6,626 matches
-
alegerile din mai-iunie 1920, Partidul Poporului a obținut 199 locuri de deputați din totalul celor 369. Aflat la guvernare - martie 1920-decembrie 1921 - generalul Averescu nu a înfăptuit programul politico-economico-social promovat în opoziție, astfel că a pierdut o mare parte din simpatia susținătorilor. Totuși, acest guvern are meritul de a fi unificat formele regionale de guvernare desființând Consiliul Dirigent, Secretariatele de serviciu din Bucovina și Directoratele din Basarabia. Un alt succes a fost și unificarea monetară (1920), urmată de o reformă financiară
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
București un librar cu numele de Stănculescu, proprietar al unui magazin, situat pe Bd. Elisabeta nr. 5, încă din anul 1913. În mediile librarilor, tipografilor și editorilor din Capitală, Alexandru Stănculescu se bucura de o bună reputație, nefiind cunoscut cu simpatii politice evidente, vicii sau necinstit în afaceri. De asemenea, cercetările au evidențiat că numitul nu a efectuat niciodată voiaje în străinătate și nici nu avea în anturaj (familie, vecini, prieteni, parteneri de afaceri) persoane dubioase. Secția a IX-a Contrainformații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Generale a Statului (21 iulie 1929) -, iar în anul următor cea de organizare a armatei (30 aprilie 1930), care au reprezentat, din punct de vedere juridic, o evoluție și o adaptare în conformitate cu timpurile respective. De asemenea, în scopul atragerii unor simpatii populare, guvernul țărănist a decretat amnistierea unor infracțiuni politice desfășurate până la 1 decembrie 1928 și a promovat grațierea totală sau parțială a unor condamnați, pentru toate tipurile de încălcare a legii (13 mai 1929). Din punct de vedere politic, conducerea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
contrainformativă, date despre cei doi suspecți din unitate, ambii comuniști, Mihai Fazekaș și Mihai Liptok. În prima zi a lunii mai 1932, Regimentul 1 Vânători a constatat că un număr de cinci militari se aflau în evidențe ca suspecți datorită simpatiilor comuniste (Pavel Matafi, Carol Donath, Petru Fogorossy, Ludovic Samberder și Arcadie Schmidl) sau acțiunilor șoviniste (Ștefan Filip). Tot atunci, Legiunea de Jandarmi Argeș a raportat Diviziei 3 Infanterie că, în afară de cei șapte suspecți identificați anterior, nu se mai află nici un
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mai ales din cauza statutelor Partidului Națiunii, care nu au permis și înscrierea lor în mișcare. Din mediul Legației Germaniei s-a constatat că noul guvern român condus de Ion Gigurtu, constituit la 4 iulie 1940, nu a fost primit „cu simpatie” de populație și nici nu a produs o impresie bună la Berlin. Pe de altă parte, politica adoptată de noul guvern „vine prea târziu”, mai ales că Germania și Italia nu mai aveau nevoie de sprijinul României. La 10 iulie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
restul continentului. 3. Cercurile industriale și financiare britanice aveau mari investiții și interese în Ungaria, care, din 1938, au început să apară ca „iremediabil pierdute”. Pe acest fond de îngrijorări economico-financiare, obiectivele politicii ungare au fost exploatate cu abilitate, atrăgând simpatia acestor influente medii britanice, în vederea recuperării creanțelor. În Franța, revizionismul ungar nu a avut mulți aderenți, în pofida resurselor alocate și a eforturilor depuse. Un Comitet franco-ungar a fost înființat în 1936, cu scopul declarat de a strânge raporturile dintre cele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
serviciul de informații/ contrainformații al I.G.J. pentru a fi la curent în timp real cu ceea ce se întâmplă în regiune. În prima parte a anului 1942 s-a apreciat că populația transnistreană, exceptând cea germană, își manifestă „mai peste tot simpatia pentru români”. Populația ucraineană era nemulțumită de plasarea evreilor în regiune deoarece ,,cumpărând mai toate alimentele, le-au scumpit enorm viața”, în timp ce etnicii germani nu aveau nici o considerație vis-a-vis de autoritățile române sau pentru populația rusă, română, ucraineană ,,față de care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de o retrocedare a părții de nord a Ardealului către România” și a menținut o stare continuă de ostilitate față de autoritățile de la București. Din luna mai 1944, legiunile de jandarmi de la granița de vest au constatat „o vădită tendință de simpatie în folosul puterilor anglo-americană”, dar și acțiunile antistatale ale preoților romano-catolici, care sunt „mai departe în slujba iredentei maghiare”. La 13 mai 1944 Legiunea Bacău l-a arestat pe A. Beseny, referent de presă în Ministerul de Externe al Ungariei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au prevăzut, punctual, măsurile de prevenire și combatere a repetării unor asemenea acte. Prin Ordinul nr. 221.261/2 octombrie 1942, Marele Stat Major a atras