6,398 matches
-
școlară pentru anul 1914/1915. 16 Cf. Recensământul din 1912. 17 Cifrele aferente anului școlar 1914/15 reprezintă situația învățământului pentru Vechiul Regat, fără provinciile încorporate în urma Marii Uniri. 18 Considerăm procesul naționalizării ca o formă specifică a procesului de socializare. Noțiunile de "agenție de naționalizare" (prin care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Regat, fără provinciile încorporate în urma Marii Uniri. 18 Considerăm procesul naționalizării ca o formă specifică a procesului de socializare. Noțiunile de "agenție de naționalizare" (prin care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă rivalizează în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă rivalizează în paleta discursivă a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ei plecau de la organizația de bază, lor li se părea că e cel mai normal: "dă-mi un candidat la conferința pe țară!". Și atunci trebuia analizat, recomandat, fără recomandarea anului de studiu nu se mergea mai departe. Asta era socializarea mare, întâlnirea cu studenții. S. B.: În 1975, Iliescu propune: "să inițiem niște întâlniri simple de lucru, un cenaclu al filosofilor, economiștilor și celor cu preocupări ale științelor politice, unde să facem o informare cu ce este mai proaspăt din
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
secretarul de la partid: "Vine România Culturală aici, la Iași!" și le dădea ordin să organizeze mese de protocol de la Cotnari și până la Ferma Adamachi. La Cotnari se organizau cele mai fastuoase mese, mai ieșite din comun. Și în fiecare seară, socializare, cum zic tinerii de azi, jos, în StudBar, la Casa Studenților. Întindeam o masă lungă până dimineața: actori, cinefili, critici, se dormea câte două ore pe noapte. În final, eu am ieșit sfârșit, cu 54 de kilograme și epuizat total
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Ați participat vreodată la vreun revelion al studenților în cantină? D.T.: Ei, cum nu, le organizam chiar când am devenit președinte. S.B.: Erau studenți din Iași pentru că ceilalți plecau acasă, nu? D.T.: Nu, rămâneau și cei din afara Iașului. La studenți socializarea era foarte bună. Se umpleau cantinele deoarece cluburile au apărut abia după 1982. S.B.: Se luau bilete, se dădeau bani? D.T.: Se făceau liste. S.B.: Nomenclatura ASC-ului avea prioritate, normal. D.T.: Ei, nu era chiar așa. Bineînțeles că eu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
șefi de ani, de organizații, președinți de facultăți ș.a.m.d. Dar am organizat revelioane și la CCTS, la care invitam activul biroului ASC din CU. Țineam foarte mult la echipa mea. Eu o consideram ca pe o chestie de socializare extraordinară. Nu se cântau imnuri, ode. S.B.: Dar la repertoriu era o cenzură, de pildă, să fie decente, cel puțin așa se arăta în 1979. Probabil să nu se cânte colinde religioase. D.T.: În 1979 era Cranta, dar eu personal
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
față de UASCR. S.B.: A fost fondator și probabil ținea să meargă pe linia imprimată de el potrivit zicerii: "Politica nu o faceți voi, măi dragă, ci partidul!". Ați avut incidente majore la astfel de petreceri? D.T.: Nu, nici vorbă, erau socializări foarte frumoase. Singura problemă pe care am avut-o, prin 1982-1983, a plecat de la o idee de a mea ca să-i chemăm și la Crăciun. S.B.: Ați vrut să faceți Crăiunul? Ca Moș Gerilă? D.T.: Nu, ne-am prevalat de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
discotecilor. D.T.: Discoteca era forma de la bază de coagulare a timpului liber al studenților. Și aia trebuia controlată. Acesta era principiul. Dar aș vrea să mai amintesc de o frecventă formă de petrecere a timpului liber: chefurile. Erau forme de socializare, de întărire a coeziunii grupului, dar și defulări colective după evenimente și manifestări reușite. Le organizam îndeosebi la Casa Studenților, în Ethos (StudBar). Aduceam fiecare ce puteam și vin de la Osoi, un vin roșu care lăsa urme pe buze, de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
perfect, democrația, alegerile libere, banul, starul, fanul, VIP-ul, persoana publică, creatorul total, geniul, filosofia militantă, intelectualul implicat, binele public, rasa pură, omul nou, modelul cultural, civilizația superioară, blazonul, imnul, stema, personalitatea comunicațională, societatea comunicațională, informația, dreptatea socială, economia, cultura, socializarea, drepturile omului, justiția, libertatea politică, etica afacerilor, etica relațiilor internaționale, morala, profesia, prestigiul, protecția persoanei, binele public, libera circulație, școala, universitatea, elita (de diferite feluri) și massa, solidaritatea, ierarhia și clasamentul, viitorul, iertarea publică, supravegherea, închisoarea, ospiciul, spitalul, medicamentul, strada
