7,856 matches
-
care marchează un moment istoric. Wöhler, medic chimist, sintetizează ureea din cianat de amoniu, în anul 1828 și "învinge" vitalismul, concepție până la el general acceptată, care afirma existența unei diferențe fundamentale între substanțele organice (produse de organism), "însuflețite", posesoare de "scânteie" vitală, sau "elan" vital, și substanțele anorganice, neînsuflețite ale chimiei. Actul de sintetizare a ureei demistifică vitalismul, precum și teoria "magnetismului animal" a lui Franz Anton Mesmer 174, care susținea că există o forță planetară și cosmică care animă animalele, oamenii
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
formele superficiale ale stabilității (răbdarea,resemnarea țăranului). La Rebreanu intervin însă cotituri și “regrese” care sunt în spiritul vieții reale și înlătură orice “senzație de lucru mecanic. Apele par la început liniștite, intervine apoi o imperceptibilă fierbere repede localizată, o scânteie se aprinde și se stinge, lucrurile reintră în normal, țăranul e tot așa de «cumsecade», ca, pe neașteptate, tensiunea să salte brusc, să se mențină o vreme încordată, ca din nou să scadă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
ca țăranii să se răscoale, boierii și arendașii fug, transportă lucrurile de agoniseală în trenurile ticsite ca în vreme de război, cuprinși de panică și teamă.Țăranii stau la taifas în jurul cârciumii lui Busuioc, în timp ce boierii se agită, se consfătuiesc. Scânteia care pune capăt așteptării scapără tot sub chipul unei întâmplări obișnuite:Rudolf, șoferul Nadinei, aplică o sancțiune unui copil care stătea în fața mașinii, copilul începe să țipe atrăgând atenția celorlalți țărani. “Scena de culminație cu năvala de valuri întunecate, furioase
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
soartei sale [...]." Există o serie de cazuri în care fata de împărat rămâne însărcinată doar văzându-și alesul. În basmul Voinicul cel fără de tată [Ispirescu], o fată de împărat, uitându-se "la un june, simți un fior, apoi ca o scânteie de foc o arse ceva la inimă"; însărcinată "din vedere", atrage asupra ei mânia părinților și este alungată într-o corăbioară, pe valurile apelor. La fel se întâmplă în basmul Busuioc și Musuioc [Stăncescu]. Situații similare se regăsesc și în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
zi (vara) la un loc călduț. În acest timp laptele se va prinde, iar deasupra se va aduna un strat de smântână mai gros sau mai subțire în funcție de cât de gras este laptele. Supă de dovlecei (rețetă din zona localității Scânteia, Iași) INGREDIENTE: * dovlecei, * suc de roșii, * supă de oase, * ceapă, * ulei, * orez, * mărar, * pătrunjel, * cimbru, * sare. MOD DE PREPARARE: Dovleceii se curăță de coajă și de semințe și se taie cuburi mici. Ceapa se rade prin răzătoare. Mărarul și pătrunjelul
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
se coace încă două ore, stropind curcanul din când în când cu sosul format în tavă. Se aduce curcanul la masă decorat cu frunze de pătrunjel proaspăt, împreună cu sosul strecurat. Pilaf cu roșii și cârnăciori (rețetă din zona localității Scânteia, Iași) INGREDIENTE: * ceapă, * roșii, * cârnăciori, * bulion, * ulei, * orez cu bob lung, * supă de legume, * piper, * parmezan, * sare * frunze de busuioc. MOD DE PREPARARE: Se toacă ceapa. Roșiile se taie cubulețe. Se încinge uleiul și se prăjesc de jur împrejur cârnăciorii
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
