, ce aparține prozei abstracte sau practice. *268 Astfel, Donne, în poezia lui religioasă, folosește multe figuri de stil de géomètre enflammé. De asemenea, în First
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Colecția ACADEMICĂ 206 Seria Știin]ele limbajului Coordonatorul seriei ȘTIINȚELE LIMBAJULUI este Sanda-Maria Ardeleanu B.P. Hașdeu (1838-1907) a fost un savant român de formație enciclopedica, spiritul sau erudit manifestându-se în multiple direcții: istorie, folclor, literatura, lingvistică și filologie etc. Are meritul, printre altele, de a fi pus bazele filologiei românești prin cele 3 volume întitulate Cuvente den bătrâni (1877-1881). Că
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
lucrării în cauză m-a îndemnat să încerc să fac mai mult în direcția recuperării ideilor lingvistice valoroase ale lui Hașdeu, dat fiind și contextul aniversar în care ne aflăm, si anume celebrarea a 175 de ani de la nașterea acestui savant. Studiul care mi-a reținut atenția în cel mai înalt grad și de care mă voi ocupa in extenso în prezența ediție este Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative. A fost publicat de B.P. Hașdeu în anul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
științifice hasdeiene, cea care nu se perimează, trecând proba timpului. Reeditarea celor două studii aparținându-i lui Hașdeu nu reprezintă o premieră în cultura noastră. Ele au fost republicate tot într-un context similar, la 150 de ani de la nașterea savantului de către profesorul Grigore Brâncuș (cel mai important editor al operei științifice hasdeiene) în volumul al II-lea al antologiei pe care a îngrijit-o Domnia Sa: B.P. Hașdeu, Studii de lingvistică și filologie (Minerva, București, 1988). Cu 14 ani înainte, și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
lucru va fi folositor și altora voi face mai jos o prezentare destul de detaliată a acesteia. Deși Coșeriu vorbește în mai multe locuri despre concepția să hermeneutica 4, cred că un capitol exemplar în acest sens este cel în care savantul român analizează filozofia limbajului la Giambattista Vico, un gânditor italian foarte original și foarte important (care l-a influențat și pe Hașdeu, de altfel), insă ale cărui scrieri se caracterizează prin obscuritate și inconsecventa terminologica, punând numeroase probleme de interpretare
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
discipol al acestuia, prof. Gh. Popa, a fost, la bază, o comunicare ținută în luna aprilie 2002 la Conferința Științifică Internațională "B.P. Hașdeu Uomo Universale" de la Universitatea din Cahul. Iată ce afirmă Silviu Berejan în ultima parte a textului sau: "Savantul nostru [= B.P. Hașdeu, n.m. C.M.] conchide că orientarea fragmentara, data științei despre limba de fondatorii ei (în primul rând, neogramatiștii și comparativiștii), e necesar să fie înlocuită printr-o nouă orientare, numită de el integrală (anume acesta e termenul utilizat
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
știință limbii, chiar sub aceeași denumire, prin aportul altui lingvist român celebru, tot concetățeanul nostru, profesorul și academicianul Eugeniu Coșeriu" (Berejan, 2002/2005, pp. 190-191). Într-adevăr, o asemenea legătură nu putea să-i scape cuiva familiarizat cu teoriile ambilor savanți (ca dovadă, si prefețele pe care Silviu Berejan le-a scris cu ocazia publicării a doua volume cuprinzând câteva studii ale acestor lingviști: Hașdeu, 1974 și Coșeriu, 1994). Să vedem însă care este paragraful din Principiile de lingvistică de la care
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ma păzesc de două pericole: (α) acela de a vedea peste tot precursori primejdie care îl amenință pe orice istoric al ideilor lingvistice și (β) acela de a lăsa sentimentul patriotic să întunece ori să denatureze judecățile referitoare la un savant aparținând aceluiași neam. Într-un sens, cele două pericole se găsesc întrupate și într-unul singur: protocronismul, care a bântuit o perioadă prin cultura noastră. Asupra acestuia din urmă chiar în legătură cu una dintre ideile lingvistice ale lui Hașdeu m-a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de lucrări consacrate lui Hașdeu și amănuntul cel mai important colecția revistei "Columna lui Traian" pe anul 1882, legată într-un volum impunător. În plus, îmi face plăcere să adaug o altă informație semnificativă: dânsul este văr bun cu regretatul savant Cicerone Poghirc (1928-2009), cel care a evidențiat, că nimeni altul, genialitatea și actualitatea lui B.P. Hașdeu că lingvist și filolog. Studiu introductiv: B.P. Hașdeu primul nostru teoretician al limbajului 0. Preocupări mai mult sau mai putin lingvistice au existat în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