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
solidaritatea, ierarhia și clasamentul, viitorul, iertarea publică, supravegherea, închisoarea, ospiciul, spitalul, medicamentul, strada, cartierul, interlopul, mașina, patria, țara, călătoria de agrement, divertismentul, distracția, festivalul, carnavalul, concursul, marfa, piața, agentul, tehnica, universul, Luna, Marte, timpul, veșnicia, timpul liber, filmul, eroul, internetul, socializarea, Dumnezeu etc). Aparent, nimic nou sub soare, căci și până acum ideologia a produs această substituție a unui lucru ca atare, a unei ființări propriu-zise, cu simbolul său, cu un lucru public, care, deși nu este ființare propriu-zisă, a suportat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai cu seamă că Brian își găsește resursele și răbdarea necesare să întrețină un dialog permisiv vârstei fiului nostru. Plecarea mea la facultate în toamna aceea blândă și călduță a unui septembrie generos a închis pe undeva câteva canale de socializare, dar a deschis unele noi, complet noi, ce-au căpătat viabilitate și respect în timp. Tata m-a însoțit de fiecare dată și m-a ajutat chiar de la intrarea în cămin. A stat cu mine și mi-a perfectat toate
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
alungat pe Dumnezeu din sat și l-a adus pe activistul de partid. Muncitorii scoși din fabrici și trimiși la sate ca activiști, lucrau pentru noul regim. Ziarul „Opinia”, joi 2 ianuarie.. relua o declarație a Guvernului: „...Nu vom face socializări și nu vom înființa colhozuri!”, a declarat cu viclenie domnul P. Groza primul ministru al țării. Totuși, țăranii forțați au început să iscălească pentru intrarea în „Colectivă”. Odată ce problema moșierimii a fost „rezolvată”, prin expropriere; pasul următor era lichidarea gospodăriilor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
care o vom asuma în acest exercițiu de cunoaștere devine: cultura este implicitul social. Cultura constă, așadar, în acel ansamblu de tipare valorice și atitudinale esențiale care fundamentează comportamentele sociale funcționale și care e transmis intergenerațional, prin agenții specifici de socializare. H.M. Segall și colaboratorii (1999) subliniau anterioritatea logică și ontologică a culturii; ei ofereau o definiție minimalistă a acesteia, descriind-o ca totalitatea produselor comportamentale ale celorlalți care ne preced. Astfel, cînd ne naștem, ne plasăm de la bun început într
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
firesc, răspunzînd unor nevoi umane și sociale, în urma unor solicitări adaptative. Începînd cu anii '20 s-a pus mult accent pe conexiunea dintre cultură, văzută în sens larg (incluzînd economia, sociopolitica și ecologia) și personalitatea umană, mediată de procesul de socializare. în acest sens, s-au desprins patru direcții de abordare: configuraționismul (1920-1940), reprezentat de Ruth Benedict și Margaret Mead; personalitatea bazală și modală (1935-1955), articulată de Abraham Kardiner, Ralph Linton și Cora Du Bois; caracterul național (1940-1950), viziune împărtășită de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
reprezentanții principali fiind John Whiting și Robert LeVine. Primele trei abordări sînt concentrate pe analiza unei singure culturi, în timp ce ultima utilizează studiul comparativ. G. Jahoda a realizat distincția între aceste două demersuri majore, una preocupîndu-se cu analiza rolului procesului de socializare și a factorilor personalității în cadrul unui grup social, iar cealaltă concentrîndu-se pe identificarea procesului general prin care cultura modifică și este modificată de factorii personali în diverse societăți. Configuraționismul își are originea în scrierile lui Sapir, care descria cultura în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
propriei noastre identități. Astfel, integrarea într-o nouă cultură ne obligă să ne revizuim identitatea proprie, presupunînd reformulări și transformări. Experiențele interculturale sînt, implicit, experiențe interidentitare, în care conștiința de sine și sentimentul identității se reașază, uneori drastic. 3.2. Socializarea subiectului uman prin cultură. învățarea culturală Ființa umană nu este, desigur, numai o ființă biologică, ci în primul rînd una socioculturală, fapt dovedit de capacitatea sa de a-și însuși abilități, de a-și formula interese și de a promova