apă, oțet, zahăr, sare și piper. Se fierb ardeii în sosul pregătit până ce aceștia se înmoaie puțin. Pe fundul borcanului se așează frunzele de țelină, apoi se pun ardeii în borcan și se capsează. Zacuscă de legume (rețetă din zona Scânteia, Iași) INGREDIENTE: * 2 kg ceapă, * 5 kg vinete, * 2 kg ardei gras, * 2 kg gogoșari, * 2 kg tomate, * jumătate litru ulei, * sare, * o lingură miere. MOD DE PREPARARE: Ceapa tocată se călește în ulei. Se adaugă ardeii și gogoșarii spălați
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 83, 87-88; Geo Șerban, „Oamenii și faptele lor”, FLC, 1949, 18; Ov.S. Crohmălniceanu, „Aria lui Botgros”, CNT, 1949, 122; Crișan Toescu, O carte nouă despre mineri: „Salamandra”, CNT, 1949, 149; Ion Hobana, „Nepoții lui Horia”, „Scânteia tineretului”, 1952, 933; Eugen Luca, Însemnări despre construcția romanelor, CNT, 1953, 41; Valeriu Râpeanu, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, GL, 1954, 33; Georgeta Horodincă, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, CNT, 1955, 1; Savin Bratu, „Moștenirea”, GL, 1955, 12
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
1957, 16; Mircea Tomuș, Un mod al realismului, ST, 1957, 6; Mioara Cremene, „Eroul necunoscut”, CNT, 1957, 26; Georgeta Horodincă, Un erou care ar putea fi al zilelor noastre, CNT, 1957, 26; Georgescu, Încercări, II, 108-111; Teodor Vârgolici, „Linia vieții”, „Scânteia tineretului”, 1959, 3 040; I.D. Bălan, „Linia vieții”, LCF, 1959, 11; Valeriu Râpeanu, Bucuriile reportajului și necazurile cititorului, GL, 1961, 41; Ion Vitner, Prozatori contemporani, I, București, 1961, 296-308; Ion Lungu, Un observator realist, TR, 1963, 2; Mihai Drăgan, Petru
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
164-180; Ștefănescu, Jurnal, 158-159; Ungureanu, Imediata, I, 105-108; Sorin Titel, Confesiunile unui pictor scriitor, RL, 1983, 40; Aurel Martin, „Prima oră a dimineții”, „Viața militară”, 1984, 1; Melania Livadă, „Pictor de duminică”, LCF, 1984, 14; H. Zalis, „Pictor de duminică”, „Scânteia tineretului”, 1984, 10 839; Ghițulescu, O panoramă, 309-310; Emil Manu, Destinul literar al zilei de 9 Mai, RL, 1985, 19; Eugenia Tudor-Anton, O carte despre război și pace, VR, 1985, 5; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
Procese istorice, București, 1976; Cinema Splendid, I-II, București, 1978-1981; Pragul nemuririi. Horia, Cloșca, Crișan, București, 1985; Dezbateri dramatice, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1986. Repere bibliografice: Radu Popescu, „Judecata focului”, RMB, 1957, 4 037; B. Dumitrescu, O nouă piesă originală, „Scânteia tineretului”, 1960, 11 decembrie; N. Carandino, [„Procesul Horia”], ST, 1967, 5; Ion Vlad, „Procesul Horia”, ST, 1967, 5; Aurel Bădescu, Teatrul istoric și teatrul politic (interviu cu Al. Voitin), CNT, 1970, 43; Nicolae Balotă, „Avram Iancu”, RL, 1971, 24; Victor
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
mijloace compensatorii: rămânând acasă în lipsa mamei, plecată prin târguri în căutare de hrană, scrie poezii spre alinare „de frică și singurătate”, pe care începe să le publice în periodice din 1954. După încheierea studiilor universitare intră, în același an, la „Scânteia leninistă”, iar în 1961 devine referent la Uniunea Scriitorilor din RSS Moldovenească, după o scurtă trecere, în 1959, prin redacția organului de presă al acesteia, revista „Nistru”. Lucrează la editurile Școala Sovietică și Cartea Moldovenească (1960-1963), este consultant la Secția
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
liceul în 1947, Facultatea de Drept în 1950 și Facultatea de Filologie în 1951. Își susține doctoratul în 1970 cu teza E. Lovinescu - criticul literar. Membră a Partidului Comunist Român din 1950, conduce secția de învățământ și cultură a ziarului „Scânteia” (1950-1955), secția de literatură și artă la revista „Lupta de clasă” (1955-1971), ulterior la „Era socialistă”. În 1958 și-a oficializat pseudonimul ca nume civil. În 1983 se stabilește în Israel, unde este conferențiară la Institutul Dinur și la Universitatea