expunerea pe momentele sau detaliile care au legătură mai ales cu activitatea lingvistică a lui Hașdeu. Că și în cazul altor scriitori sau cărturari, data nașterii lui Bogdan Petriceicu Hașdeu 1 a stârnit unele controverse. De regulă, se admite că savantul "s-a născut la 26 februarie 1838, la Cristineștii Hotinului, locul de baștină al familiei" (Poghirc, 1968, p. 55). Dată în cauză este confirmată de descoperirea și publicarea actului de naștere. Totuși, G. Mihăilă afirmă, "în acord cu unii cercetători
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Titu Maiorescu, în calitatea sa de ministru al învățământului, îi încredințează un curs liber de "filologie comparativa" indo-europeană3, curs a cărui deschidere are loc la 14 octombrie 1874. O vreme acest curs este ținut gratuit de către Hașdeu. Abia în 1878, savantul devine titularul postului în cauză, pe care îl va deține până în 1901. Lingvistul român se face cunoscut și în străinătate, participă la diverse congrese și întreține o bogată corespondență cu unii dintre marii lingviști ai vremii: G.I. Ascoli, H. Schuchardt
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
volume, publicate între 1877-1881), i se acordă (în 1880) premiul "I. Heliade Rădulescu". 1.6. În 1884, la solicitarea Academiei Române, Hașdeu accepta să elaboreze Dicționarul limbii române. Astfel va lua naștere Etymologicum Magnum Romaniae, lucrare monumentala, care îi va consuma savantului aproape 15 ani din viață. După cum se știe, acest proiect grandios nu a fost dus până la capăt, din dicționar nefiind publicate decât trei tomuri, până la cuvântul bărbat. Nemulțumită de ritmul alcătuirii acestei opere lexicografice, Academia îi va suspenda lui Hașdeu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
s-ar spulberă într-o clipă orice comunitate umană" (ibid., p. 15). Cele spuse de Hașdeu deși nu mai corespund integral exigentelor actuale nu sunt lipsite de interes nici în perioada noastră. Că și în alte locuri, impresionează la acest savant coerentă, căutarea principiului în baza căruia lucrurile "se leaga" într-un mod unitar. Această atitudine dovedește faptul că era un gânditor profund și autentic, încredințat că fără distincții cunoașterea nu poate avansa. 2.5. În completare, ar trebui să notam
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
fiindcă relația dintre formă și substanță se complică prin trecerea de la un nivel ontologic la altul. Pe de altă parte, se observă că sociologia era foarte cuprinzătoare, incluzând și istoria (care, în acea vreme, punea mari probleme de încadrare; unii savanți nici nu o considerau "știință"), corespunzând oarecum științelor culturii în sens coșerian. Oricum ar fi, filologia comparativa, în cazul lui Hașdeu, si lingvistică (în sens larg, că știința a culturii având ca obiect limbajul omenesc) sunt încadrate adecvat, dacă ținem
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Hașdeu, si lingvistică (în sens larg, că știința a culturii având ca obiect limbajul omenesc) sunt încadrate adecvat, dacă ținem seama de gradul de dezvoltare pe care il atinsese știință în general în epocile în care au trăit cei doi savanți români. 2.7. Undeva, Cicerone Poghirc face unele aprecieri cu privire la "contribuțiile însemnate" ale lui Hașdeu referitoare, pe de o parte, la raportul dintre filologie și lingvistică și, pe de altă parte, la definirea și clasificarea diverselor discipline lingvistice: "Discuția, extrem de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cu totul depășit. 2.7.1. Înainte de a vorbi despre raportul dintre filologie și lingvistică, Hașdeu operează o distincție în interiorul filologiei, si anume între filologia clasică și filologia comparativa. După ce tratează amănunțit, pe mai multe pagini, deosebirile dintre acestea două, savantul conchide că "filologia comparativa este o știință pe deplin întemeiata pe observațiunea fenomenelor colective, din care rezultă legi generale; filologia clasică este mai mult o artă, trăgând precepte din studiul fenomenelor izolate" (Hașdeu, 1881/1984, p. 27; cf. și Hașdeu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
se desprind (6a) fonologia, morfologia, lexiologia și onomatologia, iar din psiho-glotică descind (6b) semasiologia, sintaxa și noematologia. Din păcate, din arborele acestor clasificări hasdeiene, nu este vizibilă decât o parte a coronamentului (care ajunge până la vârf, ce-i drept), întrucat savantul a operat distincții aproape exclusiv în cazul primului termen al fiecărei distincții (cel mai adesea) bipartite sau tripartite anterioare. Iar de tratat, după cum se știe, el nu a mai apucat să trateze pe îndelete decât despre laletică sau fiziologia sunetelor