atenția comandanților de școli militare că unii din elevi „împărtășesc încă idei sau manifestă simpatie” pentru unele curente subversive, ceea ce necesita aplicarea măsurilor prevăzute în Instrucțiunile Generale Contrainformative. Structura informativă/contrainformativă a Armatei 3 române a emis, la 29 septembrie 1942, ordinul nr. 26.258 cu privire la acțiunile subversive ale bandelor sovietice în spatele trupelor operative și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și, în plus, fără caracter. Un număr de 22 ofițeri au fost propuși din arma cavaleriei, însă și aici, în urma cercetărilor, au ieșit la iveală aspecte care nu concordau cu obiectivele urmărite: - căpitan C. Maftei (Marele Stat Major) „a arătat simpatie” pentru ideologia legionară și avea rude care au activat în această mișcare; - căpitan Aurel Slăvescu (Brigada 8 Cavalerie) era „afectat” de o boală a soției și „înrudit” cu fostul prim-ministru Gheorghe Tătărescu; - căpitan Eugen Petit (Regimentul 4 Roșiori) s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mod necesar, exclusiv pe criterii politice. Este adevărat că magistraților le este interzis să facă parte din partide politice [art. 37 alin. (3) din Constituție], însă nici o constituție și nici o lege nu îi pot opri pe magistrați să aibă anumite simpatii politice, chiar fără a fi înscriși într-un partid. ... Referitor la art. 73 alin. 1 lit. a), b) și c) din lege, se apreciază că art. 133 alin. (1) din Constituție nu numai că nu oprește că propunerile formulate de
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
moartea lui, el este urmat în 1860, pentru o scurtă perioadă, de Mihail. În 1868, după asasinarea acestuia din urmă, domnitor a devenit Milan. Cea de a doua revoluție națională a fost declanșată în Grecia și a atras atenția și simpatia întregii lumi creștine. Rebeliunea a avut două centre: la început Principatele dunărene și apoi partea continentală a Greciei, în special Peloponesul și Rumelia. În ciuda faptului că revolta din ținuturile românești a fost zdrobită, liderii greci au obținut mai multe succese
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
bulgari, iar atitudinea grecilor fusese determinată de aceste relații. Poporul grec era influențat de "tabloul inferiorității și al înapoierii bulgarilor. Seduși de propria lor oratorie, majoritatea grecilor nu puteau înțelege cum era posibil ca Europa civilizată să-i privească cu simpatie pe acești "sălbatici"."6 În noiembrie 1885, cînd Serbia a intrat în război, în Grecia era un entuziasm extraordinar pentru o acțiune similară. Compensația dorită era restul Epirului, adică ținuturi locuite de foarte mulți albanezi. Aflat atunci la putere, Deligiannis
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în acest sector. Evident, noii imigranți nu puteau fi absorbiți de acest domeniu, dar o parte dintre ei au reușit totuși să-și folosească vechile calificări. Avantajați de abundența forței de muncă ieftine, ei au deschis mici fabrici sau ateliere. Simpatiile politice ale refugiaților erau în cea mai mare parte republicane; ei îl condamnau pe rege pentru soarta lor tristă. Evenimentul major al politicii externe grecești de după război a fost dezastrul din Anatolia. Alte probleme au avut în comparație cu acesta o importanță
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
români se considerau dezavantajați. Prin Dictatul de la Viena din 1940 cel puțin o parte a pretențiilor maghiare au fost recunoscute. Reprezentanții români în Germania recunoșteau că propaganda ungurilor era foarte eficientă; accentul pus pe "nedreptatea de la Trianon" era privit cu simpatie de germani, care susțineau că și ei fuseseră tratați extrem de nedrept la Versailles. Românii se temeau deci că dacă nu vor sprijini Germania, restul Transilvaniei va fi atribuit tot Ungariei în ziua victoriei. Dimpotrivă, speranța că dacă armatele române luptau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
oficială. Conducătorii români nu voiau să creeze o situație în care Transnistria să devină o compensație pentru pierderea teritoriului transilvănean. În timpul războiului, relațiile dintre Germania și România au fost destul de asemănătoare cu cele dintre orice alte puteri aliate. În trecut, simpatiile românilor fuseseră îndreptate mai mult spre statele Europei Occidentale, în special spre Franța, decît spre Germania. Cea mai mare parte a lor nu se considerau în război cu Aliații occidentali în adevăratul sens al cuvîntului. Animozitatea românilor avea drept obiectiv
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