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
VR, 1969, 10; Cornel Mihai Ionescu, Dino Campana - Cânturi și memorie orfică, RL, 1970, 43; Romulus Dianu, „Poezii”, ATN, 1971, 7; Streinu, Pagini, III, 31-33; Paul Emanuel, Între cotidian și metafizic, LCF, 1972, 14; Romul Munteanu, „Întâlniri cu scriitori italieni”, „Scânteia”, 1972, 9 167; Laurențiu Ulici, „Migdalul înflorit a doua oară”, CNT, 1972, 39; Gheorghe Grigurcu, „Întâlniri cu scriitori italieni”, F, 1972, 10; Doinaș, Poezie, 98-105; Grigurcu, Teritoriu, 71-75; Ilie Constantin, „Migdalul înflorit a doua oară”, LCF, 1973, 1; Dana Dumitriu
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
licee bucureștene - Liceul Industrial de Construcții de Mașini (1967-1970) și Liceul „Unirea” (1970-1972). Debutează cu versuri la „Luceafărul” (1966), iar editorial cu placheta Nordice, apărută în 1971. Mai e prezenta în „Argeș”, „Iașul literar”, „Cronică”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Al cincilea anotimp”. Primele versuri publicate de Z. ilustrează tranziția de la poezia angajată din anii ’60 spre un climat liric mai destins. Structurate în trei secțiuni, textele din volumul Nordice se evidențiază prin prezența aproape obsesiva
ZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
păturile cele mai largi, să activeze pe cât posibil în legalitate și să se ocupe înainte de toate cu educarea socialistă a maselor și cu apărarea revendicărilor muncitorilor îndeosebi prin intermediul sindicatelor*. După multe manevre, Lenin provoacă o sciziune în sânul redacției Iskrăi (Scânteia), ziarul partidului, pe care reușește să pună mâna. Obținând majoritatea voturilor, Lenin și complicii săi sunt calificați ca „majoritari” - bolșeviki - în timp ce învinșii se numesc menșeviki - minoritari. Din 1903 până în 1917, viața POSDR este dominată de confruntarea dintre cele două tendințe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
atât economice, cât și politice, Ulianov se poziționează ca unul dintre revoluționarii cei mai doctrinari și mai radicali. Ce-i de făcut? în 1900, el părăsește Rusia și se instalează la Zürich, unde locuiește Plehanov, împreună cu care fondează ziarul Iskra (Scânteia). Acolo pune el piatra de temelie a bolșevismului , cu lucrarea Ce-i de făcut?, semnată cu pseudonimul „Lenin”, ales cu referire la fluviul Lena lângă care a fost deportat. Dezvoltă aici ideea că proletariatului nu i se poate inculca o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de ani, dînd colțul propriei tale străzi, ești copleșită deodată de un sentiment de fericire - absolută fericire! - de parcă ai fi înghițit deodată o bucată strălucitoare din soarele acelei după-amieze tîrzii, care s-a mistuit în suflet împrăștiind o ploaie de scîntei în fiecare particulă, pînă în vîrful degetelor? ... Oh, nu-ți poți explica sentimentul ăsta fără să fii „beat și aiurit”? Ce idioată e civilizația! De ce ți s-a mai dat un trup, dacă trebuie să-l ții ferecat într-
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de valență sunt necesare două etape: obținerea de atomi liberi și excitarea acestora. Obținerea de atomi liberi se poate face doar printr-un proces distructiv aplicat asupra materialului analizat, de obicei printr-un aport de energie termică sau electrică (flacără, scânteie, arc electric, plasmă laser, etc.). Aceeași sursă de energie determină și excitarea atomilor liberi. Spectroscopia de emisie atomică este aceea la care emisia are loc atunci când atomii de analizat sunt excitați de către energia termică rezultată dintr-o scânteie sau arc