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
accepta extinderea prea mare pe care i-o atribuia Hașdeu) fac din Principiele de linguistica o carte mereu actuala a științei românești, scrisă într-un limbaj viu, atrăgător, ce nu și-a pierdut prospețimea, ca atâtea alte opere ale marelui savant și scriitor" (Mihăilă, 1983, 41)14. Să trecem acum la analiza unui studiu hasdeian care ar fi meritat, după părerea mea, mai multă atenție din partea exegeților, tocmai fiindcă prezintă o serie de elemente teoretice care se dovedesc actuale chiar și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
la fiecare vorbire" (Coseriu, 1992a, 148; trad. mea, C.M.). Chiar dacă o astfel de disciplină reprezintă în continuare un deziderat, în lucrările lui Coșeriu vom întâlni, totuși, numeroase exemplificări ce țin de această skeologie lingvistică, mai ales în locurile în care savantul a combătut confuziile pe care unii lingviști le fac între cuvinte și lucruri, între cunoașterea limbii și cunoașterea lucrurilor (sau a credințelor și ideilor adevărate sau false referitoare la "lucruri"). De pildă, Coșeriu îl menționa în prelegerile sale pe K.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
3.2.2.4. În conformitate cu aceleasi criterii și principii, Hașdeu adaugă la cele șase discipline de mai sus și onomatologia, care, în viziunea sa, ar trebui să se ocupe de numele proprii 20. În orice caz, la sfârșitul articolului sau, savantul român este în măsură să alcătuiască o altă figură (ibid., p. 31), în care disciplinele lingvistice deosebite sunt mai precis încadrate (în funcție de modul în care precumpănește fie factorul fizic, fie factorul psihic)21. Evaluarea acestei clasificări o voi face în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
301). Nu este lipsit de relevanță să precizez că Bréal caută să demonstreze existența acestor "idei latențe" mai ales cu ajutorul derivatelor și al compuselor (din diverse limbi)22. Exemplele sunt numeroase și dovedesc din plin punctul de vedere susținut de savantul francez. Totuși, în plan teoretic, progresul rămâne la acest stadiu. Nu ni se arată cum funcționează efectiv această cunoaștere prin "idei latențe". Bréal afirmă, pur și simplu, ca "l'esprit pénètre la matière du langage et en remplit jusqu'aux
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ar fi știut de studiul Determinare și cadru (publicat în limba spaniolă în 1957), pe care Coșeriu l-a scris tocmai pentru a lămuri astfel de probleme, ajungând, în felul acesta, la cea mai complexă teorie a contextelor. Pentru marele savant român contextul reprezintă unul dintre cele patru tipuri de cadre (sp. entornos) pe care le distinge în vorbire, alături de situație, sfera și univers de discurs (vezi Coșeriu, 2004c, p. 316). Contextul vorbirii înseamnă, așadar, "toată realitatea care înconjoară un semn
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
despre această voi discuta la locul potrivit). Cât privește subdiviziunile gloticii/ gramaticii comparative, lingvistul bucureștean subliniază că Hașdeu "are o concepție cuprinzătoare și în legătură cu domeniile lingvisticii definite după compartimentele mari ale limbii" (ibid.), consemnând și cele trei discipline pe care savantul le adăugase la cele stabilite de Schleicher, adică: lexiologia 31, noematologia 32 și onomatologia. Eugeniu Coșeriu, după cum am văzut deja (supra, 3.2.4.1.) amintește și el în treacăt această clasificare, într-o notă de subsol, prin intermediul lui Lazăr
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
forma (ca expresie) este substanță "formată", altminteri sunetul n-ar avea nicio valoare lingvistică. Dar la aceste aspecte mă voi referi și ceva mai încolo, cănd Hașdeu pune și problema deduplicării sunetului. Pe de altă parte, forma, așa cum o concepe savantul român, mai ales formă gramaticala, nu este complet lipsită de semnificație, aducând, într-o măsură mai mare sau mai mică, pesemne, si cu "semnificatul categorial" din teoria lui Coșeriu 36. 3.3.4.2. Originalitatea gândirii lui Hașdeu rezidă și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
este frazeologismul (= discursul repetat) în raport cu "construcțiunea" sintactica. 3.3.4.4. Din păcate, în epoca lui Hașdeu, timpul frazeologiei că disciplină preocupată de studierea acestor unități lingvistice cu regim special încă nu sosise, si nu putem decât să regretam că savantul român nu a avut aceeași prezenta de spirit de a propune o doctrină aparte și pentru "construcțiunile" sintactice condensate 38. Fără îndoială, termenul de frazeologie (fraseologie) îi era cunoscut lingvistului nostru, care, de altfel, îl și utilizează în același număr
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]