un locuitor mai tîrziu: "Firește, am aclamat, nu aveam cum să știm atunci că bulgarii nu vor face decît să repete toate greșelile făcute de sîrbi."3 Într-adevăr, din nefericire pentru interesele bulgarilor, populația locală și-a pierdut repede simpatia față de forțele ocupante, ai căror lideri se purtau ca niște cuceritori și se dovedeau adesea a fi administratori corupți și incompetenți. Din dorința de a contracara aceste reacții ostile și fiind sigur că va deține cu titlu permanent stăpînirea acestor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de așteptat, atacul german asupra Uniunii Sovietice a provocat consternare la Sofia. Așteptîndu-se la un război fulger, guvernul german nu a solicitat participarea trupelor bulgare. Acestea erau necesare în menținerea ordinii în Balcani, iar oficialii germani erau la curent cu simpatiile pro-ruse ale populației țării. Bineînțeles, atunci cînd războiul a început să se deruleze contrar așteptărilor, reprezentanții Germaniei au pretins un ajutor economic și militar tot mai mare. Berlinului îi venea însă greu să exercite o presiune eficientă asupra aliatei lui
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
era pus pe terorismul urban, iar după februarie 1943 au apărut o serie de asasinate, ale căror victime erau personalități proeminente. Activitățile politice ale comuniștilor nu au obținut succese deosebite. Micile detașamente care operau în munți nu erau privite cu simpatie de săteni, care nu voiau să fie implicați în acte de violență împotriva bulgarilor, care ar fi dus la represalii din partea poliției bulgare. Aceste detașamente se confruntau deci cu o adevărată poblemă în ceea ce privește asigurarea hranei și a combustibilului necesare menținerii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de Spoleto. Acest conducător, care și-a luat numele de Tomislav al II-lea, nu-și vizitase niciodată regatul. Regimul Ustašei era deci în mare parte creația Italiei fasciste. Hitler avea o părere proastă despre acest stat; el avea o simpatie mai mare pentru sîrbi și greci, care luptaseră de partea lui. Proclamarea unei Croații independente a fost bineînțeles salutată inițial cu mare entuziasm. După cum scria Maček mai tîrziu: "Un val de entuziasm a cuprins Zagrebul în momentul acesta, asemănător celui
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Casei croate și cu suporterii lui Nedić și ai lui Ljotić. În perioada aceasta, problemele nu erau nici simple, nici distincte. Cea mai mare parte a iugoslavilor nu erau desigur în favoarea unui guvern comunist; partidul acesta cîștigase înainte de război doar simpatia unei mici minorități a populației. Membrii lor dețineau totuși o poziție dominantă în cadrul AVNOJ și al forțelor armate; existența activă a oricărui centru politic rival nu avea nici o șansă. Liderii partizanilor au profitat de posibilitățile oferite de situația postbelică nu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
șanse: ei erau puși în fața destituirii, întemnițării și poate chiar a dispariției fizice. Bineînțeles că ei au ales calea sfidării Uniunii Sovietice și a Kominformului. Au fost imediat luate măsuri pe plan intern. Cei doi oficiali de frunte care aveau simpatii pro-sovietice, Andrija Hebrang și Streten Žujović, fuseseră deja dați afară din partid și întemnițați încă din mai. În august, generalul Arso Jovanović, fostul șef al Statului Major al trupelor de partizani, a fost împușcat în timp ce încerca să treacă granița în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dură părea justificată de evenimentele de la Budapesta, care dovedeau, din punctul lui de vedere, că orientarea liberală punea realmente în pericol controlul comunist. Izbucnirea revoluției maghiare a provocat desigur o reacție puternică în România, unde s-a manifestat o mare simpatie față de rebeli, mai ales în rîndul ungurilor din Transilvania. Exprimarea sentimentelor naționale a dus în perioada aceasta la o restrîngere a drepturilor lor culturale. O măsură foarte importantă în acest sens a fost luată în iulie 1959, cînd Universitatea maghiară
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
economică a blocului prin Comecon (CAER) și o mai strînsă unitate militară prin organizația Pactului de la Varșovia. Inițial, în anii '50, politica externă a României era strîns legată de aceea a Moscovei, ea sprijinind intervenția din Ungaria. În ciuda lipsei de simpatie față de măsurile de destalinizare, conducătorii români și-au dat seama de avantajele noii politici sovietice. Mai puțin interesat de afirmarea deplinei sale dominații, guvernul sovietic a vîndut României prin 1954 majoritatea companiilor mixte, cu excepția celor care aveau drept obiect de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mai era nevoită să respecte directivele Moscovei. Rolul tot mai important jucat de China în lumea comunistă și rivalitatea ei tot mai mare cu Uniunea Sovietică au fost deja prezentate. O mare parte dintre argumentele chinezilor erau privite cu mare simpatie de către comuniștii albanezi, care nu-și pierduseră niciodată sentimentul de admirație pentru Stalin și erau extrem de ostili față de politica de coexistență. China și Albania erau în egală măsură potrivnice lui Tito și poziției lui revizioniste. Prin 1960 s-au deteriorat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]