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a realității, o logică acceptată și difuzată de către membrii comunității. El presupune un ansamblu de opinii și credințe ce se vor indiscutabile și care, atunci cînd sînt susținute de convingeri, au forța evidenței și virtutea absolutului" (Zarate, 1986, p. 19). Socializarea relevă însă acțiunile deliberate de integrarea socială, reunind acel ansamblu de modificări care rezultă din raporturile subiectului cu mediul și cu el însuși, în prezența "celuilalt" și din interacțiunea cu acesta. Principalii agenți ai socializării sînt reprezentați de însoțitorii în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
absolutului" (Zarate, 1986, p. 19). Socializarea relevă însă acțiunile deliberate de integrarea socială, reunind acel ansamblu de modificări care rezultă din raporturile subiectului cu mediul și cu el însuși, în prezența "celuilalt" și din interacțiunea cu acesta. Principalii agenți ai socializării sînt reprezentați de însoțitorii în viață ai subiectului individual, care dețin o putere relativă asupra acestuia și sînt reprezentați, în primul rînd, de grupurile primare (precum familia), dar și de grupurile secundare (școală, mass-media, biserică etc.). Deseori apar conflicte între
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în viață ai subiectului individual, care dețin o putere relativă asupra acestuia și sînt reprezentați, în primul rînd, de grupurile primare (precum familia), dar și de grupurile secundare (școală, mass-media, biserică etc.). Deseori apar conflicte între subiectul individual și agenții socializării, negocierea tacită între cele două tabere încheindu-se, cel mai adesea, cu victoria simbolică a agenților socializanți, care activează la nivel individual comportamente acceptabile. Enculturația are și o valoare adaptativă, înzestrîndu-l pe subiect cu acele strategii identitare care îl vor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
scenariul de viață o cere, cele mai funcționale opțiuni comportamentale, favorizînd integrarea mai adecvată în grupurile de referință. Spre deosebire de enculturație, aculturația desemnează procesul prin care o cultură integratoare le impune reprezentanților unei culturi mai puțin influente, prin intermediul unor agenți ai socializării (preponderent secundari), patternurile sale definitorii. Constituind un schimb cultural fundamental născut la întîlnirea dintre două culturi, aculturația produce modificări durabile și profunde asupra personalității individuale și colective (Rudmin, 2008). Asimilarea patternurilor culturilor acaparatoare se realizează de bunăvoie sau nu, fiind
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de a interpreta în imaginea de pe retină un unghi obtuz sau ascuțit ca derivînd dintr un obiect rectangular. O asemenea achiziție perceptivă se formează încă din primii ani de viață, iar acest mod de structurare a percepției se consolidează pe parcursul socializării. Spre deosebire de subiecții confruntați mereu cu spații rectangulare, cei ce trăiesc în medii circulare și întinse în plan (precum în cadrul comunităților din zonele de cîmpie sau chiar deșertice) înregistrează proporții mult mai scăzute în percepțiile rutiniere pentru liniile și unghiurile drepte
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de mediu, spre deosebire de Belgia sau Brazilia, unde s-a înregistrat o "încetineală", o "rezervă" perceptivă considerabilă în evaluarea contextului. O asemenea obișnuință perceptivă este achiziționată într-o cultură deschisă și permisivă comunicațional, în care circulă multă informație relevantă, încă din socializarea primară. în ceea ce privește România, o potențială ipoteză de lucru pe acest subiect ar putea să testeze prezența unei inerții asemănătoare, din cauza prezenței unei expresivități duplicitare considerabile în comunicarea interpersonală și intergrupală. În versiunea belgiană sau braziliană a experimentului originar se obțin
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a cărții sale, G. Hofstede (1980, p. 21) a oferit bine-cunoscuta definiție a culturii ca "programare mentală care distinge membrii unui grup de membrii unui alt grup". Și această definiție este prezentată în termeni de înțelesuri (meanings) implicite asumate prin socializare, devenind un fel de soft accesibil, pe care subiectul îl valorifică asemenea unui "utilitar" în confruntarea cu provocările mediului social. în toate investigațiile reunite în lucrările sale, autorul evaluează valorile medii pentru fiecare dimensiune pe eșantioane reprezentative sau parțial reprezentative
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]