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93479]
-
electrică (flacără, scânteie, arc electric, plasmă laser, etc.). Aceeași sursă de energie determină și excitarea atomilor liberi. Spectroscopia de emisie atomică este aceea la care emisia are loc atunci când atomii de analizat sunt excitați de către energia termică rezultată dintr-o scânteie sau arc electric, inițiate între un electrod de grafit de înaltă puritate (cărbune spectral) și un electrod din aliajul de analizat. Acest tip de spectroscopie poate pune în evidență urme de maxim 0,001% sau chiar mai puțin din majoritatea
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93479]
-
cu cea din tabele. Dacă aceste condiții sunt realizate putem concluziona că proba conține plumb. În cazul determinărilor cantitative se măsoară intensitatea liniilor spectrale, parametru legat de concentrația elementului chimic analizat. Un spectroscop de emisie atomică cu descărcare electrică în scânteie sau arc se compune dintr-o parte electrică și una optică, figura 3. Partea electrică este formată practic dintr-o sursă de alimentare, care trebuie să asigure o descărcare electrică cât mai stabilă și cu pierderi mici prin topire și
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93479]
-
descărcare electrică cât mai stabilă și cu pierderi mici prin topire și ardere între materialul de analizat și electrodul de referință. Sursa trebuie să permită realizarea a două tipuri de Descărcarea dintre cei doi electrozi poate fi în regim de scânteie electrică (descărcare într-un timp extrem de scurt, de ordinul microsecundelor, cu intensități ce pot ajunge la mai multe sute de amperi, frecvențe de circa 100÷400 Hz și tensiunile de lucru în intervalul 300÷400 V sau la cca. 10
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93479]
-
sau la cca. 10.000 V; se utilizează pentru analize spectrale cantitative) sau în regim de arc electric (cu intensități de curent 5÷15 A, în regim de arc continuu sau de arc pulsator). Sursa de radiații este reprezentată de scânteia sau arcul care se formează între cei doi electrozi. De regulă, electrodul inert este un electrod de grafit pur, care are un număr mic de spectre. Monocromatorul realizează descompunerea radiației policromatice în lumină monocromatică, în acest scop folosindu-se prisme
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93479]
-
dracului să fii cu tot neamul tău (Creangă) - predicatul este un posesiv - "a aparține". În ipostaza unipersonală construit cu dativul pronumelui: (27) Cătră tine ni-i toată nădejdea (Dosoftei) − "a avea"; (28) Ce mi-i vremea când de veacuri, Stele scânteie pe lacuri? (Eminescu) − Ce mi-e cutare lucru "ce-mi pasă de..."; (29) Și-i era numele Plachidas (Dosoftei) − a-i fi cuiva numele X; (30) Se puse pe un plâns de-ți era mai mare jalea de dânsul (Ispirescu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
decesele ca urmare a violenței domestice și sancțiunile guvernamentale pot fi cuantificate precis, rămâne problematic dacă putem presupune că aceste categorii reprezintă adevăratul nivel al tulburărilor dintr-o societate. Nemulțumirile ar putea să nu se arate dacă nu există o scânteie care să le scoată la lumină. Un aspect și mai important este că indicatorii tulburărilor sociale nu iau în calcul rolul represiunii și modul în care aceasta afectează statisticile. Guvernările dictatoriale de peste tot în lume reprimă protestele sociale. Existența acestui
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]